miercuri, 29 noiembrie 2017

P O E M PENTRU U N I R E






P O E M   PENTRU   U N I R E
de Melania Rusu Caragioiu

De atâtea jertfe mari ni-e plaiul plin;
Sub lespezi e îngropată numai huma,
Unirea este cea care ne cheamă:
Dreptatea noastră-și face loc de-acuma…

Pleiadele de cărturari vestiți
În măiestrite graiuri limba cântă
Dor sfânt ce spre Unire ne frământă…
*
De ce un neam de-o limbă și de-o lege
Să stea în Principate despărțit ?
UNIREA este cea care ne cheamă,
Vrem suverani ! Vrem un popor unit !
*
Popor străbun te-ai ridicat în ani
Cum crește floarea soarelui spre soare
Și-ai biruit largi hoarde de dușmani,
Iar doinele ți le-au cântat izvoare.

Popor viteaz, vestit în lumea veche,
Hălăduind pe plaiul înflorit,
Ți-ai făurit eroi ce n-au pereche
Și-n aur inima le-ai dăltuit.

Popor, tu cel mai drept din neamul trac
Înscrii în lume urme de granit
Și pe comori ai pus peceți de dac
Și-n hore ai brodat figuri de mit.

Popor sădit la temelii de stânci
Te-asemeni brazilor fără de moarte
Ce-și iau puteri din firele adânci
Ca veșnicia-n freamăt să le-o poate .

Popor al meu, mândrie peste timp,
Vestit pe mări și țări îndepărtate,
Ești muntele încununat de nimb
Când roată-i stau vestalele adunate…

Popor crescut sub falduri tricolore,
Pupură de drapel încandescent,
Ți-e plină viața, ca sânul de hore
Și-n vers de pace ești mereu prezent.
*
Din fiecare bob de grâu ce crește,
Din fiecare  piatră de pe munte,
Poporul vrea Unirea și o cere…
Cu arma-n mână îndărjit se luptă,
Războiul taie pagini de durere
Și mamele își frâng inima ruptă…
*
Înscrie de trei ori popou’ în faptă
Cuvântul drag : ,,UNIRE”, sus, pe steag
De-atâta timp poporul o așteaptă;
Victoria șterge lacrimi din șirag...
*
În transparența hărții văd imagini
De vechi cetăți cu ziduri crenelate
Și carpatine culmi
Și munți și marea,
Și ape ce-au lăsat în urmă pietre.
Mai văd noian de oști tălăzuite;
Aud și bucium, naiuri și-alăute.

Colinele și munții și pădurea
Se-apropie în joc mărunt de horă,
Iar din rotirea lor se naște o Țară:
O floare ce se-mbracă în strai de aur
În purpură  și în albastrul zării
Și în căușul de petale involte
Stau așezări și mândre  nestemate.

Din fiecare nestemată învie
Un Făt-Frumos, o dalbă Cosânzeană,
Un popor mândru, renumit, ce căntă:
,,Azi, Țară,  stăpânește fără teamă
,,Pământul strămoșesc,Tu , Suverană,
,, Unit-ai fiii tăi din văi cărunte,
,, Iubește pacea și apără glia !”
*

Reverberând luminile din soare
Tu, Mândră a mea ȚARĂ, ROMÂNIA !








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu