Dragii mei enoriași!
Familia în proverbele românești(I). Familia este una dintre temele cele mai bine
reprezentate în proverbele românești, ea fiind cea mai veche instituție din
istoria poporului român. Sute de proverbe privesc cele mai multe aspecte ale
familiei, începând cu Taina Sfintei Cununii. Proverbele devin cele mai
credibile documente din cultura populară, din care putem desprinde concepția
poporului român privind instituția familiei. Subliniez, în cunoștință de cauză, că nu am găsit nicăieri nici măcar o
aluzie la o așa-zisă căsătorie între persoane de același sex. O astfel de
legătură a fost străină poporului român. Întotdeauna bunul-simț și buna-cuviință
au condus relațiile dintre oameni, iar familia a fost o valoare cu care
strămoșii noștri nu au glumit și nu s-au jucat. Ei au fost conștienți că
familia este întemeiată de Dumnezeu prin Taina Sfintei Cununii și are un rol
esențial în perpetuarea vieții pe pământ.
Taina Sfintei Cununii este cea mai
bine reprezentată dintre Sfintele Taine în proverbele românești. Sute de proverbe
și zicători există în colecția lui Iuliu Zanne pe această temă. În aceste proverbe găsim idei interesante
privind întemeietorul Tainei Sf. Cununii, primitorii, forma, efectele ei. Întâlnim proverbe privind imaginea
familiei ideale și însușirile pozitive și negative ale soților, relațiile cu
părinții, rudele, nașii, divorțul, recăsătorirea, avortul, superstițiile și multe altele. Sunt constatări și
îndemnuri practice, rezultate din
experiența de viață a poporului român. Foarte interesant este însă faptul că
toate aceste proverbe reflectă o concepție profund creștină despre lume și
viață, despre aspectele cele mai sensibile ale învățăturii creștine.
Așadar, despre Sfânta Cununie
găsim următoarele proverbe și zicători în cele zece volume ale culegerii lui
Iuliu Zanne.
I. Necesitatea. Sfânta Cununie este:
a. o împlinire a voinței divine:
,,Când
tu te depărtezi prin pustietăți de facerea de copii, împotriva firii,
socotește-te că te depărtezi de porunca lui Dumnezeu, ce Însuși El a orânduit
facerea de copii prin urmarea firii, pentru cinstea Lui, o taină
dumnezeiască”(VIII, 396); ,,Căsătoria cea mai firească datorie omenească, de
Domnul întocmită. Cine de ea se depărtează nu se mai numește om, ci proclet și
satană, că satana pururi voiește să te vadă cufundat în păcate”(VIII, 267);
,,Căsătoria este rânduiala cea mai bună de Domnul întocmită. De ea să te
ții”(VIII, 267); ,,Cine făptura lui Dumnezeu de soție n-o primește, acela nelegiuit de Domnul se socotește, că la
porunca Lui se-mpotrivește”(VIII, 538); ,,Domnul pe muiere cu bărbat a
însoțit-o, de-aceea fără bărbat nicicum să nu rămână”(VIII, 538); ,,Omul singur
nu s-a zidit, ci împreună cu soție, de-aceea fără soție nu se cuvine să
fie”(VIII, 537); ,,Vai de acela ce suferă de soție; ce cuvânt va da Celui ce
l-a zidit împreună cu soție”(VIII, 537);
b. o împlinire naturală a vieții umane: ,,Căsătoria
la om mare greutate, dar și o datorie după fire, cu mai mare dreptate. Nu te depărta de această
datorie”(VIII, 267); ,,Căsătoria la om și când rea se socotește, cu plăcere se
privește”(VIII, 267); ,,Căsătoria plină de ghimpi, dar de ghimpi cu trandafiri.
Suferă ghimpii pentru mirosul trandafirilor”(VIII, 267); ,,Dacă inima îți
cere,/Te-nsoară și-ți ia muiere”(IV, 392); Căsătoria te arată că ești om, nu dobitoc.
Nu te depărta de ea”(VIII, 267).
c. obținerea unui statut social
superior: ,,Bărbatul neînsurat ca cel mai spurcat și
muierea nemăritată ca o roabă a tuturor”(VIII, 269); ,,Cel neînsurat, ca fulgii
când vântul îi bate, într-o parte și în
alta s-aruncă, fuge, zboară și nicăieri nu s-așează”(IX, 74); ,,Dacă nu m-am
căsătorit,/Nici nu m-am călugărit”(X, 254); ,,Două tagme de oameni nu se
căsătoresc: filosofii și călugării. Filosofii ca să petreacă în odihnă, iar
călugării ca să adune avere dracilor”(VIII, 269); ,,Omul fără soție – o casă
pustie”(VIII, 537); ,,Omul fără soție,/ Ca o casă pustie”(IV, 616); ,,Omul
necăsătorit, ca boul neîmblânzit”(IX, 74); ,,Omul necăsătorit, ca un pustnic în
pustie”(IX, 74); ,,Ori te însoară, ori te fă ostaș, ori te fă călugăr”(IV,
392);
d. împlinirea unei echități divine
și naturale: ,,Căsătoria
la cei blestemați o viață ticăloasă (aduce), că de gâlcevi și de ocări nici un
minut nu scapă, de nu și de bătăi mai de multe ori, iar la cei buni (este) un
rai desăvârșit”(VIII, 267);
,,Căsătoria se pare a fi cel mai
supărător lucru, că unul altuia trebuie să sufere orice cusur să va întâmpla să
aibă”(VIII, 267); ,,De însurat și de coate goale să nu se vaite nimeni”(IV,
399); ,,De însurătoare și de coate goale nu scapă nimeni”(IV, 400); ,,De moarte
și de nuntă nimeni, niciodată, nu poate fi gata”(II, 619); ,,Omul din fire așa
s-a urzit, că fără soție nicicum să fie; cine-mpotrivă urmează de omenire se
depărtează”(VIII, 537);
e. rezolvarea unor probleme familiale: ,,Cea
mai mare greutate – fata nemăritată”(VIII, 380); ,,Gândești că e măritișul păpușe”(IV, 445); ,,Omul
o nevastă și o pisică trebuie să aibă în casă”(IV, 498);
f. nevoia de ajutor: ,,Ori
să nu te mai căsătorești, sau de te căsătorești, amândoi la un jug împreună să
trageți”(VIII, 267); ,,Vai de casa aceea ce-i lipsește muierea”(VIII, 229);
g. o restabilire a statutului
bărbatului și femeii: ,,Mai bine măritată, fie și cu un prost, decât
nemăritată și defăimată; că măritișul cinste îți aduce, iar nemăritișul la mari
greșeli te duce”(VIII, 380);
II. Definiția este aproape completă: ,,Căsătoria se-nțelege o-mpreunare după lege, după voința și porunca
Domnului, că din început doi a făcut(…). Cine se atinge de căsătoria altuia de
însăși porunca Domnului se atinge”(VIII, 267).
III. Întemeietorul
este Dumnezeu, creatorul cerului și al pământului. Nu găsim nici o
referință în acest sens privitoare la Mântuitorul Iisus Hristos. Cel ce le-a zidit pe toate a zidit și pe protopărinții
neamului omenesc, pe care i-a destinat să fie împreună, bărbat și femeie. După
modelul primilor oameni se unesc azi și tinerii prin Taina Sfintei Cununii: ,,Ziditorul lumii cu soție te-a făcut și tu
fugi de soție, o ce nelegiuire”(VIII, 537); ,,Domnul pe om din început cu soție
l-a făcut de-aceea fără soție împotriva Domnului nicicum să nu fie”(VIII, 538);
,,Un bărbat și o muiere Domnul numai a făcut, vrând ca să arate că și bărbatul
și muierea un soț trebuie să aibă pururi nelipsit. Urmează și tu după porunca
Domnului, că de te vei depărta, în grea osândă vei cădea”(VIII, 537).
IV. Săvârșitorul
nu este menționat în proverbele din colecția lui Iuliu Zanne.
V. Primitorii
sunt doi tineri,
bărbat și femeie, care se hotărăsc de bunăvoie și nesiliți de nimeni să-și
trăiască tot restul vieții împreună, pentru a se iubi, a naște și a crește
copii și a se ajuta reciproc. Alegerea viitorului soț sau a viitoarei soții
este un examen deosebit de greu pentru oricine, seriozitatea actului căsătoriei
în sine fiind deosebit de important: ,,A-și
căuta cal de mire”(IV, 450); ,,A-și lua păcatul în casă”(VII, 75); ,,Când
se-nsoară/Nu-i de moară”(IV, 395). Bărbatul este superior femeii, în sensul
că el este cel care alege cel dintâi, cel care propune femeii/fetei căsătoria,
îi ,,cere mâna”, o cere în căsătorie. Fiecare își are criteriile lui după care
se conduce când își alege soțul sau soția: ,,Însoară când vrei, mărită când poți”(IV, 395). Totuși, la nuntă ,,Mai mulți se uită la mireasă decât la
ginere”(IV, 452). Uneori intervin și părinții, care au un cuvânt greu de
spus, având în vedere experiența lor de viață și autoritatea ce-o au asupra
tinerilor: ,,La căsătorie părinții să
aleagă norocirea tinerilor ca niște pătimași, că tinerii nu o pot cunoaște în
furia tinerețelor, socotind că orice zboară se mănâncă, de-aceea pururi se
înșeală”(VIII, 268). Perioada premergătoare căsătoriei este o perioadă de
euforie: ,,Cui stă gândul la-nsurat/
Umblă parcă este beat”(IV, 399). Tânărul trebuie să aibă în vedere natura
omenească, cu calitățile și defectele ei, ci nu neapărat femeia ideală: ,,Cine caută nevastă fără cusur, nensurat
rămâne”(IV, 510); ,,Cui stă gândul la-nsurat/ Umblă parcă este beat”(IV, 399); Nimeni
nu poate să știe evoluția ulterioară a tinerei familii și tocmai de aceea
asemănările cu loteria, apelul la ideea de noroc sunt frecvente în proverbe: ,,La căsătorie, ca la loterie: o mie pierd și unul abia nimerește”(VIII,
268). Creatorul popular nu exclude nici o ,,perioadă de probă înainte de
nuntă, pentru ca tinerii să-și dea mai bine seama dacă se potrivesc și au șanse
de a încheia o căsnicie solidă: ,,La
căsătorie, ca mai bine să placă, ar trebui să urmeze ca la închiriere, pe câtă
vreme să vor putea tocmi”(VIII, 268). Important ar fi ca cei doi să se
potrivească, atât în ce privește calitățile, cât și defectele: ,,La muiere rea, bărbat și mai rău, cu mult mai bine i se cuvine;
c-acela numai îi dă de cap”(VIII, 351). În astfel de situații, sunt
potrivite proverbele: ,,N-a rupt dracul
degeaba opincile până i-a adunat”(VI, 600); ,,Parcă i-a înjugat dracu”(VI,
629); ,,Și-a găsit mireasă, ca preoteasa glasul al șaptelea”(X, 265). Modernismul
se resimte și în limbajul folosit de cei doi tineri: ,,Mai înainte din vechime, cu ,,nene” și cu ,,leliță”, cu ,,mamă” și cu
,,tată” ne căsătoream îndată, iar acum cu ,,domnule” și ,,domnișorul meu”, cu
,,doamna mea” și ,,domnișoara mea” ne
uităm unul la altul și mâna nimănuia nu o mai dăm”(VIII, 268). Pentru
oricine este posibilă alegerea soțului sau soției, chiar dacă acest lucru i se
pare deosebit de greu sau imposibil: ,,Nu-i
departe casa cu mireasa”(IV, 451). Alegerea trebuie făcută însă cu multă
grijă, având în vedere seriozitatea căsătoriei ca act religios și social: ,,Pânză și nevastă noaptea să nu-ți alegi”(IV,
505, 616); ,,Pleacă și te-nsoară/Pe rând, ca la moară”(IV, 392).
Dintre acestea menționăm:
- bogăția:
,,Cai și boi când vrei să alegi la soi bun atunci alergi, iar
nevastă când îți alegi la sume de bani alergi. Vai de alegerea și alergătura ce
faci”(VIII, 400); ,,Când vrei să te măriți, caută la om, nu la neam și avere,
că din prost se face de neam și din sărac bogat, iar din neom om cu mare
nevoință”(VIII, 380); ,,Ia-ți nevastă săracă, ca să-ți zică: fă ce știi tu”(IV,
500); ,,Pe cea săracă o depărtăm, cât de cinstită fie, iar pe cea bogată o
rugăm, cât de împotrivită fie, că bărbații se cunună nu cu a lor neveste, ci cu
ale lor mari zestre, căindu-se mai în urmă, când le dă cu piciorul. Vezi să nu
o pați”(VIII, 268-269);
- frumusețea:
,,Cine caută nevastă frumoasă, bogată și de neam mare stăpân
își ia în capul lui, iar nu nevastă de viață”(VIII, 400); ,,Cu cât muierea mai
frumoasă, cu atât mai păcătoasă”(VIII, 353); ,,Frumoasă de vei lua, de obște o
vei avea; urâtă de vei lua, moartea-n casă-ți vei avea. Alege din două una, ca
să nu rămâi singur”(VIII, 353); ,,Nu la față, ci la minte să te uiți mai bine,
când nevastă îți alegi”(VIII, 400); ,,Mirele nu se plânge când mireasa e prea
frumoasă”(IV, 449); ,,Pentru gustul tău să-ți alegi pe cea mai frumoasă, fie și
nebună, dar pentru căsătorie să-ți alegi pe cea mai înțeleaptă”(VIII, 268);
,,Se duc goștii și rămâne mireasa”(IV, 451); ,,Se duce nunta, rămâne gavia”(X,
270);
- starea socială: ,,Cu
mai mari decât tine când te vei căsători, în loc de rude, stăpâni vei dobândi.
Vezi să nu o pați”(VIII, 267);
- diferite interese:
,,Toți pentru neveste la interes au alergat, de-aceea bun cu
rău s-a amestecat”(VIII, 400).
Sfaturi părintești. Din scrierile
Sfântului Ioan de Kronstadt, selectăm un fragment intitulat sugestiv VIAȚA
NOASTRĂ. Iată-l:
,,Viața
noastră, ce este ea oare? Arderea unei lumânări. Ajunge să sufle în ea Cel care
a aprins-o ca sa se stingă. Viața noastră, ce este ea oare? Drumul unui
călător; odată ajuns la un anumit soroc, porțile i se deschid, își lasă hainele
(trupul) și toiagul de pelerin și intră în casă. Viața noastră, ce este ea
oare? Îndelungat și sângeros război pentru cucerirea adevăratei patrii și a
adevăratei libertăți. La capătul războiului ești fie învingător, fie învins,
chemat de pe câmpul de luptă la locul răsplății ca să primești de la Dreptul
Judecător fie răsplata și slava veșnice, fie osândă și rușine veșnice.
Viața
noastră e un joc de copii, nu însă unul nevinovat, ci culpabil. Fiindcă, deși
avem minte sănătoasă și ne cunoaștem scopul vieții, nu dăm importanță acestui
scop, ocupându-ne de lucruri vane și fără noimă. De aceea am spus că viața
noastră este un nescuzabil joc de copii. Lăcomia ne face să ne pasionăm de
mâncare și băutură, în loc să le folosim pe acestea pentru alimentația strict
necesară a trupului și pentru susținerea vieții trupești. Ne pasionăm de haine,
în loc să ne mulțumim a ne acoperi decent trupul, ferindu-l de acțiunea nocivă
a stihiilor; ne pasionăm de argint și de aur, tezaurizându-le sau folosindu-le
drept obiect de lux și plăcere, în loc să le întrebuințăm pentru satisfacerea
unor necesități, iar surplusul să-l dăm săracilor; ne pasionăm de locuințele
noastre și de mulțimea obiectelor care le împodobesc bogat și cu fantezie, în
loc să ne mulțumim cu un adăpost sigur și decent și cu lucrările decente și
strict necesare traiului; ne pasionăm și de calitățile noastre spirituale:
minte, imaginație, vorbire, dar le folosim numai pentru slujirea păcatului și
deșertăciunilor lumii acesteia; slujim ceea ce este pământesc și corupt, în loc
să ne punem însușirile în primul rând în slujba lui Dumnezeu, a cunoașterii de
Dumnezeu, preaînțeleptul Creator a toată făptura, în slujba rugăciunii –
rugându-L, cerându-I și preamărindu-L pe Dumnezeu pentru a ne arăta unii altora
iubire și respect; și numai după aceea, și doar în parte, pentru a sluji lumea
aceasta, cea care va rămâne cândva în urma noastră.
Ne pasionăm de cunoștințele
noastre asupra zădărniciilor lumii și, pentru a ni le înmulți, pierdem timpul
prețios, care ne este dat pentru a ne pregăti pentru veșnicie. Nu arareori ne
„pasionăm” de serviciu, de îndatoririle noastre, dar nu în sensul că ni le-am
îndeplini corect, ci dimpotrivă, fără silință, superficial, lucrând mai mult în
interes personal, pentru a obține un profit. Ne pasionăm după oameni arătoși,
sau după frumoasele reprezentante ale sexului slab, folosindu-ne de ele în
jocul patimilor noastre; ne pasionăm de timp, care trebuie folosit cu
înțelepciune, fără a-l irosi în jocuri și distracții; ne pasionăm, în sfârșit,
de noi înșine, făcând din noi un fel de idoli, înaintea cărora ne închinăm noi
înșine și pentru care căutăm și alți închinători. Cine ar fi în stare să ne
descrie și să ne deplângă nemernicia, imensa deșertăciune căreia îi slujim,
nenorocirea căreia i ne dăruim de bunăvoie?
Ce răspuns vom da
nemuritorului Împărat, lui Hristos, Dumnezeul nostru, Care va veni în slava
Tatălui Său să judece viii și morții, să dea în vileag tainele inimilor, să
primească răspunsul nostru pentru toate câte am făcut și am zis? Vai nouă! Vai
nouă, celor ce purtăm numele lui Hristos, dar care nu avem nimic în noi din
duhul lui Hristos! Care purtăm numele lui Hristos, dar care nu urmăm învățătura
Evangheliei Sale. Vai noua, „nepăsători la astfel de mântuire” (Evrei 2, 3)!
Vai nouă, că nu avem credință creștinească, speranță și iubire creștinească!
Vai nouă, cei ce am iubit veacul acesta fățarnic și trecător și care nu ne-am
arătat râvnitori să moștenim veacul celălalt, cel ce urmează morții noastre cu
trupul stricăcios, veacul de dincolo de „perdeaua” de carne pe care o vedem
acum.”
*
File
de jurnal- 17 mai 1982. ,,La cabinetul de stomatologie din Malovăț m-a
chinuit iarăși doctorița R. M. Deși m-am dus doar pentru probă, vrea să-mi mai
extragă o măsea, pentru că nu i se potriveau dinții de metal. Și așa, după
afirmația dumneaei, măseaua ,,de minte” pe care voia să mi-o extragă nu-mi este
de folos și nici nu se tratează. Am refuzat. M-am dus pe Colibași să-l caut pe
primar să discut situația amenzii pe care i-a dat-o mamei. Strângea mieii pentru contracte și achiziții. Nu l-am găsit
și am făcut memoriu la Consiliul de Stat(…).
Am vorbit la telefon cu Părintele Valeriu Anania. Mi-a
confirmat primirea lucrării mele Bibliografia
Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-1984)(I) și mi-a precizat că ,,nu
sunt obligații imediate”. Ca atare, trebuie să continui lucrarea. M-a plictisit
și m-a epuizat această lucrare. E un lucru de rutină și rugină. Va folosi
altora. Mie îmi va folosi mai puțin, doar ca instrument de lucru. Aș vrea să
las mintea să zboare și să scormonească. Voi termina eu însă și pe asta odată
și odată!
Câteva sute de reprezentanți ai societății înalte
românești au căzut din funcții, în frunte cu Aneta Spornic, ministrul
învățământului. Se spune că se înființase un fel de ,,sectă” numită ,,meditația
transcendentală”, inițiată de românul din emigrație Nicolae Stoian, care avea drept scop să-i
inițieze pe adepții săi în practica yoga. Se pare însă că la subsol se urzeau
chestiuni politice subversive.
A venit boierul în sat să-și adune tributul. În câteva
mașini au fost luați vițeii, mieii și iezii contractați sau dați la achiziții.
Am dus și eu cu mama pe Floricel, un vițeluș de două luni foarte frumos. Mama a
plâns când l-am lăsat acolo(…).
Din rândul intelectualilor mai de seamă, care au căzut
din cauza meditației transcendentale se numără Marin Sorescu și Zoe
Dumitrescu-Bușulenga. Doamna Aneta Spornic, ministrul învățământului a fost
numită la o grădiniță cu o jumătate de normă, pe post de bau-bau.
Ministrul-adjunct al transporturilor, Burada, a fost trimis la Roșiori de Vede
ca muncitor la un depou de locomotive. Presa străină a reacționat prin lungi
articole despre aceste situații. S-ar părea că ar fi o formă deghizată a
lojelor masonice.
Pe la noi s-au redus foarte multe curse ITA, iar
altora li s-au scurtat traseele. Se așteaptă o nouă scumpire a transporturilor.
După ce până acum doar sare și piper mai trebuia în autobuze pentru a le
transforma în adevărate conserve de stridii, acum aceste curse au ajuns ca vai
de lume(…)”.
*
Dor de sat. Din repertoriul interpretului Sorin Tudose am selectat cântecul cu
acest titlu:
,
,Am plecat demult de-acasă,
Dorul inimii m-apasă,
Dor de sat și de căsuță,
De tată și de măicuță!
Doamne, eu mi Te-aș ruga,
Dă-mi copilăria mea,
Să mai ies seara la poartă,
Ce frumos eram odată!
Cum stau și mi-aduc aminte
Satul meu cu poteci multe,
Izlazul și cu pădurea,
Unde mergeam cu securea.
Și o colindam cu drag,
Soro, pădure de fag,
Și călare și pe jos,
Eram tânăr și frumos!
Anii repede-au trecut
Și-n oglindă când mă uit,
Văd că am albit în tâmple
Și m-apasă doruri multe!
Dorul de copilărie
Mă arde și mă sfâșie,
Să mai ies seara la poartă,
Ce frumos eram odată!
Doamne, eu mi Te-aș ruga,
Dă-mi copilăria mea,
Să mai ies seara la poartă,
Ce frumos eram odată!”
*
Ajutoare
și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și
donații, astfel: Doamna Cristescu Anca
din Botoșani(BT): 60 lei;
Domnul
Crumpei Sever din Malovăț a mai adăugat 150
lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 200 lei;
Pentru colecta începută pentru ajutorarea Parohiei Valea Plopului din Jud.
Prahova, am primit deja câteva donații mai mari, astfel: Domnul Primar Ing. Ion Michescu:
60 lei; iar Domnul Mucioniu Dumitru din
Tr. Severin, Domnul Înv. Ion Michescu,
Domnișoarele Cernica și Monica Michescu din Malovăț: câte 50 lei.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
În luna septembrie am donat pâine
credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 2 Sept.(Malovăț): 220 pâini; 8 Sept.(Malovăț): 140 pâini; 9 sept(Bârda): 158 pâini; 14 sept.(Bârda): 60 pâini; 16 Sept.(Malovăț): 180 pâini; 23 Sept.(Bârda): 170 pâini; 30 Sept.(Malovăț): 200 pâini. Așadar, în luna septembrie
s-au donat 1.128 pâini. Copiilor li
s-au donat și ciocolate.
Totodată, în luna septembrie am vândut pâine
credincioșilor la prețul de achiziție de 0,70
lei/buc., astfel: 2 Sept.(Malovăț): 80
pâini; 8 Sept.(Malovăț): 160 pâini; 9
sept(Bârda): 642 pâini; 14
sept.(Bârda): 240 pâini; 16 Sept.(Malovăț):
20 pâini; 23 Sept.(Bârda): 630 pâini; 30 Sept.(Malovăț): 50 pâini. Așadar, în luna septembrie
s-au donat 1.822 pâini.
*
Plăți.
Parohia
noastră a efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 5.700 lei tipografiei pentru cărți; 2.065 lei pâinea donată și cea vândută în septembrie; 2.000 lei ajutor pentru Parohia Valea
Plopului(PH); 600 lei impozit; 400 lei timbre poștale; 350 lei hârtie de scris; 300 lei materiale de colportaj(cruci,
pistornice, imprimate); 190 lei taxă colete; 100 lei tonere pentru imprimantă; 70 lei curentul electric; 60
lei ghivece și tablă pentru biserica de la Bârda; 50 lei internetul și altele.
*
Colectă.
Împreună
cu Consiliul Parohial a hotărât să acordăm un ajutor de 2.000 lei Parohiei Valea Plopului din jud. Prahova. Acea parohie
are în îngrijire 428 copii de la 1 an la
vârsta studenției. Mai are în îngrijire bătrâni fără familii și mame
izgonite de familii, care urmează să nască, ori au născut și au dat copii în
îngrijirea Parohiei. Despre parohia respectivă am mai scris, cât și despre Preotul Nicolae Tănase, care este
sufletul acestei acțiuni extraordinare, unice în țară. Drept urmare, deschidem
o colectă în acest sens. Dacă sumele cumulate vor depăși valoarea ajutorului
acordat deja, vom vira o a doua sau a treia tranșă Parohiei Valea Plopului.
*
Contribuția
de cult. La încheierea celui de-al
treilea trimestru al anului, situația contribuției de cult se prezintă astfel:
în Malovăț au achitat 95,82% din
familii; în Bârda au achitat 90,91% din
familii, iar la nivel de parohie au achitat 94,28% din familii. Este un procent foarte bun. El poate să se
schimbe până la 30 noiembrie, când
vom încheia anul financiar. Contribuția de cult în parohia noastră este la
aprecierea enoriașilor, după principiul: fiecare
dacă poate și cât vrea. Anul acesta contribuția de cult este cuprinsă între
1 leu și 518 lei(Doamna Ionașcu Maria din
Malovăț). Precizăm că în parohia noastră serviciile religioase sunt gratuite,
indiferent dacă cineva achită ceva pentru contribuția de cult.
Vă mulțumesc tuturor pentru tot ajutorul
dat!
*
Excursii
– pelerinaje. ►La o dată încă nestabilită, parohia
noastră organizează o excursie-pelerinaj
pe următorul itinerar: Bârda - Malovăț -
Tr. Severin - Mânăstirea Gura Motrului(MH) - Strehaia (mânăstirea) -
Craiova(orașul, mânăstirea Jitianu, mânăstirea Coșuna, seminarul teologic)- Tr.
Severin – Malovăț - Bârda. Costul este de 25 lei/pers. Până la închiderea
acestei ediții, s-au înscris 10
persoane.
►La cererea unor enoriași,
încercăm să organizăm la începutul lunii octombrie o excursie – pelerinaj în
jud. Vâlcea, pe următorul traseu: Tr.
Severin-Tg. Jiu-M-rea Horezu-M-rea Bistrița-Rm. Vâlcea-M-rea Cozia-M-rea
Turnu-M-rea Frăsinei-M-rea Dintr-un lemn-M-rea Govora-Tg.Jiu-Tr. Severin. Va
costa aprox. 50 lei.
►La cererea unor enoriași, la
începutul lunii noiembrie încercăm să organizăm o excursie-pelerinaj la Mânăstirea Prislop. Va costa 45 lei/pers.
*
Pubicații.În această
perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Pledoarie pentru Normalitate, în
,,Națiunea”, București, 24 sept. 2028, ediție on-line(www.ziarulnatiunea.
ro/category/editorialele-natiunii); în ,,Omniscop”, Craiova, 4 oct.
2018, ediție on-line(http://www.
omniscop.ro); ,,Scrisoare
pastorală” – 381, în ,,Armonii Culturale”, Adjud(VN), 23 sept. 2018,
ediție on-line(http://armoniiculturale.ro/category/scrisoare-pastorala); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia
Mare, 23 sept. 2018, ediție on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.
com); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 23 sept. 2018, ediție on-line(http://www.observatorul.com);
Bogăția tinerilor, în ,,Omniscop”,
Craiova, 27 sept. 2018, ediție on-line(http://www.omniscop.ro).
Parohia noastră a publicat ediția a III-a a
cărții regretatei Prof. Sofia Dobrescu, Justiția
supremă. Fiica autoarei, Doamna Dr.
Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș a cumpărat întreg tirajul.
De asemenea a mai publicat cartea Pr. Stelian Zoican, Popas aniversar – 75(…. pag.). Este un volum retrospectiv, în care
autorul își deapănă amintiri din copilărie și tinerețe, din viața de elev și de
student, din viața de preot. Textul propriu-zis este însoțit de un set masiv de
fotografii. Părintele Stelică și-a cumpărat întreg tirajul. Îi urăm și ni ,,La
mulți ani!”
*
Zâmbete. ☺ Secretar cu probleme de
cultură în Comitetul Central era Dumitru Popescu, zis ,,dumnezeu”. Scriitorii,
artiștii, compozitorii erau nemulțumiți de o serie de drepturi ce le reveneau.
Au tot protestat, au tot bombănit, până când au aflat că s-a dat o lege care-i
privește și în care se reglementau acele drepturi ale lor. Au văzut legea și au
fost foarte nemulțumiți, fiindcă niciuna dintre revendicările formulate de ei
în nenumărate memorii nu fusese luată în seamă. De la Uniunea Scriitorilor s-a
format o delegație și aceasta a mers în audiență la Dumitru Popescu. Acesta i-a
primit, i-a ascultat și apoi i-a întrebat în doi peri: ,, - Și, la urma urmei,
ce ați fi vrut dumneavoastră?” ,, - Am fi vrut să fim consultați și noi la
redactarea acestei legi, să ne spunem și noi părerea și doleanțele!” ,, - Hm,
dar ia spuneți-mi, când s-a redactat Codul penal au fost consultați
infractorii?” La această replică, scriitorii n-au mai avut răspuns și s-au retras
consternați!
Ce oameni, domʹle,
ce oameni! Și ce vremuri!
*
Învățământ.
În
noul an școlar 2018/2019, preotul Dvs.
va preda Religia la Colegiul Național Economic ,,Th. Costescu” din Tr.
Severin.
*
Nunți.
În
ziua de 22 sept. am oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Borugă Vasile-Viorel din Malovăț și Domnișoara Fîță Lorena-Bianca din Tr. Severin. Dumnezeu să le
ajute!
*
Anunțuri. ►Toți enoriașii parohiei noastre cu drept de vot, fie că sunt
locuitori stabili în Malovăț și Bârda, fie că au domiciliul în alte localități,
sunt rugați insistent să meargă la votare în zile de 6-7 octombrie. Când omul vrea
să facă ceva, găsește soluții, când nu vrea, găsește pretexte. Prin votul Dvs.
veți arăta că sunteți de acord să se înlocuiască în Constituție definiția
familiei și anume: de la ,,unirea între soți”, cum este definită în prezent, la
,,unirea dintre un bărbat și o femeie”. Vă rog frumos, participați la vot și
votați ,,DA”. Prin aceasta vom dovedi că suntem creștini cu adevărat și luptăm
pentru apărarea valorilor creștine. Vă rog dovediți-mi prin aceasta că nu v-am
iubit în zadar! Vă mulțumesc frumos în numele meu și al copiilor și nepoților
noștri, care vor beneficia de această prevedere constituțională.
*
► Cineva dorește să vândă gospodăria sa din Bârda, formată din casă
bine întreținută, acareturi de tot felul, grădină, vie, teren. Cei interesați
sunt rugați să-l contacteze pe preot.
*
Program. În cursul lunii Octombrie avem următorul
program de slujbe: 6 Oct.(Malovăț-Bârda);
7 Oct.(Bârda); 13 Oct.(Malovăț-Bârda); 14
Oct.(slujbă la Malovăț; pomeniri la
Bârda la ora 8); 20 Oct.(Malovăț-Bârda);
21 Oct. (Bârda); 26 Oct.(slujbă la Bârda; pomeniri la
Malovăț la ora 12); 27 Oct.(Malovăț-Bârda);
28 Oct. (Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de
e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. Sănătate, pace și bucurii să vă
dea Dumnezeu!
Pr. Al.Stănciulescu-Bârda
STÂND LÂNGĂ MORMÂNT - Sfântul Teofan
Zăvorâtul
Stând lângă mormânt, am pătruns în
el cu privirea mintii, și am văzut trup stricat, care s-a făcut dezgustător în
mormânt. Unde a pierit chipul atrăgător? Se văd doar oasele risipite, uscate și
acoperite de putrejune. Am plecat de la mormânt cu necaz și amărăciune,
mutându-mă cu gândul la vremea aceea când vom învia la glasul trâmbiței și Te
vom proslăvi pentru învierea cea gătită fiilor lui Adam și am zis: „Laudă Ție,
Doamne al tuturor!”
Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire
sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2011, p. 206.
TALCUL LUCRURILOR INCONJURATOARE - Sfantul Teofan Zavoratul
Talmaciti
tot ce va înconjoara ori întâlniti în cale în modul care vi se pare cel mai
potrivit. Începeti cu casa în care locuiti si talmaciti totul în ea: cladirea,
peretii, acoperisul, temelia, ferestrele, soba, mesele, oglinzile, scaunele si
celelalte. Treceti apoi la locuitorii casei si talmaciti ce sunt parintii,
fratii, surorile, rudele, slujitorii, oaspetii si ceilalti. Talmaciti si
obisnuita derulare a unei zile: trezitul, ziua-buna data celor ai casei,
prânzul, treburile casei, plecarile, întoarcerile, bautul ceaiului, tratatiile
cu prajituri, cântatul, ziua si noaptea, somnul si celelalte.
Luati-va din
nou ca îndrumator pe Sfintitul Tihon din Zadonsk. El a scris patru carti cu
astfel de talmaciri, numite Comoara duhovniceasca din lume adunata. Luati-le si
cititi-le. Vazând apoi cum face el, obisnuiti-va sa faceti asemenea. Sau
preluati chiar talmacirile lui. Daca citirea acestor carti o sa vi se para o
treaba prea îndelungata, Sfântul are si o varianta prescurtata a talmacirilor,
numita Felurite întâmplari si tâlcuirile lor duhovnicesti (vezi editia
româneasca), în care a tâlcuit 146 de întâmplari. Nu va va fi greu sa le cititi
pe toate cu atentie, mai ales ca ele cuprind ceea ce va intereseaza. Alegeti
cum anume, dar faceti neaparat ceea ce v-am propus.
Dupa ce veti
face asa, veti vedea în fiecare lucru o carte sfânta deschisa sau un capitol
dintr-o carte. Atunci orice obiect, preocupare ori treaba vi-L va aminti pe
Dumnezeu. Veti pasi prin lumea materiala ca prin lumea duhului. Totul va va
vorbi despre Domnul si va va îndrepta si mai mult atentia înspre El. Daca veti
adauga de fiecare data la aceasta aducere-aminte frica de Dumnezeu si evlavia
în fata maretiei Sale, atunci de ce fel de î nvatatori si de îndreptatori veti
mai avea nevoie?
Dar trebuie
desigur si multa stradanie, atât a mintii, cât si a inimii. Sa nu aveti mila de
dumneavoastra. Daca veti avea mila, va veti pierde. Daca nu veti avea mila, va
veti mântui. Renuntati la acel obicei daunator care ne stapâneste deseori
aproape pe toti: nu ne precupetim efortul pentru nici un fel de treaba, în
afara de mântuire, pentru care devenim zgârciti. Ni se pare ca este suficient
sa ne gândim si sa vrem, si treaba este gata. Dar de fapt nu este asa. Problema
mântuirii este prima problema. Dupa importanta lucrarii este si efortul depus.
Straduiti-va, pentru Dumnezeu! Înca putin si veti vedea roadele. Iar daca nu va
veti trudi, veti ramâne cu mâinile goale si nu veti fi buna de nimic. Sa va
izbaveasca Dumnezeu de aceasta!
Sfantul Teofan Zavoratul, Ce este
viata duhovniceasca si cum sa te apropii de ea?, traducere de Elena Dulgheru,
Ed. Anastasia, Bucuresti, 1997, p. 207-208
COPILARIA - Arhiepiscopul Iustinian
Chira
Toti traim în suflet cu dorul
anilor frumosi si curati ai nevinovatei copilarii. De ce nu putem ramâne oare
pentru totdeauna acolo în tara copilariei nevinovate? De ce suntem alungati asa
de repede din acea gradina fermecata? Oare mai exista drumuri pe care sa ne
putem reîntoarce în paradisul pierdut al copilariei fericite si curate? „Daca
nu veti fi ca pruncii nu veti intra în Împaratia Cerurilor”, aud raspunsul la
întrebarile înfrigurate de mai sus. Blând si luminos, Hristos ne repeta acest
lucru de doua mii de ani…
Arhiepiscopul Iustinian Chira,
Cuvintele Parintelui - un ghid al frumusetii launtrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca,
2009, p. 21
BELSUGUL CASEI - Sfantul Teofan
Zavoratul
Casa celui ce s-a lenevit în
vremea secerisului nu va avea parte de îmbelsugare, si cine este nepasator acum
va ramâne lipsit de mângâierea dreptilor când va veni ceasul rasplatirii.
Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire
sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2011, p. 126
Pr. Al.Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu