PROVITA PENTRU VIAȚĂ
FRUMOASĂ, SĂ NU SE DESPARTĂ DE GLIE-PATRIE LIMBA ROMANĂ NICIODATĂ, SĂ NU SE
SMULGĂ DIN VATRĂ
~*~
Relevant, inteligent şi îmulțit în
talent, cu caracter şi savant ca om cu sentimente şi sensibilitate de pom în
deplin har de rod emoțional, moral integral național rațional şi monumental
tradițional, original, inedit universal
cu impact: infinit al celui mai iubit,
apropiat de obiect cu respect de
verb, proverb, cu subiect şi predicat,
apropiat şi conjugat de obiect,
în binecuvântare de România profundă
şi mare acasă între propriile hotare fireşti
şi fără asemănare, ca-n poveşti, după
aiasta cunoscându-te bună veste cine eşti ca om inedit înflorit filozofic şi
pragamatic,
ba socio-cosmic teleportat dialectic
şi dinamic, filfizon/cupidon,
iubire pe verticală, din şcoala de
dincolo de şcoală evadați dialectic ca cei botezați, responsabilizați evadați
din paranteză/criză,
făcând năframă vărgată peste mare
aruncată,
în divin de artă populară, comară
rară-
cazanie de omenie cu vorbe superbe, proverbe,
gargară cu pioneză,
în drept de înviere dând-i cu
coronavirus în bară,
de pământ, în drag şi sfânt
imunizându-te contra covid 19 ca puiul responsabil
care impecabil util şi durabil:
învață din fericire pe cioară, dând din puțina-ti fericire celuilalt
scund/înalt din oraş de la asfalt sau din sat
de pe mălăină, doină şi lumină de
pomină,
din sat abandonat ca aurul verde, abandonat
precar de stat,
deşi aici veşnicia te-a şlefuit şi
mulă te-a încălțat,
în aur cenuşiu strecurat
ca om în rază luminat
te-a îmbrăcat, înzăuat,
că tu ca om, că-ți pasă,
să stai în casă provita pentru o
viață mai frumoasă, fantastică şi de biserică, dintru scenariu covid, de partid
aflat ca-n galiscă, colivie, prăvălie-păvăluşcă trigaluşcă, dulce ciufală a lui
Pavăl, în copilărie,
în prea plin de comedie, simetrie şi
omenie de Românie
aflată, în năstruşnicie, sus comunist
şi artist pe a lui Iisus Arcă
(cu ce te ajuți tu ca să te ajute
medicii, vrednicii, că-ți pasă
şi, tu, omeneşte, în culori de
nelinişte stai în casă
ca o muscă prinsă, în a păianjenului
plasă, stai, în gură de rai cu omenesc grai,
stai pentru o viață viitoare mult mai
frumoasă de viață cristoasă, luminoasă,
vioaie şi voioasă: sănătoasă, de
omenie sprintenă, în scris şi de pomină pentru un întreg paradis,
sictir! socio-uman, c-alături de
omenire nu trăim în van,
ci şuhan năzdrăvan,
după propria națională fire, artistic
şi de 'nzdrăvănire, nezădrnicire/deneamăgire cu înțelepțre, în ciudă că fiecare
pasăre pe limba ei piere, cu drept la înviere,
că şi pupăza-i pasăre mândră,
da-i pute cuibul şi care-o dix-pixul,
paradoxul, ca să pară puținel, îl mătură sub preş/pune mătură pe el
fain-făinel, în lumea cu România întregită, în propria vatră de Carpații-s, inimă
de piatră,
să nu se mai despartă România de
glia, iarba patriei limba română,
să nu să despartă de vatră
părintească, deolaltă, niciodată.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu