flashback
dinspre sodoma si gomora
elisabetei
~*~
visam, visai
auzeam tot mai viu
glasul tău de pasăre-lyră
coborând prin mine ca respirarea,
stingându-se sub aripile tale.
poezia devenise
o altă formă de agregare a ființei
în descompunere.
luptam, luptai cu depărtările –
clovnii zilelor de toamnă
răgușiseră
în tăcerea de piatră a zeilor.
trecusem rubiconul
și Caesar îmi spusese că o făcusem
la timp,
à rebours, la izvorul lui Milarepa
de la capul dealului
(loc identificabil pe harta lui
Piri Reis).
iubindu-ne
împotriva curentului și a lumii,
alergam, alergai
înspre mine, lăuză, și o jumătate
de planetă
urmându-ne ca pentru autografe
din colecția de tăceri a ceea ce nu
se poate vorbi.
iubirea devenise eroică,
implorându-ne să nu privim înapoi.
nu, nu deschide ochii
înspre sodoma și gomora –
nu te uita.
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu