EMIGRANTUL - Sfantul Tihon din Zadonsk
Vedem în
lume ca oamenii se stramuta dintr-un loc în altul, dintr-o localitate în alta,
dintr-un sat în altul, dintr-un oras în altul si toata averea mobila o iau cu
ei. Acesti oameni se numesc emigranti. Tot asa si crestinii adevarati, care au
în inimile lor credinta vie, ca o faclie, emigreaza cu inimile si cugetele lor
din lumea aceasta în celalalt veac; ei se nasc în lume, dar se stramuta în
Patria cereasca. Despre aceasta, Sfântul Pavel, vasul ales al lui Hristos,
spune dimpreuna cu toti credinciosii: „Cetatea noastra este în Ceruri, de unde
si asteptam Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos” (Filipeni 3, 20).
Noi traim cu
trupul pe pamânt, dar cu sufletul ne suim la Ceruri. Acolo a mers Domnul
Hristos, Capul nostru; într-acolo ne grabim si nazuim cu suspine si noi,
madularele Lui. Într-acolo a mers Începatorul nostru, Domnul Iisus Hristos,
într-acolo privim si noi si Îi urmam. El ne atrage într-acolo, ca pe ai Lui.
Acolo este Patria noastra, acolo este casa noastra, acolo este mostenirea
noastra, acolo este avutia noastra, bogatia, cinstea, slava, mângâierea,
bucuria si toata fericirea noastra. Noi nu cautam în lumea asta decât cele
absolut necesare.
Sfantul Tihon din Zadonsk, Comoara
duhovniceasca din lume adunata, traducere de rasofora Domnica Talea, Ed.
Egumenita, Galati, 2008, p. 485
LAPTELE FIERBAND - Sfantul Simeon din Dajbabe
Întocmai precum laptele spumega si
se ridica atunci când fierbe, tot astfel se înalta cel plin de mândrie atunci
când se lauda pe sine. Întocmai precum laptele poate da pe dinafara, tot astfel
poate cel plin de mândrie sa saraceasca.
Sfantul Simeon din Dajbabe, The
Orthodox Word, nr. 271-72, traducere de Laura Marcean, Ed. St. Herman, Platina,
SUA, 2010, cap. Selected Verses from the Treasury of St. Symeon’s , p. 37-53.
SUSURUL APEI - Sfantul Ioan din Kronstadt
Asa cum curg râurile catre mare, curg
sufletele oamenilor catre Dumnezeu.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 444.
AVARUL - Sfantul Ioan din Kronstadt
Avarul pune mare pret pe lucruri;
pe oameni, cei care au nevoie de lucruri, nu-i pretuieste; îi pare rau de
obiecte, nu-i pare rau de oameni, desi omul este fiinta nepretuita. Pe sine se
iubeste, pe altul nu. Tot ceea ce pretuieste el este pâna la urma gunoi, apa
care curge si nu se mai întoarce. Domnul este pentru toti oamenii izvor
nesecat; El a pus totul la picioarele omului, lumea întreaga.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 218
ADANCUL BUCURIEI ADEVARATE - Fericitul Trifon Turkestanov
Întocmai ca
un fulger ce lumineaza camarile ospatului, facând sa para jalnica-a facliilor
lumina, asa ai stralucit si Tu într-al meu suflet pe neprins de veste, în
vremea celor mai adânci trairi de bucurie ale vietii. Si dupa luminarea Ta
fulgeratoare, cât de lipsite de culoare, întunecate si nalucitoare pareau a fi
acele bucurii. Sufletul meu spre Tine nazuieste.
Slava Tie,
hotar si tarmurire a celei mai înalte nazuinte omenesti!
Slava Tie
pentru neostoita noastra însetare dupa împartasirea cu Dumnezeu.
Slava Tie,
Celui Ce ai însuflat în noi nemultumirea de cele pamântesti;
Slava Tie,
Celui Ce cu razele Tale cele mai gingase ne-ai învesmântat.
Slava Tie,
Celui Ce stapânia duhurilor întunericului ai surpat si ai osândit spre nimicire
orice rau;
Slava Tie
pentru aratarile Tale, pentru fericirea de a Te simti si de a vietui cu Tine.
Slava Tie,
Dumnezeule, întru vecie!
Fericitul Trifon Turkestanov,
Cunoasterea lui Dumnezeu prin mijlocirea firii vazute, traducere de Olga
Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, cap. Acatist de Multumire „Slava lui
Dumnezeu pentru toate”, p. 129-130
Sursa: Pr. ALEXANDRU STANCIULESCU
BARDA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu