duminică, 30 septembrie 2018

Academicianul Gheorghe Păun, despre globalizare:





Academicianul Gheorghe Păun, despre globalizare:
„Există o foarte mare inerţie în poporul român, în sensul bun al cuvântului“

28 septembrie 2018, 04:17
De Cristina Stancu


Academicianul Gheorghe Păun Gheorghe Păun, membru al Uniunii Scriitorilor şi membru titular al Academiei Române, a acordat un interviu ziarului „Adevărul”, în care vorbeşte despre avantajele şi dezavantajele globalizării pentru români.
Fiecare ţară are dreptul de a apăra cultura şi graniţele... Gheorghe Păun (67 de ani) este matematician, informatician şi om de cultură român, membru al Uniunii Scriitorilor şi membru titular al Academiei Române. Este inclus de Thompson Institute for Scientific Information (ISI) în categoria "highly cited researcher". Academicianul român locuieşte la Curtea de Argeş şi a participat recent la Colocviile Municipiului Piteşti, unde a vorbit despre fenomenul globalizării, într-un interviu pentru „Adevărul”.  

Adevărul: De ce spuneţi că noi, românii, am fi  mai vulnerabili decât alţii în faţa fenomenului globalizării?  
Academicianul Gheorghe Paun: „Am ajuns la masa democraţiei nepregătiţi. După 45 de ani de societate închisă, nu avem informaţie, nu avem antrenament să ne prezentăm în faţa agresorilor. Suntem vulnerabili, pentru că suntem o ţară bogată. Avem prea multe tentaţii, iar în jur avem trei imperii care sunt resurecte, care de-a lungul istoriei ne-au ocupat administrat etc. Dar principalul motiv e ăsta: suntem o ţară bogată, iar noi nu suntem pregătiţi să facem faţă acestui joc al globalizării, al manipulării.  

Şi totuşi românii par a nu fi chiar dispuşi să se adapteze la cerinţele globalizării. Dacă luăm chiar un exemplu dat de dumneavoastră, cel al regulilor „asomării” porcului, vorbim despre reticenţă.  
Din fericire, românul are şi o mare rezistenţă în faţa acestei globalizări. Uitaţi-vă câte oi se cresc în România. Am fost uimit. Am mers cu autobuzul până în Moldova. Pe toate dealurile vezi oi. Dar în toate pădurile, până acum o jumătate de an, erau mormane de lână aruncată, pentru că lâna nu nu se prea foloseşte în România. Nici măcar nu arde şi, cu toate acestea, oierii nu se leapădă de oi. I-am întrebat pe oieri de ce fac asta. Ştiţi ce mi-au spus? „Dragă domnule, eu nu pot altfel!”. Răspuns mai puternic decât acesta nu văd. Există o foarte mare inerţie în poporul român în sensul bun al cuvântului. Pentru că, în lume, de foarte multă vreme, izmele care se schimbă în fiecare an – cumpără, foloseşte, aruncă - sunt lucruri bolnăvicioase. Dacă originalitatea e considerată criteriu de valoare, ar trebui să ne aşteptăm la orice bazaconie. 

Nu e normal să fim influenţaţi de alte culturi?  
Lumea joacă în zona asta cu influenţe hollywoodiene, cu  influenţele Şcolii de la Frankfurt, cu multe altele. Nu discut. Poate că e normal să fie aşa la vârsta aceasta a umanităţii. Noi am rămas şi influenţaţi de geografie, de păduri, sol, de rămânerea cumva în urmă – benefică din punctul meu de vedere. Ortodoxia, spre exemplu, e mult mai consrvatoare decât catolicismul... Şi atunci, toţi factorii ăştia ne ţin mai reticenţi la inovaţie. În discursul de recepţie la Academia Română al lui Lucian Blaga - Elogiu satului românesc - sunt nişte pasaje formidabile, în care satul este comparat cu oraşul. Oraşul este foarte deschis la inovaţie, foarte gelos pe oraşul vecin , cosmopolit, cu tendinţa de a se nivela... De aceea, oraşele tind să semene unul cu altul. Satele , nu! Fiecare sat vrea să fie diferit de satul vecin , fără emfază, fără aroganţă, de la cusăturile pe ie, la toate celelalte, satul are acel ceva: „Decât al doilea la Roma, mai bine primul în propriul sat.... Satul român are o inerţie istorică ce s-ar putea să aibă legătură şi cu substratul  dacic.  Nu cad în dacomanie, deşi abia aştept să ajung din dacofob ce sunt, dacoman, asta dacă găsesc un dacolog care să-mi spună  lucruri realiste.    

Dacă am sta departe de globalizare, nu am fi oare condamnaţi să nu mai progresăm?  
Globalizarea are foarte multe paliere. Eu vorbesc de globalizarea culturală. Împotriva globalizării culturale/spirituale sunt. Altfel, suntem globalizaţi deja, iar circulaţia persoanelor, capitalului, oamenilor sunt lucruri bune. Despre Europa au vorbit de bine de la Napoleon, la Eminescu şi mulţi alţii. Eu sunt pentru o Europă unită, a unor state naţiuni. Ştiţi că în Nordul Europei, copilul este un bun al societăţii? Mie să-mi lase, domnule, nepoţii! De asta spun că sunt foarte departe de o astfel de mentalitate. Să-şi vadă de treburile  economice, de lucrurile pe care eu le vreau.  

Deci, putem trage concluzia că globalizarea economică este de dorit, cea culturală - nu prea?  
Şi globalizarea culturală are părţile ei bune, e bine să ştiu şi culturile altora, dar să mă lase să cânt la fluierul meu, să nu-mi impună cimpoiul irlandez, pentru că se fac încercări din astea., de la nivelul familiei , până la nivelul Halloween-ului.  Să mi-l dea , dar să nu mi-l impună. pentru că eu, citesc că acolo e un mod insidios prin care mi se aruncă  în derizoriu ideea de moarte. Pentru mine, asta e o zonă solemnă (deşi, aici mă contrazic, dacii mergeau voioşi la moarte. Să nu aruncăm asa în derizoriu. Balanţa între lucrurile acestea trebuie ţinută mai cu grijă.  

Românii mai sunt patrioţi?  
Sper că mai sunt patrioţi, deşi li se inoculează de multă vreme că patriotismul e desuet ş.a.m.d. De ce nu ne punem întrebarea dacă germanii sunt patrioţi, dacă francezii sunt patrioţi. Francezii au o lege pentru protecţia limbii franceze, sintagma „interes naţional”  e mult mai populară la ei . Vorbiţi-i unui francez rău despre Franţa să vedeţi ce reacţie va avea!  

Vorbiţi-i unui român rău despre România. Ce reacţie va avea?  
Depinde. Dacă îmi vorbiţi mie, va fi o reacţie nu agresivă, doamne fereşte... dar va fi! Sunt foarte mulţi snobi, proşti - nu că nu sunt informaţi  sau cultivaţi - ci în sensul că raportul efect/efort e total în defavoarea lor, Prostie în sensul că fac acţiuni care sunt în defavoarea lor. A face ceva împotriva ta e semn de prostie. A denigra ţara e semn de prostie, în sensul ăsta.  Nivelul tău de trai şi al copiilor tăi , în ţara ta, depinde de atitudinea ta faţă de ţară aici e nevoie de apăratrea interesului naţional, de apărarea suveranităţii. În apelul academicienilor  se vorbeşte de identitate, suveranitate, unitate. Vreau să pot să decid la mine acasă ce fac cu lemnul, cu pădurile, să nu mi le mai bărbierească nemernicii, pentru că e o crimă ce se întâmplă în zona asta. Să pot decide eu, suveran, ce fac cu gazul din Marea Neagră.... Observaţi ce discuţii sunt, ce valuri de influenţe, câţi petrolişti au fost împrejurul Parlamentului, la momentul în care s-a discutat despre legislaţia în domeniu! 
 
De ce credeţi că nu suntem pregătiţi să facem faţă provocărilor?   
Politicianul român e de generaţie tânără. Nu e boier  de neam, cum era odată. Noi facem tabula rasa din politicieni, din elite. Am făcut-o după război, o facem şi după Revoluţie  (ruşii au făcut şi după revoluţia din 1917, francezii şi la Revoluţia Franceză, deci nu este un hobby românesc), iar asta ne face vulnrabili. Nu mai avem boieri de neam pentru că i-am trimis la Aiud, la Canal, Dumnezeu ştie unde ... Pe vremuri, politicienii mai întîi erau boieri, apoi făceau politică. Acum se încearcă invers. Pentru a produce un intelectual e nevoie de trei facultăţi: una a celui care devine intelectual, una a lui taică-su şi una a bunicului lui! Deci, abia după trei generaţii putem să contăm că  avem boieri adevăraţi.  

Aţi condamnat în discursul dumneavoastră nişte generalizări pe care le fac oamenii politici, reprezentanţi ai administraţiei locale sau centrale, de genul afirmaţiilor „În străinătate pleacă doar curvele” sau „Acasă au rămas doar, proştii şi leneşii”.  
Foarte multe fraze sunt toxice. S-a creat o psihoză a emigrantului, a omului care nu are altă şansă decât să emigreze. E fals, fals, fals! Am date precise că au început să vină oameni înapoi acasă. Vin mai puţini decât cei care pleacă, dar vin mult mai mulţi decât acum un an. Deja a devenit sistematică întoarcerea acasă.

Citeste mai mult: adev.ro/pfqr5u

COMENTARII:
Jean Maurer
Nu este vorba de inertie in fata globalizarii, ci de prostie crasa ! Suntem un popor muncitor condus de niste mafioti si de niste imbecili ! Si mai suntem si toleranti pana la o totala nesimtire !

Radu Mircea
Jean Maurer
Coane Jenica , ramin cracanat de floarea intelectualitatii romanesti , de '' Academicienii ''' ce ar trebui sa fie modele . Pai daca unchiasul asta inca se da pe spate de discursul lui Blaga la primirea in Academie ( care ATENTIE !!! a avut loc in 1936 ) si lauda inertia intelectuala a romanilor , ce sa mai zic de badea Gheorghe care a muncit la CAP toata viata si singura data cind a ajuns in Bucuresti , a fost cu autobuzul PSD la miting .

Citeste mai mult: adev.ro/pfqr5u

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu