Ioan Miclău-Gepianu - IISUS ÎNVINGĂTORUL

SĂ NE BUCURĂM DE ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI

IISUS HRISTOS, DE SFINTELE PAȘTI ȘI DE SFINTELE FLORII

IISUS ÎNVINGĂTORUL

~*~

”Iisus a fost cel mai mare OM din istorie... N-a avut

servitori, și, totuși, I se spunea Stăpân...; N-a avut diplomă,

și, totuși, I se spunea Învățător; N-a avut medicamente, și,

totuși, I se spunea Vindecător; N-a avut armată, și, totuși,

se temeau de EL; N-a câștigat nici un război, și, totuși, a

cucerit lumea; N-a comis nici o crimă, și, totuși, L-au

răstignit; A fost înmormântat, și, totuși, trăiește și azi!”

(Sursa: ”Scrisoare Pastorală”, Vol.V, pag.  160. Ed. ”Cuget

Românesc”, 2012.  Pr. Al. Stănciulescu-Bârda).

HRISTOS A ÎNVIAT

MIHAI EMINESCU (1840-1889): RĂSAI ASUPRA MEA...

Răsai asupra mea, lumină lină,

Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;

O, Maică Sfântă, pururea Fecioară,

În noaptea gândurilor mele vină,

Speranța mea tu n-o lăsa să moară,

Deși al meu e un noian de vină;

Privirea ta de milă caldă, plină,

Îndurătoare-asupra mea coboară.

Străin de toți, pierdut în suferința

Adâncă a nimicniciei mele,

Eu nu mai cred nimic și n-am tărie.

Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința

Și reapari din cerul tău de stele:

Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!

TRAIAN DORZ(1914-1989): RUGĂ

O! Iisuse milostive, din cetățile senine!

Iarăși – istovitu-mi suflet – se îndreaptă către Tine...

O! Coboară-Ți ochii, Doamne, spre acest pământ de rele

Și ascultă doar o clipă glasul rugăciunii mele.

Iarăși am căzut, Iisuse, istovit de greșeli multe

Și nu-i nimeni să-mi ajute, și nu-i nimeni să m-asculte.

Și cum stau așa-nainte-Ți cu-a păcatelor povară,

Îmi ridic spre Tine ochii și te rog, Iisuse, iară:

Curățește tot adâncul sufletului meu de rele

Cu ”Duh nou” noiește, Doamne, înlăuntrul vieții mele.

Haina sufletului spal-o-n sângele ce-a curs pe cruce

Și de mii de ori mai albă ca zăpada va fi – atunce –

Din izvoru-Ți de iubire – prin seninul cel de stele –

Las-să cad-un strop, Iisuse, în potirul vieții mele.

Pașii mei- viața-ntreagă ale Tale căi să-i poarte

Înainte totdeauna – pentru Tine- pân-la moarte.

Evanghelia iubirii- veșnic- gura-mi să vestească,

Îar când amuți-mi-va glasul, versul meu să Te slăvească.

Blândul Tău Cuvânt, Iisuse, fă să fie vieții mele

Calea care să mă poarte printre miile de rele.

Să-mi conducă- veșnic – pașii sufletului către Tine,

Până-n ziua când veni-voi spre cetățile-Ți senine...

VASILE FLORESCU(1904-1974): O VIAȚĂ-N CONSACRARE

Frumoasă este viața aceluia ce știe

Să-i înțeleagă rostul cum este-a o trăi,

Să îi priceapă cântul ce vrea ca ea să fie

Oricui ce o trăiește, putând-o prețui.

A ei comoară, munca și pacea, de le are

Oricare om în mersu-i vremelnic pe pământ,

Putea-va  să rodească, să aibă-mbelșugare,

Ferice el să fie; în viață spor și-avânt.

A vieții fericire întreagă de o cauți,

Îmbină-a ta trăire cu viața lui Iisus;

În zilnicele-ți fapte fii râvnitor și adu-ți

A tale năzuințe să tindă cât mai sus.

Privirea-ți să se-ntoarne și gândul să rămâie

La Golgota pe cruce continuu-a medita.

Spre a-nțelege – iubirea ce a putut să mâie

Pe-Iisus să-nfăptuiască măreața jertfă-a Sa.

La Golgota văd prețul ce Domnul Iisus dădut-a

Să am răscumpărare, să pot fi mântuit.

El m-a salvat pe mine prin jertfa ce făcut-a,

Păcatul meu îl șterse să pot fi fericit.

O! Tainică iubire, covârșitor de mare!

Un păcătos ca mine să poată merita

Ca, cerul să îmi deie pentru a mea salvare

Tot ce mai scump avut-a, pe Hrist, mărirea Sa!

De-aceea-n consacrare, Lui, viața-mi vreau predată;

Doresc ca ea să fie lumină și sfințire,

Cu-a cerului mărire continuu-ncununată;

Să fiu ferice-aicea, să am și nemurire.

~*~

ADEVĂRAT A ÎNVIAT

De la Biblioteca ”MIHAI EMINESCU”

CRINGILA, N.S.W - AUSTRALIA

Ioan Miclău-Gepianu