cătălin afrăsinei - poemul albastru (I)

 

poemul albastru (I)

,,la trahison des clercs''

 

 

~*~

 

când ai vii

și ai  să treci

vei ști

poemul albastru a fost scris  printre uragane

mari epopei descântate pe schiuri și trupuri ucise

aflasem

de sufletele a căror viață

nu fusese trăită și pentru ele

am vrut să scriu un poem desăvârșit de gershwin

cine ucisese

nu era treaba nimănui

prin ziare

washington post de la 8 dimineața

rubrica decese

toți aplicaseră pentru burse rockefeller

și acesta le fusese sfârșitul

în lumea uraganelor se zvonise

tata-moarte adusese uraganul

și nu era decât o simplă apoziție în  limba sioux

și din el se adăpa

ceea ce unii & alții

au numit la trahison des clercs

fiecare pasăre

intră în peșteră

și se zbate în umbra ideilor

nu mor  anticipă lumea

o slăvesc

surâzând

moartea ți-o ia înainte

și trece prin vămi gări pustii

nu mai vine niciun tren accelerat

locomotiva este adusă întotdeauna ultima

ca și cum n-ar avea curajul dinaintea plecării

hybrisul lui heracles

înfruntând

deșertăciunea  vanitatea  ranchiuna  și hidra

douăsprezece mii de chemări ale sinelui în instanța supremă

vei fi găsit vinovat ai știut și  n-ai făcut

ți  s-au dat  toate acestea să nu mori

 

~*~

cătălin afrăsinei