Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul XVIII(2018), nr. 383(1 –15 Octombrie)
Dragii mei enoriași!
Obrazul
însângerat. În zilele de 6-7 oct. s-a desfășurat referendumul pentru
familie. Pregătirea lui a început în urmă cu trei ani, când trei milioane de
români au semnat listele pentru declanșarea acestui referendum. Timp de trei
ani un vagon de hârtii cu semnături s-a plimbat de pe un birou pe altul, până
când parlamentul a votat că e de acord cu referendumul, iar Curtea
Constituțională s-a pronunțat că această inițiativă cetățenească este legală,
este constituțională. Poate că dacă ar fi fost vorba de o lege care să
favorizeze pe cineva sus-pus problema s-ar fi rezolvat mult mai repede! Dumnezeu
să răsplătească pe toți cei care s-au ostenit să strângă acele semnături, pe
cei ce au semnat că sunt de acord cu referendumul și pe cei ce au participat la
vot!
Pregătirea pentru referendum a
fost îndoielnică. Oamenii de bună credință au făcut tot ce au putut ca să
popularizeze această inițiativă și să pregătească alegătorii. Nu același lucru
a făcut cea mai mare parte din presă, în special cea vizuală. Până în ultimele
momente ale campaniei electorale au fost posturi și crainici de televiziune,
care au îndemnat insistent populația să nu iese la vot sau să voteze pe ,,NU”. Pentru
ca să fie mai credibili, au politizat problema, susținând că în spatele
familiei sunt ascunse alte interese, în special salvarea unor mărimuri
condamnate la închisoare, modificările la Codul Penal, Codul de procedură
penală și multe alte aspecte complet străine de problema adevărată. Mai mult,
după ce am așteptat trei ani, ne-am trezit cu o grabă neînțeleasă. În câteva
săptămâni a trebuit organizat referendumul!
,,Bomboana pe colivă” a
constituit-o însuși textul de pe buletinul de vot. Ceva mai confuz ca acesta nu
putea să fie: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei
României în forma adoptată de Parlament?” Referendumul se adresa oamenilor
cu drept de vot din toate categoriile sociale și de cele mai diverse niveluri
intelectuale. Întrebarea de pe buletinul de vot trebuia să fie ,,bob numărat”,
pe înțelesul celui mai simplu votant. Aș fi vrut să văd ceva de genul: ,,Sunteți
de acord să se înscrie în Constituție că familia este unirea dintre un bărbat
și o femeie?” Orice confuzie ar fi fost eliminată din start,
participarea ar fi fost mult mai numeroasă, iar pentru ,,DA” ar fi votat
aproape toți. Cui ar fi dăunat aceasta? Orice învățător sau profesor, când vrea
să-și ajute un elev, îi pune întrebări clare, simple, scurte, pe înțeles; când
vrea să-l încurce, îi pune întrebări încâlcite, fără noimă, ca să nu zic
tâmpite.
Reacția alegătorilor a fost
inteligentă, prudentă, matură. Altfel spus, poporul și-a arătat neîncrederea în
mai-marii lui și n-a vrut să se lase păcălit. În realitate, nu putea fi
falsificat referendumul, fiindcă în spatele acelei întrebări ședeau un vagon de
documente care priveau familia, ci nu altceva. Și, totuși, poporul nu a crezut!
Personal m-am implicat cu toată puterea în pregătirea acestui referendum, în
sensul că, verbal și în scris, am explicat
tot ce se putea explica și am îndemnat pe toți cu drept de vot să meargă
și să voteze ,,Da”, fiindcă votează pentru familiile lor, pentru copiii și
nepoții lor. În felul acesta nu am făcut politică, ci mi-am urmat crezul meu,
menirea și datoria mea de preot, fiindcă familia nu este numai o instituție
civilă, ci și valoare fundamentală a vieții creștine. Cununia este o Sfântă
Taină, alături de Sfânta Împărtășanie și celelalte Sfinte Taine.
Cei mai mulți cu care am discutat
au fost de acord să meargă la vot și să voteze ,,Da”. Au fost interesante multe
din răspunsurile și afirmațiile celorlalți pe care i-am îndemnat la vot, dar
n-au vrut să se ducă. Unii au manifestat o pornire furibundă față de tot și de
toate: ,,- Nu vreau să mai știu nimic de țara asta și de legile ei, care apără
pe hoți!” Unii erau complet neîncrezători în instituția parlamentului, dar
profund patrioți: ,,- De unde știu eu că n-au votat să dea Transilvania
ungurilor și acum ne ducem noi și votăm că suntem de acord. Nici papa de la
Roma nu ne-o mai dă înapoi!” Alții dovedeau indiferență totală: ,,- Nu mă
interesează, nu mă duc la vot!” Au fost și din cei ce s-au cramponat de lucruri
minore: ,, - Nu mă duc la vot, fiindcă pe mine nu m-au chemat la chermeza
pensionarilor!” Alții au votat, dar au
fost complet confuzi: ,,- Am pus ștampila pe ,,NU”, fiindcă nu sunt de acord să
scape cutare de închisoare. Dreptatea-i pentru toți!”
Prezența la vot a fost îngreunată
mult de faptul că în mediul rural nu au fost
secții de vot în toate localitățile, iar oamenii au trebuit ca să meargă
câțiva kilometri până la urna de vot. Când se votează pentru președinte, pentru
parlament, pentru primar sau europarlament, situația se schimbă. Atunci apar ca
din pământ o mulțime de binevoitori, care asigură transportul alegătorilor
gratuit. Ei sunt membrii unor partide interesate, posibili consilieri etc. De data aceasta nimeni nu s-a ostenit să
facă un transport măcar. În sate majoritatea populației este îmbătrânită,
săracă, cu sănătatea șubredă, fără mijloace proprii de transport și nu-și poate
permite să plece la drum lung pe jos.
În ciuda piedicilor de tot felul și
propagandei anti-referendum făcută de presa vândută intereselor străine
neamului românesc și religiei creștine, au ieșit la vot aproape patru milioane
de cetățeni cu drept de vot. Mai trebuiau ceva mai mult de un milion pentru ca
referendumul să fie validat. Așa că totul a căzut!
Începând din seara zilei de 7
octombrie, după ce s-a întrevăzut rezultatul, cât și în zilele următoare, au
fost căutați vinovații de eșec. Ne-am trezit că se pornește o campanie nebună
împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Ea era vinovată pentru toate relele din
lume. Se cerea demisia patriarhului, mai urma împușcarea preoților și
bombardarea bisericilor. Deși referendumul a fost susținut de toate cultele din
țară, nu am auzit pe cineva acuzând vreun alt cult. Ba, dimpotrivă! La un post
de televiziune era acuzată Biserica Ortodoxă că a mobilizat alegătorii și i-a
îndemnat la vot, dar pentru același lucru era lăudat un cult neoprotestant din
Bihor.
În dimineața zilei de duminică, 7
oct. mă aflam în altar. A venit nepoțelul meu de aproape cinci ani, foarte
agitat: ,,- Tataie, tataie, știi pe cine am visat?” ,,- Pe cine, taică?” ,,- Pe
Doamne-Doamne!” ,,- Oare, și cum L-ai
visat?” ,,- Era ca-n icoana noastră, dar avea o rană mare în obraz și-i curgea
sânge mult-mult!” ,,- Și ce zicea?” ,,- Nu zicea nimic, tataie! Se uita la mine
și tăcea!” ,,- Și tu ce-ai zis?” ,,- Nimic, tataie! Nu puteam să vorbesc! Ne
uitam unul la altul!” Dacă aș fi avut talent la pictură, aș fi încercat să
pictez acest tablou: Mântuitorul însângerat privind un copil și prin el o
generație întreagă, care va suporta consecințele acestui referendum. L-aș fi
intitulat: Referendum – 2018 – România.
*
Familia în
proverbele românești(II).VI. Condițiile pe care trebuie să le împlinească cei
ce se căsătoresc nu sunt întotdeauna cele precizate în Dreptul civil sau în cel
canonic, ori sunt exprimate într-un mod propriu, sui generis. Unele dintre acestea ne duc cu gândul chiar la
preceptele Dreptului roman. Dintre
acestea menționăm:
· timpul
cel mai potrivit de a oficia Taina
Sfintei Cununii este ziua de Duminică. În cazul în care nunta se face în alte zile, consecințele sunt nefaste: ,,Frunză verde lemn uscat,/Parcă marți m-am
însurat, / Parcă vineri am vorbit/ Și marți m-am logodit, / Că defel nu-s
fericit,/ Că de când m-am însurat/ Peste multe rele-am dat”(IV, 419); ,,Dracul
a mai văzut nuntă miercurea!”(IV, 522); ,,După ce toate-s în cercuri/ Și nunta
o avem miercuri”(IV, 522); ,,Toate pe dos și nunta marțea”(IV, 523). De
asemenea, nu se face nunta în post: ,,Ca
nunta în post”(IV, 523); ,,Mai văzut-ați nuntă-n post/ Cu fasole și cu
borș?”(IV, 527);
· vârste
legiuite: ,,Însoară-te până nu-ți trece vremea”(IV, 391; X, 261);
,,Însurarea de tânăr ca mâncarea de dimineață”(IV, 398; IX, 74 ); ,,Însuratul
de tânăr și mâncarea de dimineață n-au greș”(IV, 398); ,,Sculatul de dimineață
și însuratul de tânăr nu strică niciodată”(IV, 399); ,,Până la 20 de ani
se-nsoară cineva singur; de la 20 la 25 de ani îl însoară alții; de la 25 la 30
îl însoară o babă; iar de la 30 înainte numai dracu-i vine de hac”(IV, 397);
,,Tinerii să cuvine, până a nu-și vătăma năravurile cele bune să se căsătorească,
ca bine să trăiască”(VIII, 269);
· vârste
apropiate: ,,Cel bătrân cu tânără când se însoară, ca cel ce se joacă
cu minge și cu păpușă, ce trece din mână în mână”(IX, 74); ,,Nevastă cam de-o
potrivă la vârstă să-ți dobândești, ca să nu te-nvrednicești la verigă să
păzești”(VIII,400); ,,Cei ce se căsătoresc nepotriviți la vârstă, nu pe seama
lor se căsătoresc, ci pe seama celor de-o potrivă la vârstă. Vezi să n-o pați!”(VIII,
269);
· inexistența
unei alte căsătorii la unul din cadidații la căsătorie:
,,Cel cu două neveste lesne închide ochii, că una de-o parte
și alta de alta îi trag ștreangul de gât”(VIII, 400);
· prezența
fizică la oficierea căsătoriei a celor doi miri:
,,Cine nu se află la nunta-i acasă,/ Atunci altu-n locu-i
joacă cu mireasa”(IV, 519); ,,Vai de mireasă, când nu-i mirele”(IV, 450); ,,Vai
de cel ce nu-și este la nunta sa”(IV, 519);
· dragoste
reciprocă: ,,Cine pe soție iubește, pe sine însuși
se iubește, că soția sa este din însuși trupul său”(VIII 538); ,,La căsătorie,
unire sufletească, dragoste frățească și pungă obștească”(VIII, 268); Avem și proverbe în care distingem
mentalitatea veche românească, potrivit căreia părinții sunt cei ce aleg mirele
sau mireasa: ,,Câți din dragoste s-au
luat spre căsătorie, n-au dus-o până la sfârșit”(VIII, 268);
· deplinătatea
facultăților mintale:
,,În zadar la muiere frumusețe fără minte”(VIII, 353);
· stare
materială necesară asigurării existenței familiei:
,,Însurare fără stare, să fii gata de țesală”(IV, 397); ,,Întâi casă, apoi
nevastă și în urmă boi buni de arătură”(VIII, 229); ,,La însurătoare și la
moarte nu se poate să n-ai parale”(IV, 400);
· stare
psihică normală: ,,Întâi să-ți depărtezi de la tine
mânia, furia, temerea, neastâmpărarea, necredința și să îmbrățișezi dragostea,
liniștea și unirea, apoi să te căsătorești, ca să bineviețuiești, că,
dimpotrivă, și pe tine și pe soți ta vă
faceți nenorociți și vai de copiii voștri!”(VIII, 267).
· libertate
deplină privind alegerea: ,,Silita căsătorie/E frigură de
livie”(IV, 300);
· cunoașterea
cât mai profundă: ,,Nici pânză, nici muiere să nu cumperi
la lumânare, că și una și alta la față
te înșeală”(IV, 463);
VII. Logodna este cunoscută de creatorul
proverbelor, mai cu seamă că în vechime ea se oficia separat de cununie, uneori
cu mulți ani înainte, fiind o promisiune ce și-o făceau tinerii înaintea unei
mari despărțiri(oaste, război, călătorie, studii etc.). Și logodna se făcea tot
în zi de duminică, alte zile fiind nefaste pentru reușita legăturii dintre cei
doi: ,,După ce erau tineri/Se logodiră
Vineri”(IV, 418). Ea avea putere de legătură între tineri, atât pentru
conștiința lor, cât și pentru comunitate: ,,Logodna
leagă ca și cununiile. Nu te abate din datoria lor”(VIII, 3061). Cu toate
acestea, ea nu are puterea Tainei Sfintei Cununii: ,,Până nu m-oi vedea cununată,/ Nu mă țin că-s măritată”(IV, 326); Perioada
de timp dintre logodnă și cununie varia de la caz la caz: ,,Logodna lungă nu-i cam bună, că vorbe multe
adună. Îngrijește-te de aceasta”(VIII, 306), mai ales că ,,Prelungirea cununiilor, cel mai mare
păcat”(VIII, 257). Așadar, ,,Logodna
scurtă veselia tinerilor. De ea să te ții”(VIII, 306).
VIII. Forma în care se oficiază Taina Sfintei
Cununii este menționată în proverbe cu oarecare aproximație. Astfel, întâlnim
câteva elemente religioase, alături de altele laice:
v mirele:
,,A fi tot mire”(IV, 449); ,,Șede parcă nu-i place mirele”(IV, 449);
v mireasa:
,,Ca la noi la nimeni, cu mireasa dinainte”(IV, 451); ,,Șade ca o mireasă”(IV,
454); ,,Șede parcă i-a murit mireasa”(IV, 452);
v nașii:
,,A
murit fina, s-a pierdut cumetria”(IV, 362); ,,A-i ține cuiva lumânarea”(VII,
35)- naș; ,,Ca nunul la nuntă”(X,
270); ,,După lumânare și mire”(IV, 448); ,,Femeia însărcinată nu cunună, că-i
păcat”(IX, 298); ,,În cinstea nunului joacă toți proștii”(X, 269); ,,S-a săturat
finul de nașu”(IV, 361);
v podoaba
miresei: ,,Pân-a se găti mireasa, / Ochii ginerelui să
iasă”(IV, 451);
v cununiile:
,,A
pune pirostiile pe cap”(III, 304); ,,Cu cunună ca o coroană”(IX, 69); ,,Cu
cunună pe cap, ca fetele mari”(IX, 69); ,,Cununa e lucru mare,/Nimeni n-o poate
stricare,/ Numai unul Dumnezeu/ Și când iartă soțul tău”(IV, 328); ,,Cununiile
la om acest dar numai îl au, că cum se pun în capul tău dragostea ți-o
depărtează, temerea ți-o întemeiază”(VIII, 256-257); ,,Dulci sunt cununiile, dar
în greu jug te bagă; toți o cunoaștem și o urmăm, lucru de mirare”(VIII, 257);
v cântări
de la Cununie: ,,A-i cânta ,,Isaia dănțuiește”(VII,
25);
v sărutarea
cununiilor: ,,A-i săruta cununiile”(IV, 327);
v sărutarea
miresei: ,,Cuvântul de căsătorie se dă prin sărutare”(VIII,
268);
v ducerea
de subsioară a miresei:
,,A lua de subsioară ca pe mireasă”(IV, 454);
v plânsul
miresei: ,,A plânge ca o mireasă”(IV, 453); ,,Taci,
mireasă, nu mai plânge”(IV, 452);
v muzicanți:
,,Ca
nunta fără lăutari”(IV, 526); ,,Văzut-ai nuntă fără lăutari?”(IV, 526);
v hore,
dansuri, veselie: ,,Trage danțul după
casă,/ Că mireasa-i burduhoasă”(IV, 452);
v invitați:
,,La nuntă nechemat nicicum să nu te duci, că-ndată auzi:,, Poftim după
uși!”(VIII, 425); ,,Dacă la nuntă ești chemat, ce mai aștepți și nu
alergi?”(IV, 527);
v bârfa
lumii: ,,Moarte fără bănuială / Și nuntă fără căială”(IV, 525);
,,Moarte fără bănuială și nuntă fără vorbe anevoie să găsește”(II, 621);
,,Moartea fără jale, ca o nuntă fără cântare”(II, 625); ,,Nu e moarte fără râs
și nuntă fără plâns”(II, 622); ,,Nu-i nuntă fără plâns, nici comândare fără
râs”(X, 270); ,,Nuntă fără minciună și moarte fără bănuială nu s-a mai
auzit”(II, 621); ,,Când are să fie o nuntă, caii plâng cu trei zile
înainte”(IX, 344);
v certuri
și neînțelegeri: ,,Se poate nuntă fără
scurtă?”(X, 270), adică fără certuri, bătăi.
*
Profeții
privind România. Într-o scriere veche am găsit o profeție a lui Petrache Lupu, ciobanul de la Maglavit(DJ),
care a avut fericirea să vadă de mai multe ori pe ,,Moșu”, adică pe Cel vechi
de zile. Profeția e făcută la 1
octombrie 1936 și spunea că:
,,Un mare imperiu va cuprinde Europa
şi România sfântă va fi cucerită fără să se tragă cu tunul. Mai mult, poporul
minţit şi ademenit va dori să fie cucerită ţara lui Decebal şi a lui Traian.
Mari nenorociri se vor abate asupra românilor. Se vor băjeni cu milioanele, vor
fi inundaţii şi cutremure mari, furtuni şi ploi fără sfârşit. Bogatul o să
ceară săracului adăpost şi mămăligă. Ţara o să fie trădată de cei care o
conduc, iar banul o să fie singura religie. Degeaba preoţii şi vlădicii or să
ridice Crucea lui Hristos, că nu vor fi ascultaţi şi lumea o să râdă de ei.
Hoţii or să fie domni şi curvele, doamne! Mai mulţi ani România o să fie
bârlogul tâlharilor şi va avea felinarul roşu drept stemă. Războiul o să ne
bată la uşă şi disperarea îşi va găsi sălaş în sufletul românilor. Când o să
piară ultimul trădător de ţară şi toţi românii se vor pocăi, o minune se va întâmpla
şi Maica Domnului o să-şi întindă Acoperământul peste Grădina ei, salvându-ne
pe toţi, pe toţi românii şi aducând pace, bunăstare şi bucurie. Aşa să ne ajute
Dumnezeu!"
Fără comentarii!
*
Însemnări
de pe cărți vechi. Pe cărțile vechi ale bisericii din Malovăț am găsit
câteva însemnări interesante privind istoricul satului și oamenilor săi,
astfel:
1. În Mineiul pe Aprilie tipărit la București
în 1852, pe pagina VII, cântărețul bisericii, Dumitru Pleșan, nota: ,,În
anul una mie opt sute cincizeci și opt, decembrie în șaisprezece, s-a născut
fiul meu Vasile și în douăzeci și unu s-a botezat, naș fiind Dumitrache
Vechescu din Cerneți. 1858 decembrie 21, Dimitrie Pleșan, cântăreț
bisericesc al satului Malovăț”;
2. În Liturghierul tipărit la București în
1850, pe ultima pagină, 356, scrie: ,,Subsemnatul
am scris aici pentru ca să se știe că în anul 1874 mai 4 m-am făcut duhovnic în
orașul Severinului de părintele episcop D(omn) D(omn) Stanescu și am scris
aicea pentru ca să se știe la leatul 1874 mai 4, Preotul Gheorghe Iorgovan”.
Precizăm că preotul Gheorghe Iorgovan a păstorit în Malovăț până în anul
1899, când a murit. În timpul lui s-a construit actuala biserică, sfințită în
anul 1900. Credem că e vorba de o eroare. Episcop al Râmnicului Noului Severin
era ATANASIE STOEANESCU (18 ianuarie 1873 – 9 februarie 1880). Probabil era o
percepție greșită a numelui de familie a ierarhului, mai ales că ierarhii sunt
cunoscuți, de obicei, după prenumele primit la hirotonie. Episcopul Atanasie
preluase scaunul de un an și era prea puțin cunoscut în această zonă a
eparhiei. El este cel care, în anul 1877, a întâmpinat armata română la
Corabia, când a trecut Dunărea în Bulgaria, pentru a participa la războiul
contra turcilor. Este înmormântat în cimitirul Mânăstirii Cernica.
3. În Penticostarul tipărit la București în
1889, pe pagina 448 scrie: ,,Anul
1883, martie 28, în sâmbăta Paștilor, la ora 3 ¼, după ameazi, s-a cutremurat
pământul tare, (a) ținut aproape un minut. A(u) căzut sfeșnicele cele mari în
biserică și două cărți de sus de la strana dreaptă. Am însemnat spre știință,
cântărețul bisericesc D. Pleșan.”
4. În Penticostarul tipărit la București în
1889, pe coperta III scrie:,,În anul
1904, martie 15 s-au cutremurat pământul o jumătate de ceas. Cântăreț……….
Tărăbâc”.
5. În Penticostarul tipărit la București în
1889, pe pagina 449 scrie: ,,1929,
mai 21 ora 10, am venit la biserica din Malovăț și când am sosit aici slujba se
terminase. Am întârziat adastând(așteptând) pe preotul Gheorghe Iovițu, care nu
a venit. Spre amintire și neuitare în veci. Cântăreț….(indescifrabil)”.
Precizăm că preotul Gheorghe Iovițu era de la Bobaița și a suplinit și
în Bârda până în 1927.
*
File
de jurnal – 21 mai 1982. ,,Am trimis Editurii Albatros manuscrisul cărții
Nicolae Bălcescu – Contribuții. În
Severin miliția a descoperit câțiva
ospătari de la restaurantul ,,Drobeta” și alții de la restaurantul portului cu
fraude foarte mari. Unul de la port avea și șofer personal la mașină.
În toate se pare că stăm rău, doar la ,,cozi” stăm
foarte bine!
L-am întâlnit pe Dl. V. P., directorul Bibliotecii
Județene. Mi-a vorbit despre acțiunile dedicate lui Ștefan Odobleja. Cu câteva
zile înainte Iosif Constantin Drăgan a fost în Severin la o manifestare
dedicată lui Odobleja. În toamnă se va ține un simpozion la Lugoj pe această
temă. Se pare că milionarul intenționează să înființeze o academie ,,Odobleja”
la Lugoj. După felul cum mi-a vorbit Dl. P., am înțeles că lucrarea lui Odobleja
conține multe reflecții asupra unor aspecte sociale și istorice, ceea ce este
foarte interesant. Eu am stat departe de această lucrare(Psihologia consonantistă), gândindu-mă că cibernetica nu poate fi
altceva decât matematică superioară, ceea ce-mi era complet tabú. Vreau să găsesc lucrarea și să văd dacă n-aș
putea face un material pentru simpozionul de la Lugoj.
Domnul V. P. este un om cu visuri mari și posibilități
mici. Când îl auzi vorbind, ești convins că va răsturna munții. Dacă îl
întâlnești peste câtva timp, îți vorbește despre alte proiecte cu aceeași
înflăcărare și astfel toate rămân baltă. Are multe ocupații gospodărești, este
depășit de cele profesionale și le moșmonește pe cele personale. Pe lângă
aceasta, adăugăm o vădită înclinație spre a invidia orice licărire vede în
alții, de a disprețui pe baza unor considerente de ordin genealogic chiar
anumiți oameni. Este bine să-l asculți, să deduci esențialul și să lucrezi pe
cont propriu, fără a înjuga cu el în plug.
Mă gândesc dacă n-ar fi bine să-i trimit lui Drăgan un
extras cu articolul meu despre inscripțiile de la Murfatlar. Poate mi-l
tipărește în revista ,,Noi, tracii”, pe care o scoate la Roma. Oricum, atâta
vreme cât este bine văzut la noi în țară, se merită să însăilez câteva relații
cu el. Aceasta poate ar constitui chiar o trambulină la o adică pentru un
eventual congres internațional. Simt nevoia să plec, să umblu, să-mi pun la
punct o limbă sau două, să șterg rugina
de pe oase. Mi-e frică de plafonare, așa cum ți-e frică de mare, când ai intrat mai în larg și te-au
lăsat puterile de-a înota. Și, totuși, învins nu voi cădea, cu orice preț!
Poate într-o bună zi vor înțelege și factorii de răspundere că și popa de la
Bârda ar fi în stare măcar să mâne caii sau să ducă desagii grupurilor ce
cutreieră străinătatea la diverse conferințe, sesiuni și adunări. N-ar lua foc
cerul, dacă într-o bună zi mi s-ar oferi și mie un astfel de prilej!”
*
Ajutoare
și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și
donații, astfel: Domnișoara Bordeiașu
Ecaterina din București: 320 lei;
Doamna Trocan Maria din Lugoj™, fiică a satului Bârda și Doamna Ghijan Angela din
Londra(Anglia), fiică a satului Malovăț: câte 200 lei; Doamna Ing. Teșilă Doina din Tr. Severin, fiică a satului
Malovăț, Doamna Vâlceanu Simona din
Londra(Anglia), fiică a satului Malovăț
și Domnul Petre Mihai-Ionuț din
Tătărani(PH): câte 100 lei; Doamna
Pârvuceanu Eugenia din Gârla Mare(MH): 60
lei; Doamna Doina Vasilca din București, fiică a satului Malovăț, Doamna Cristescu Anca din Botoșani(BT)
și Doamna Mehedințu Elena din Brașov:
câte 50 lei;
Domnul
Giura Dragoș din Malovăț a achitat 100 lei pentru
contribuția de cult.
*
Pentru colecta privind ajutorarea Parohiei Valea Plopului din Jud.
Prahova, am mai primit deja câteva donații mai mari, astfel: Doamna Manolea Elisabeta, Domnul Ionașcu
Ștefan, Domnul Ciurel Valentin, Doamna Borcilă Nuța, Doamna Oproiu Elisabeta,
Doamna Paicu Domnica, Domnul Bârdeanu Nicu, Doamna Popescu Elena, Domnul
Ungureanu Gheorghe, Domnul Popescu M. Mihai,
Domnul Popescu Mihai din Malovăț și Doamna Giura Aneta din Bala: câte 50 lei.
*
Domnul
Avoc. Alexandru Bălănescu, deputat în Parlamentul României a făcut o
importantă donație parohiei noastre: Sfânta
Evanghelie pentru biserica de la Malovăț și Sfânta Cruce pentru biserica de la Bârda. Sunt obiecte de mare
preț, pe care numai dânsul își putea permite să le cumpere.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
Colectă.
Împreună
cu Consiliul Parohial am hotărât să acordăm un ajutor de 2.000 lei Parohiei Valea Plopului din jud. Prahova. Acea parohie
are în îngrijire 428 copii de la 1 an la
vârsta studenției. Mai are în îngrijire bătrâni fără familii și mame
izgonite de familii, care urmează să nască, ori au născut și au dat copiii în
îngrijirea Parohiei. Colecta va continua
până la 15 Nov.
*
Lucrări
în comună. Domnul Primar Ing. Ion
Michescu a reușit să termine înlocuirea becurilor clasice cu leduri la iluminatul
public din toate satele comunei.
*
Lucrări
la troițe. Domnul Luca Dumitru din Malovăț a
repictat troița de la ieșirea din Malovăț. Costul l-a suportat Domnul Nică Baltac din Malovăț cu
familia.
*
Excursii
– pelerinaje. La o dată încă nestabilită, parohia
noastră organizează o excursie-pelerinaj
la Mânăstirea Prislop. Va costa 45 lei/pers.
Excursiile-pelerinaj la Craiova și Vâlcea rămân ca proiecte pentru
primăvară.
*
Publicații.În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva lucrări,
astfel: Rezoluția din 1 Decembrie 1918, în
,,Națiunea”, București, 10 aug. 2018, ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor);
,,Scrisoare pastorală – 382”, în
,,Armonii culturale”, Adjud(VN), 11 oct. 2018, ediție on-line(http://armoniiculturale.ro);
Misiunea Ortodoxiei azi, în
,,Omniscop”, Craiova, 11 oct. 2018, ediție on-line(http://www.omniscop.ro); Familia în proverbele romnești(I), în ,,Observatorul”,
Toronto(Canada), 15 oct. 2018, ediție on-line(http://www.observatorul.com);
în ,,Națiunea”, București, 15 oct. 2018, ediție on-line(http://
www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor); Bogăția tinerilor, în ,,Națiunea”, București, 26 aug. 2018, ediție
on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/religiespiritualitate);
*
Zâmbete. ☺,,- Ioane,
aflat-ai că pe Vasalie nu-l mai îngroapă vineri?” ,,- Da când?” ,,- Sâmbătă!” ,,- Da de ce? Se simte mai bine?”
☺E
minunat să ai pe cineva care să te asculte! Chiar azi vorbeam cu pereții! ☺Eu asta
n-o mai înțeleg: când împlinești anii, stingi lumânarea; când mori, ți-o
aprinde! ☺Vecinii
mei iubesc atât de mult muzica pe care le-o pun, încât au chemat și poliția ca
să o asculte! ☺Înainte
de facebook numai familia ta știa că ești prost! ☺,,– De ce este România o țară drăguță?” ,,– Pentru că are gropițe.”
*
Botezuri. Înmormântări. În ziua de 14 Oct. am oficiat Taina Sfântului
Botez pentru Motreanu Răzvan-Ștefan, fiul
Domnului Motreanu Traian-Stelian și
al Doamnei Motreanu Oana din
Malovăț. Să le trăiască! În ziua de 9 Oct. am oficiat slujba înmormântării
pentru Luca Gheorghe(84 ani) din
Bârda. Dumnezeu să-l ierte!
*
Anunț. Cineva dorește să vândă gospodăria sa din
Bârda, formată din casă, acareturi de tot felul, grădină, vie, teren. Cei
interesați sunt rugați să-l contacteze pe preot.
*
Program. În cursul lunii Noiembrie avem următorul
program de slujbe: 3 Nov.(Malovăț-Bârda);
4 Nov.(Bârda); 8 Nov.(Pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 10 Nov.(Malovăț-Bârda); 11 Nov.(Malovăț); 17 Nov.(Malovăț-Bârda); 18
Nov. (Bârda); 21 Nov.(slujbă la
Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 24
Nov.(Bârda-Malovăț); 25 Nov.(Malovăț);
30 Nov.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de
e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate,
pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
UNSE CU MIERE - Sfantul Teofan Zavoratul
Începutul lepadarii de Dumnezeu
în om este departarea lui de smerenie – iar pe cel parasit de Dumnezeu îl
apasa, ca pe Saul, duhul cel viclean. Cursele vrajmasului sunt unse cu miere;
cel ce s-a lasat atras de dulceata mierii se încurca în curse si se umple de
toata amaraciunea.
Iubeste smerenia, si niciodata nu
vei cadea în cursele diavolului, pentru ca, plutind pe aripile ei repezi, vei
fi întotdeauna mai presus de aceste curse.
Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire
sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2011, p. 51-52
VIATA LA TARA - Sfantul Teofan Zavoratul
Viata la tara are mult adevar. Viata
oraselor, si mai ales a capitalelor, este departe de adevar: toti fac pe
comediantii.
Sfantul Teofan Zavoratul, Ce este
viata duhovniceasca si cum sa te apropii de ea?, traducere de Elena Dulgheru,
Ed. Anastasia, Bucuresti, 1997, p. 314-315
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu