Ileana Costea
© Autoarea deține drepturile de
copyright pentru acest material
Muzica e prima şi
ultima mea iubire.
Nu cunosc o muzică mai
frumoasă decât vocea mamei.
Am învăţat de la
marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără
prejudecăţile snobilor.
Eugen Doga
 |
| imagine preluată de aici: http://autographpics.blogspot.ro/2012/11/eugen-doga.html |
Recent mi-a fost dat să-l
întâlnesc (pe Internet) pe muzicianul Eugen Doga. Nu ştiam despre el. Întrebând
mulţi prieteni şi cunoştinţe din generaţii diferite, români din ţară sau de
peste hotare, mi-am dat seama că nu sunt singura care nu a auzit de acest
prolific compozitor român-basarabean. De fapt numai trei din cei întrebaţi
ştiau despre el, şi iată ce mi-au spus:
“Doga e formidabil !…”
Lucia Olaru Nenati - scriitoare
şi publicist, implicată profesional în mai multe domenii de cultură, pasiunea
sa statornică fiind universul eminescian; mulţi ani directoarea Muzeului
Eminescu din Botoşani.
“Muzica lui Eugen Doga e
experienţa cea mai apropiată de fericirea paradisului. … Noi am crescut în
măreţia filmelor ruseşti datorită muzicii sale fără să realizăm că este
sufletul unui român din care iese ea. … Eu o folosesc în poeziile mele la radio
şi prin filmuleţele mele din când în când. … Numai el poate simţi ca noi.”
Ben Todica – creator de emisiuni
în limba română la staţiile de radio şi TV din Melbourne, Australia, jurnalist,
scriitor, şi realizator de filme.
“Muzica lui Eugen Doga la filmele
Şatra, Lăutarii, Ana Pavlova de Emil Loteanu, alt basarabean internaţional de
mare talent, deveniseră şlagăre, le cânta toată lumea, în extaz. Cam cum, tot
pe atunci, lumea fredona Nana Mouskouri, Mireille Mathieu, etc. E puţin lucru?”
Ion Lazu poet, eseist şi
romancier; a scris scenarii de film, a publicat albume de artă fotografică.
Scriind despre compozitorul Doga,
rămân fidelă misiunii mele auto-impuse de a descoperi prezenţe frumoase
româneşti peste hotare. Iar Doga este o astfel de descoperire în Est. Este o
realitate istorică faptul că în anii ’70, ’80, toată elita intelectuală a
Moldovei sovietice s-a exilat la Moscova, dar aceştia, ca muzicianul Doga, n-au
uitat de unde se trag, şi că sunt români. Dintre scriitorii basarabeni, este
notoriu cazul lui Ion Druță, care a trăit numai la Moscova, dar a scris în
românește.:
Eugen Doga, născut la 1 martie
1937, în satul Mocra, din Transnistria, este un compozitor prolific şi printre
foarte puţinii compozitori ai lumii care a practicat toate genurile muzicale
clasice şi a reuşit. A scris o simfonie, 2 uverturi pentru orchestra simfonică,
6 cvartete, circa 50 de piese instrumentale, peste 70 valsuri, 10 tangouri, 60
de romanţe, dintre care 8 pe versurile lui Mihai Eminescu. Mulţi tineri artişti
talentaţi s-au lansat cu piesele lui de muzică clasică, prima fiind cântăreaţa
de opera Maria Bieşu. Doga a scris muzică pentru 3 balete, dintre care unul
este Luceafărul, ce poate fi considerat capodopera lui Doga. În afară de opera
cu acelaşi nume de Nicolae Bretan nu ştiu alt compozitor care să fi preluat în
muzică poemul epic al lui Eminescu.
Eugen Doga a creat muzică pentru
mai bine de 200 de filme (desene animate şi de lung metraj) şi 13 spectacole de
teatru. Filmele pentru care Eugen Doga a compus muzică au avut mult succes, au
fost premiate, şi sonorul lor adesea a devenit celebru.
Doga a colaborat cu regizorul
basaraben Emil Loteanu la mai multe filme produse de studioul Mosfilm care au
luat numeroase premii internaţionale. Două dintre filme au fost premiate la
Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian, Spania: "Lăutarii",
cu Scoica de Argint (1972) şi "Şatra” (un film despre viaţă ţiganilor,
jucat cu actori basarabeni în care se vorbeşte româneşte şi care a cucerit
România şi mapamondul), cu Scoica de Aur (1976). Şatra a fost primul film
sovietic prezentat în aproape toate statele Europei, în Japonia şi SUA. Alte
filme de referinţă sunt "Dulcea şi blânda mea fiară" (1978),
ecranizare a nuvelei "O drama la vânătoare" de Anton Cehov a cărui
vals din scena de nuntă a devenit celebru; "Anna Pavlova" (1983; 2
serii, filmul despre cunoscua balerină clasică şi care a fost distins cu mai
multe premii;.şi "Luceafărul", singura ofrandă cinematografică
dedicată lui Eminescu.
Dintre filmele de desene animate
cel mai cunoscut de români este Maria, Mirabela de Ion Popescu Gopo (1981) a
cărui melodie de Doga a devenit şlagăr în ţară.
Despre valsul de la nuntă din
“Dulcea şi blânda mea fiară” (“My Sweet and Tender Beast”) Ronald Regan a spus
că este cel mai bun vals al secolului XX. Printr-o decizie specială a UNESCO,
acest vals a lui Eugen Doga este recunoscut drept una dintre cele patru
capodopere muzicale ale secolului XX, conform activenews.ro.
Două din piesele lui Eugen Doga
se regăsesc într-un top internaţional realizat de site-ul History Rundown cu
cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile: valsul „Gramofon”, pe
poziţia a 83-a (înainte de uvertura Egmont a lui Beethoven -84, Spărgătorul de
Nuci a lui Tchaikovsky -85 şi Zborul bondarului -86), iar valsul „Dulcea şi
blânda mea fiară” pe locul 94 (înainte de uvertura din Bărbierul din Sevilla de
Rossini -95; “Stele şi Dungi pentru totdeauna” a lui Sousa -96 şi Marşul Rusesc
a lui Strauss -97.
Doga a prelucrat şi orchestrat
circa 30 de cântece populare româneşti şi a creat peste 200 cântece în genul
muzicii uşoare reuşind să promovese mai mulţi artişti în Moldova: Ludmila
Misov, Maria Codreanu, Sofia Rotaru, Ion Suruceanu, Anastasia Lazariuc, Iurie
Sadovnic, Ştefan Petrache, Olaga Ciolacu.
Pe Internet există o vastă
informaţie despre Eugen Doga, youtuburi şi prezentări audio cu piesele lui
muzicale, extrase din filmele cu sonorul compus de el, scene filmate din
baletul Luceafărul, concerte cu muzica lui sau date de el cântând la pian. Îmi
imaginez că s-a scris mult în rusă, în presa sovietică, despre el de-a lungul
anilor. Tot ce am găsit în presă în limba română sau engleză provine în
majoritate din Republica Moldova, unde compozitorul s-a întors după 1989. În
presa internaţională din vest, nu s-a scris mai nimic, iar în România foarte
puţin.
Muzica lui Doga a deschis Olimpiada
de vară de la Moscova în 1980 şi a fost folosită la ceremoniile Olimpiadei de
iarnă de la Sochi anul acesta. Cântecul compus de el pe versurile lui Ştefan
Dogaru, “Oraşul meu,” a devenit imnul oraşului Chişinău. Piesele lui muzicale
sunt auzite de călători în autobuzele din Chişinău.
Primind titlurile de „Maestru în
Artă, Artist al Poporului şi Om al Mileniului” (Medalia de aur 2000, SUA),
Eugen Doga este totodată membru a trei Academii, a adunat pe parcursul vieţii
numeroase distincţii şi în Uniunea Sovietică, în Republica Moldova, şi mai
recent în România; este trecut în lista celor 200 de personalităţi ale lumii.
După succesul mondial al fimului
Şatra, muzica lui Eugen Doga a fost tirajata pe milioane de discuri. Tot în
acea perioada „Sonetul” lui Eugen Doga (scris în 1973) a fost declarat în
Japonia drept cea mai frumoasă melodie a anului.
Iată şi un lucru mai deosebit. Ca
omagiu adus compozitorului pentru ”piesele sale excepţionale, pătrunse de
muzica sferelor cereşti”, Uniunea Astronomică Internaţională a Academiei de
Ştiinţe din Rusia a acordat numele „Doga” uneia din planetele mici (planeta
#10504), descoperită în toamna anului 1987.
Şi de ce totuşi se ştie atât de
puţin despre Eugen Doga?
Poate pentru că mulţi ani,
lansându-se şi având succes la Moscova, compozitorul a semnat sub numele de
Evgheny Doga = Евгений Дога, şi a fost perceput ca sovietic, automat aceasta
creând un blocaj pentru români.
Sau poate pentru că muzica lui a
devenit cunoscută mai ales prin filmele la al căror sonor a lucrat şi
spectatorii nu făceau conecţia directă cu compozitorul, acesta fiind doar un
nume pe generic Mulţi cu care am vorbit îşi aduc bine şi cu emoţie aminte de
filmele lui Emil Loteanu cu care a colaborat Eugen Doga: cât de puternică le
era povestea, cât de frumoase imaginile, cât de potrivit şi emoţionant fondul
muzical, dar nu şi de cine a scris muzica lor.
Nu mă pretind specialistă în
muzică şi ştiu că anumiţi compozitori contemporani, talentaţi, consideră muzica
lui Eugen Doga ca fiind insuficient de modern, făcută pe şablon neo-romantic
comunist si cu concesii din punct de vedere artistic, făcute pentru a satisface
gusturile unui public cât mai larg. Şi da, Doga a trăit şi compus în izolarea
sovietică. Muzica lui este fără discuţie foarte romantică. El este poate
ultimul compozitor clasic romantic. Dar oare sufletul omenesc nu are nevoie de
romantism şi în secolul XXI? Apoi, cei ce fac muzică pentru filme compun o
altfel de muzică, o muzică pentru toţi, nu numai pentru specialişti şi
melomani. Muzica de film a lui Doga atinge coarde sensibile în adâncul
sufletului multora şi are admiratori de toate vârstele şi din toate colţurile
lumii.
Comentariile la diversele
video-uri cu muzica lui Doga pe Internet conţin aprecieri copleşitoare:
O melodie dumnezeiască! În
armonie cu natură. Sugerente. Hermoso. Maravilloso vals. Nostalgia. Super. I
dont know why, but at this song I forget for a few minutes everything and
indulge myself in an "other" world. Never heard it before. Just
Wonderful waltz. Amazing. Bravo. Bеликолепно. Oбожаю. Cлов нет; Когда слушаю,
всегда плачу от восхищения! …
Sunt comentatori pe Internet care
se întreabă: Ce ştie Reagan despre muzică?” Alţii care contestă validitatea
deciziei speciale a UNESCO prin care valsul lui Eugen Doga “Dulcea şi blânda
mea fiară” este recunoscut drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale
secolului XX. Dar cu toţii ştim că nici o apreciere oficială, nici un premiu,
fie el şi Premiul Nobel, nu au atâta putere cât părerea publicului larg.
Ce este special
despre Eugen Doga?
Prolificitatea impresionantă,
spontaneitatea, flexibilitatea.
Atenţia îndreptată spre Eminescu
“poetul naţional” al României şi Moldovei. Înduioşat de povestea de iubire
dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle Doga lucrează în prezent la opera
“Dialoguri de iubire”.
Contribuţia lui la lansarea
tinerelor talente, şi lista e lungă.
Dorinţa de a îmbunătăţi lumea
prin muzică
În interviurile luate lui, vocea
lui Eugen Doga este blândă, inspiră bunătate şi căldură sufletească, şi
optimism. “Misiunea noastră este să fim fericiţi” a spus el la sfârşitul
concertului din 2012 la Ateneul Român.
În ciuda numeroaselor premii şi
distincţii şi poziţii obţinute, nu a devenit un materialist înverşunat. Adesea
îşi dăruieşte muzica pe gratis, doar pentru bucuria de a îmbunătăţii lumea prin
ea.
Faptul că se consideră român
Deşi născut în Transnistria,
părinţii lui erau originari din Delta Dunării, mama, şi din Carpaţi, tatăl. A
învăţat limba maternă doar la 20 ani, pentru că studiase în ucraineană şi rusă.
A fi “mai român decât românii din ţară” e un fenomen pe care l-am întâlnit la
mulţi dintre cei pe care soarta i-a aruncat departe, cum este şi cazul lui
Eugen Doga.
Acum mai mulţi ani am fost cu
ocazia unui Congres al Academiei Româno-Americane de Artă şi Ştiinţe (ARA) la
Chişinău şi mi-am dat seama cât de români sunt moldovenii de dincolo de Prut.
Îşi doreau să vorbească româneşte, să cânte cântece populare româneşti, să
studieze la Bucureşti. Nu e deci de mirare că Doga, imediat după 1989 a revenit
la numele lui românesc, Eugen; că e foarte prezent în Moldova fostă sovietică,
şi că, cu toate succesele avute în Uniunea Sovietică şi în Republica Moldova,
deşi a dat concerte la Marea Sala a Kremlinului, visul lui a fost să cucerească
publicul din ţară şi muzica lui să-i fie cântată la Ateneul Român din
Bucureşti, pe care îl consideră “casa mare a neamului”. Şi şi-a văzut visul
împlinit de două ori, în 2008, 2012.
România a început să-i dea
atenţie. Pe 29 septembrie 2008 Preşedintele de atunci al României, Emil
Constantinescu, a vorbit la Muzeul George Enescu, Bucuresti la lansarea cărţii
lui Doga “În Oglindă Clipelor” pe care o prefaţase, carte care reflectă
gândirea profundă a compozitorului Eugen Doga asupra lumii.
În vara anului acesta Eugen Doga
a fost protagonistul unui eveniment de amploare – „Gala extraordinară Eugen
Doga” organizată la Iaşi în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE),
ediţia a II-a. Apoi cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române, Doga s-a
bucurat de două evenimente la Bucureşti: Pe 31 August a fost invitat la
spectacolul de excepţie organizat de Primăria Sectorului 3 în Parcul Titan unde
a dat concertul „Muzica tinereţii noastre”, acompaniat de Orchestra Simfonică
din Capitală, dirijată de Tiberiu Soare. Tot în August 2014 i-a fost cântată
piesa Gramofon la Ateneu unde Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România
(UNIMIR) i-a acordat Medalia şi Diploma de Membru de Onoare.
Adesea ştim mai multe despre
personalităţi din trecut (Brâncuşi, Enescu, Lipatti) decât ştim despre
contemporanii noştri … Sigur, trecerea timpului consacră sau şterge artişti,
compozitori, scritori, actori, dar a-i face cunoscuţi cât sunt în viaţă este, după
mine, important. Trebuie deci să se ştie, că avem un compositor prolific ca
Doga şi care simte foarte româneşte. Vedeţi-l! Ascultaţi-l!
Referinţe
Articole despre Doga si interviewuri
Serial: "100 români celebri
nascuţi în Moldova" – serialul despre Eugen Doga (HD), FlacaraFilm TV.
Site-ul official al
compozitorului Eugen Doga
(în engleză şi rusă).
Eugen Doga, Cuvântul Ortodox.
Eugen Doga – “În Olginda
Clipelor” – “In the Mirror of the Moments”.Un blog cu o galerie de fotografii
printre care şi Doga cu familia, soţia, fata şi nepoţelul.
Muzica lui Doga (în engleză).
Lista compoziţiilor lui Doga pe
tema Eminescu şi Veronica Micle (în engleză).
Articol despre Doga în
Moldavie.fr, ”Les printemps de Eugen Doga (în franceză).
O emisiune TV/interviu despre
Eugen Doga.
Interviu luat lui Eugen Doga:
“Eugen Doga va susţine un concert la Ateneul Român”, Portalul Moldova, 2012.
UNIMIR sărbătorește Ziua Limbii
Române la Ateneul Român, 26 august 2014, Radio România Cultural.
Bratu Iulian, Vals de Eugen Doga,
în topul UNESCO al primelor 4 capodopere muzicale ale secolului XX, DCNews, 12
IUL, 2014
Biografie Eugen Doga, Biblioteca
Ştiintifică Centrală A. Lupan, Academia de Ştiinte a Republicii Moldova.
Simbolurile oraşului ChiŞinau,
“OraŞul meu”, imnul chişinăului; versuri de Gheorghe Vodă, muzică - Eugen Doga.
Interviu cu Eugen Doga pentru Timpul,
„Trebuie, mai întâi, să ne unim la noi acasă”
16 Septembrie 2012, ora 08:00.
Daniel, O carte de vizită a
românului basarabean Eugen Doga prefaţată de ex-preşedintele României Emil
Constantinescu, Basarabia pămant românesc, Timpul.md, 29 сентября 2008
Tudor Matei, Marele compozitor
moldovean Eugen Doga împlineşte azi 77 de ani, Cultură, ActiveNews, 1 martie,
2014
Muzica
Baletul Luceafarul – integral,
1983.
(MrJohannStraussViena; Eugen Doga
- Gramofon Waltz/Gramophone
“My sweet and tender beast” video
cu scena dansului de la nuntă din filmul după “Un accident de vanătoare” de
Cehov.
Valsul “My Sweet and Tender
Beast”; alte scene/video din film, cântat cu voce, în ruseşte, dar fără scena
dansului de la nuntă.
Top 200 Classical Music Pieces. O
lista completa a celor 200 cele mai bune piese de muzică clasică compuse pe
lume de la Simfonia 5ea a lui Beethoven la Valsul Op. 64 a lui Chopin.
Maria, Mirabela.
https://www.youtube.com/watch?v=wBYX6LzpSZc
Lia-Ciocârlia - Maria, Mirabela
(Grigore Vieru, Eugen Doga). 1987.
Eugen Doga: Concert aniversar
“Toamană Romantică” la Ateneul Român, Gramofon, 2012.
“Toamnă Romantică” la Ateneul
Român. Concertul maestrului Eugen Doga.
Aria “Nu plânge” din opera
“Dialoguri de iubire” – lirica Veronica Micle.
Filme
Emil Loteanu - Lăutarii (1971) -
integral (âîn română)
http://en.wikipedia.org/wiki/A_Hunting_Accident
- the Russian
My sweet and tender beast” movie
– Cannes 1978
Pagina de pe Wikipedia în engleză
despre filmul “Lăutarii” a lui Loteanu
Pagina pe Wikipedia despre
“Dulcea si blânda mea fiară”.
Emil Loteanu - regizorul despre
care cunoaştem prea pţtin, Revista Magazine, 31 mai 2012.
Filmul Luceafărul; Cinematografia
Moldovei.
Maria, Mirabela – filmul de
desene animate a lui Gopo, integral, cu fond musical de Doga şi poeme de
Grigore Vieiru.
Portal de ştiri evz.ro, Cultură.
Fotografii:
Foto - trm.md
Referinţa
Bratu Iulian, VALS de EUGEN DOGA,
în topul UNESCO al primelor 4 capodopere muzicale ale secolului XX, DCNews, 12
IUL, 2014.
Timrbu al Moldovei (2007) cu
Eugen Doga
Post of Moldova –
Galerie de poze de la Ateneul
Roman – „Toamnă Romantică”
Emil Loteanu, Maria Bisu, Eugen
Doga.jpg
From Wikimedia Commons, the free
media repository
Source ©Cinematografia din Moldova of the Moldavian cinema, imagine postata
initial pe Flickr de Ion Chibzii
atlahttp://flickr.com/photos/55635450@N04/5542517274
Imagine din https://www.youtube.com/watch?v=1p0pe-1_xUk
EUGEN DOGA - WALTZ "MY SWEET
and TENDER BEAST"
Alina Semyonova
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu