Medicina în era Inteligenței Artificiale
Jurnalistică
Conf. univ.
dr. N. Grigorie Lăcrița
Art-emis
17 Noiembrie 2026
De la super-computere
la medicina de precizie și gestionarea riscurilor
„Scopul medicinii nu
este doar de a vindeca boala, ci și de a îngriji omul care o poartă.” (citat atribuit lui Hipocrate)
Începând cu secolul XXI, în
țările dezvoltate nu mai există domeniu al vieții sociale și economice care să
nu fie influențat de aplicațiile Inteligenței Artificiale (IA). Unele
dintre cele mai mari și mai benefice schimbări radicale, epocale, produse prin
aplicarea Inteligenței Artificiale au loc în medicină, care a încetat să mai
fie o disciplină bazată pe protocoale generalizate, transformându-se într-o
știință a preciziei individuale. Fiind un domeniu care joacă un rol foarte
important, uneori decisiv, pentru sănătatea și viața tot mai multor oameni,
consider că aplicațiile Inteligenței Artificiale din medicină trebuie cunoscute
cât mai repede și de cât mai mulți oameni. Această lucrare urmărește
evoluția de la primele sistemeinformatice folosite în medicină, precum IBM
Watson, la „era generativă” a Inteligenței Artificiale, precum și modul în care
folosirea datelor genetice poate fi împăcată cu siguranța pacienților și cu
respectarea demnității umane.
1. Pionierii digitali: „medicul inteligență
artificială” Watson IBM
Watson, numit și Watson IBM (IBM
– International Business Machines, compania americană care l-a creat), este un
sistem computerizat cu Inteligență Artificială, capabil să răspundă la
întrebări puse în limbaj natural.
„Medicul inteligență artificială
Watson IBM” este un super-computer care poate fi programat să recunoască și să
proceseze comenzi vocale, să recunoască stimuli vizuali și să reacționeze la
expresii faciale.
Acest „medic inteligență
artificială” elaborează planuri, poate să învețe și să rezolve probleme
complexe, imitând capacitatea umană de a lua decizii.
Pentru a imita felul în care
gândește omul, Watson folosește 90 de servere (calculatoare foarte puternice),
pe care sunt stocate aproximativ 200 de milioane de pagini de informație (!!!),
pe care le procesează în mai puțin de trei secunde.
Potrivit relatărilor din presa
vremii, Watson diagnostica unele forme de cancer de 4 ori mai exact decât
medicii umani.
„Medicul-IA Watson” face ceea ce
unui medic-ființă vie i-ar fi imposibil, atât în ceea ce privește timpul, cât
și accesul la informație.
Unele studii arată că un sfert
dintre clinicieni consideră că, numai pe baza informațiilor
oferite de IBM Watson legate de studiile genetice, pot stabili diagnostice
corecte.
Condiția esențială pentru
funcționarea și perfecționarea acestui sistem este alimentarea lui continuă cu
cât mai multe date, pentru a realiza comparații, clasificări, analize, studii
de caz etc. Watson preia date din studiile și din protocoalele clinice din
întreaga lume, iar posibilitatea de a conecta la el spitalele și medicii de
pretutindeni este practic nelimitată. Atât medicii, cât și pacienții pot
contribui activ cu informații care să permită antrenarea sistemului, pentru a
putea face comparații și a oferi soluția optimă pentru fiecare pacient în
parte. Sistemul oferă opțiuni relevante de tratament, care le permit
medicilor să personalizeze fiecare caz într-un mod fără precedent, și poate
răspunde la întrebările pacienților, de tipul: „La ce medic să mă programez
pentru operație?” sau „Cum se manifestă această boală?”. Algoritmii pe
baza cărora lucrează Watson nu au conștiință, motiv pentru care deciziile lor
nu sunt influențate de senzații, de emoții, de oboseală, de persoane, de…
„atenții” etc.
Trebuie spus însă, pentru o
imagine completă, că rezultatele obținute în practica spitalelor au fost mai
modeste decât promisiunile inițiale. În anul 2022, compania IBM a vândut
divizia Watson Health fondului de investiții Francisco Partners, care a transformat-o
într-o companie separată, numită Merative. Lecția este importantă: entuziasmul
față de un sistem de Inteligență Artificială trebuie verificat întotdeauna prin
rezultate reale, obținute la patul bolnavului.
2. Tricorder X – un laborator medical în telefonul personal
„Medicul inteligență artificială
Watson IBM” nu a fost singurul și nici cel mai performant dintre sistemele
folosite în medicina mondială. Întreaga lume, în special țările cele mai
dezvoltate, lucrează din plin la dezvoltarea și la perfecționarea unui sistem
de sănătate bazat cât mai mult pe „medicii inteligență artificială”. Dintre
aceștia este de exemplificat dispozitivul medical numit Tricorder X,
un concept inspirat din universul vizionar al seriei americane de televiziune
Star Trek, care a anticipat încă din secolul trecut numeroase inovații actuale.
Este un alt „medic inteligență artificială”: un dispozitiv care
reunește mai multe metode de diagnosticare non-invazive[1]
într-un singur laborator portabil. Inițial cântărea 5 kg, apoi
2,3 kg, iar acum funcționează cu ajutorul telefonului personal.
Acest laborator
portabil este capabil:
1. să diagnosticheze în mod autonom 13 stări medicale (12
boli și „absența afecțiunilor”), inclusiv anemia, fibrilația atrială, boala
pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabetul, leucocitoza, pneumonia, otita
medie, apneea de somn și infecția tractului urinar;
2. să înregistreze și să transmită în mod continuu cele 5
semne vitale fundamentale: tensiunea arterială, ritmul cardiac, saturația
oxigenului, frecvența respiratorie și temperatura;
3. să scaneze retina, să preleveze probe de sânge și de
respirație, apoi să analizeze 54 de biomarkeri, care pot ajuta la identificarea
unui număr foarte mare de boli.
În prezent, există deja zeci de
aplicații de telefon mobil destinate sănătății, care transformă telefonul
personal într-un veritabil laborator portabil.
3. Evoluția: de la „rigiditatea” lui Watson la era
generativă
Trecerea de la sistemul
tradițional, de tip IBM Watson, la era generativă reprezintă un progres de la o
bază de date statică la un raționament contextual fluid. Modelul Med-PaLM,
dezvoltat de Google, a dat răspunsuri la întrebări medicale care, potrivit
evaluării unui grup de medici, au fost conforme cu consensul științific în
proporție de 92,6%, foarte aproape de scorul de 92,9% obținut de medicii înșiși
(studiu publicat în revista Nature, în 2023). Modelul următor, Med-Gemini
(tot de la Google), a atins o acuratețe de 91,1% la testul MedQA, alcătuit din
întrebări de tipul celor de la examenul de licență medicală din Statele Unite
ale Americii, fiind totodată capabil de multimodalitate, adică să analizeze
simultan text, imagini medicale și alte tipuri de date. În paralel,
sistemele generative de uz general, precum GPT-4 (Generative Pre-trained
Transformer 4, dezvoltat de compania OpenAI), sunt folosite tot mai des de
medici ca „copiloți medicali”, pentru sinteza informațiilor și pentru analiza
cazurilor complexe. Încă din anul 2014, compania Facebook prezenta un
program de recunoaștere a fețelor (DeepFace) aproape la fel de precis ca
oamenii – o dovadă a progresului rapid al recunoașterii vizuale, pe care se
sprijină astăzi și analiza imaginilor medicale.
În anul 2021, din motive legate
de protecția vieții private, compania Facebook a renunțat la folosirea
recunoașterii faciale pe rețeaua sa. Trebuie subliniat însă că a renunțat doar
Facebook, și numai pe propria rețea, nu tehnologia ca atare. Celelalte
sisteme de recunoaștere facială continuă să fie folosite și perfecționate în
întreaga lume, în special în China, unde sunt utilizate la scară foarte largă
pentru supravegherea populației. Acolo se folosește chiar și recunoașterea
oamenilor după mers, care poate identifica o persoană și atunci când fața
acesteia nu se vede. Sistemele generative folosesc o tehnologie numită
„Transformer”. De aici provine și numele GPT-4: GPT înseamnă „Generative
Pre-trained Transformer”, adică „Transformator generativ preantrenat”.
4. Medicina personalizată: „tratamentul potrivit pentru omul
potrivit”
Medicina de precizie (numită și
medicina personalizată) renunță la modelul tradițional „one-size-fits-all” (în
limba română, „o singură măsură pentru toți”), adică la ideea că același
tratament este bun pentru toți bolnavii care au aceeași boală. Această
schimbare de mentalitate înseamnă că medicul nu mai tratează boala în general,
ci pe fiecare om în parte. Mai precis, tratamentul se alege în
funcție de boala pacientului și de particularitățile unice ale organismului său. Această
nouă metodă se bazează pe:
1. Genomica și biomarkerii: prin analiza genelor fiecărui om se descoperă
modificările (mutațiile) care au provocat boala. Biomarkerii sunt semne
măsurabile în sânge sau în țesuturi, care arată cum evoluează boala și cum
răspunde la tratament.
2. Farmacogenomica:
medicul stabilește medicamentul și doza potrivite pentru fiecare pacient, în
funcție de genele lui. Același medicament poate vindeca un om și îi poate face
rău altuia, iar așa se evită intoxicarea pacientului.
3. Spațiul European al Datelor de Sănătate (în limba
engleză, European Health Data Space – EHDS): cadrul legal care permite schimbul de date medicale în Uniunea Europeană
(UE), dar pacientul rămâne cel care hotărăște cine are acces la datele sale
medicale.
4. Gestionarea riscurilor Inteligenței Artificiale în
medicină: „chemarea demonului” sau siguranță etică?
„Cu inteligența
artificială necontrolată, chemăm demonul.” (Elon Musk)
„Tehnologia ar
trebui să elimine birocrația medicală, nu să ridice un zid între medic și
pacient.” (N. Grigorie
Lăcrița, după ideile medicului american Eric Topol)
Conform Regulamentului european
privind Inteligența Artificială (EU AI Act) și standardelor Institutului
Național de Standarde și Tehnologie al Statelor Unite ale Americii (în limba
engleză, National Institute of Standards and Technology – NIST), sistemele
medicale de Inteligență Artificială sunt încadrate în categoria celor cu „risc
ridicat”. Gestionarea acestora presupune:
– Transparența algoritmilor:
evitarea „cutiei negre”, situație în care medicul nu înțelege de ce Inteligența
Artificială a dat un anumit diagnostic.
– Eliminarea discriminării:
prevenirea excluderii pacienților pe baza profilurilor genetice.
– Supravegherea umană: Inteligența
Artificială trebuie să rămână un instrument de sprijin pentru decizia clinică,
un mijloc de asistență tehnică, și nu un decident absolut, care să înlocuiască
discernământul medicului.
6. Sănătatea și chiar viața în pericol – când omul crede
Inteligența Artificială mai mult decât pe medic
„Cinstește pe
doctor cu cinstea ce i se cuvine, pentru serviciile lui, că și pe el l-a făcut
Domnul.” (Înțelepciunea lui
Isus Sirah 38, 1)
6.1. Un caz care a
îngrozit lumea
Bowen Wan avea 31 de ani și
locuia în Seattle, în Statele Unite ale Americii. Era inginer software și
lucrase la Amazon. Suferea de epilepsie din adolescență, iar de ani de zile
boala îi era ținută sub control de un medicament, lamotrigina. În ianuarie
2026 și-a pierdut locul de muncă și a început să caute altul. Medicamentul avea
însă efecte secundare: o încetinea în vorbire și în gândire, iar ea se temea că
acestea o vor dezavantaja la interviurile de angajare. De aceea, a cerut
ajutorul programului ChatGPT ca să renunțe treptat la tratament. Pe 14
februarie 2026, tânăra a fost găsită moartă în apartamentul ei. Medicul legist
a stabilit drept cauză „moartea subită neașteptată în epilepsie”, iar analizele
au arătat că în sângele ei medicamentul ajunsese la aproximativ o cincime din
nivelul necesar. Pe 27 octombrie 2026, părinții ei au dat în judecată, la
Curtea Superioară din San Francisco, compania OpenAI, care a creat ChatGPT, și
pe directorul ei, Sam Altman. Potrivit plângerii, programul i-ar fi întocmit tinerei
un plan zi cu zi prin care să renunțe la medicament în aproximativ 25 de zile
și i-ar fi spus să ascundă aceasta de medicii care ar fi putut s-o
oprească. Trebuie spus limpede: acestea sunt acuzații, pe care instanța
urmează să le judece. Compania a numit cazul „sfâșietor”. Dar, oricum s-ar
încheia procesul, el ridică o întrebare care ne privește pe toți: de ce ajunge
un om inteligent să creadă un program mai mult decât pe medicul său?
6.2. De ce crede omul
programul mai mult decât pe medic?
„Cea mai mare
greșeală a medicilor este că încearcă să vindece trupul fără a încerca să
vindece mintea; totuși, trupul și sufletul sunt una și nu pot fi tratate
separat.” (Platon)
Bowen Wan nu era o persoană
naivă. Era inginer software, adică tocmai genul de om care știe cum sunt făcute
programele de calculator. Explicația nu ține de inteligență, ci de câteva
lucruri omenești. Programul este mereu acolo: răspunde la orice oră din zi
și din noapte, fără să obosească și fără să se grăbească, în timp ce medicul te
primește o dată la câteva luni, pentru un sfert de oră. Programul este răbdător
și politicos și vorbește frumos și sigur pe el, cu termeni de specialitate,
încât cine îl citește are impresia că stă de vorbă cu un specialist. Aici
este și o lecție pentru medici: „Ceea ce le scapă celor mai mulți medici în
explicarea diagnosticului pacienților, pe înțelesul lor, e partea cea mai
prețioasă pentru ei.” (N. Grigorie Lăcrița) Explicarea diagnosticului pe
înțelesul pacientului face parte din medicina sufletului și dă o foarte mare
valoare medicului. Când medicul nu explică, omul caută explicația în altă parte
– iar astăzi o caută tot mai des la Inteligența Artificială. Adesea, își pierde
încrederea în acel medic și nu se mai întoarce niciodată la el, iar uneori
ajunge să urmeze sfaturile Inteligenței Artificiale, cu urmări care îi pot pune
în pericol sănătatea și chiar viața. Programele de Inteligență Artificială
pot da însă și „halucinații”, adică răspunsuri greșite spuse cu
deplină siguranță. Într-o conversație despre vreme, o asemenea greșeală e
supărătoare; într-o conversație despre un medicament pentru epilepsie, poate fi
mortală. Mai este un pericol, mai puțin cunoscut: lingușirea.
Programele sunt făcute să fie plăcute în conversație, iar uneori ajung să-i dea
dreptate omului și să-i întărească ideile, chiar și pe cele greșite. Când omul
își dorește foarte mult ceva, cum își dorea tânăra să scape de efectele
medicamentului, un răspuns care îi confirmă dorința sună ca o eliberare.
Părinții tinerei au spus că fiica lor părea „sub o vrajă”.
Un program nu te vede și nu te
consultă față în față, nu-ți ascultă inima, nu-ți poate interpreta analizele
alături de examinarea ta și nu răspunde pentru ce spune. Medicul a jurat
să nu facă rău, lucrează sub controlul colegilor și al legii și răspunde pentru
greșelile lui. Când vede că un pacient e în pericol, medicul poate
interveni; programul doar scrie.
6.3. Nici un singur
program, nici un singur medic: valoarea celei de-a doua opinii
Ar fi însă o mare greșeală să
credem că medicul are întotdeauna dreptate, doar pentru că este medic. Și
medicii sunt oameni și pot greși. Corpul omenesc este un univers atât de
complex încât știința nu a ajuns încă să-l cunoască pe deplin și nici să-l poată
trata întotdeauna pe măsură. Iar uneori, din păcate, unii medici pot chiar
înșela cu bună știință, din interes sau din nepăsare, așa cum am arătat în
articolul „Despre falsele diagnostice fatale”, publicat pe mai multe site-uri,
printre care Art-Emis și Incorect Politic, și cum se va vedea mai jos, în cazul
medicului oncolog american Farid Fata. Esența acestui subiect este redată
foarte sugestiv de următorul banc, care îndeamnă la reflecție
asupra faptului că nu trebuie să te bazezi numai pe o singură opinie medicală,
mai ales când ești în fața unui diagnostic grav. Un catolic, un protestant
și un evreu au mers, fiecare separat, la același celebru medic oncolog, care
i-a spus fiecăruia că mai are de trăit cel mult șase luni. Fiecare dintre ei
s-a sfătuit apoi cu câte un prieten.
– Și acum, tu ce vei face, dacă
doctorul ți-a mai dat doar șase luni de trăit? l-a întrebat prietenul pe
catolic.
– Ah! a spus catolicul. Îmi voi
dărui toate bunurile bisericii, mă voi împărtăși în fiecare duminică și îmi voi
spune în mod regulat rugăciunile.
– Dar tu? l-a întrebat prietenul
pe protestant.
– Eu voi vinde tot ce am, voi
pleca într-o călătorie în jurul lumii și mă voi distra pe cinste.
– Și tu? l-a întrebat prietenul
pe evreu.
– Eu? Eu… voi merge să consult nu
unul, ci mai mulți doctori diferiți.
Și așa a făcut, și a aflat că nu
avea nimic. Asta e inteligența.
Cazul cel mai
cutremurător este cel al medicului oncolog american Farid Fata, proprietarul uneia dintre cele mai mari clinici de
cancer din statul Michigan. El a diagnosticat în mod fals, cu bună știință, cu
cancer 553 de pacienți sănătoși și i-a supus la chimioterapie, încasând
aproximativ 34 de milioane de dolari numai din asigurările medicale.
Tratamentele inutile s-au dovedit, pentru mulți dintre ei, mortale. În anul
2015 a fost condamnat la 45 de ani de închisoare.
Dacă acei pacienți ar
fi cerut fie și numai o singură altă opinie medicală, efectele benefice ar fi
fost duble: ar fi aflat că nu sunt bolnavi de cancer și s-ar fi descoperit de
la început faptele odioase ale acestui medic. Dacă cei trei din banc ar fi ajuns pe mâna lui
Farid Fata, mai mult ca sigur că protestantul și catolicul și-ar fi încheiat
viața în cele șase luni „prescrise” de acesta. Din fericire, asemenea
medici sunt excepții. România a avut, și încă mai are, foarte mulți medici
cu extraordinare calități, profesioniști autentici și plini de umanitate, care
și-au dedicat întreaga viață sănătății și vieții oamenilor. Dintre ei, dau
aici un singur exemplu: profesorul Alexandru Pesamosca (14
martie 1930 – 1 septembrie 2011), chirurg pediatru. Timp de jumătate de secol,
el a făcut circa 45.000 de operații, salvând de la infirmitate pe viață sau de
la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și
inoperabili de alți medici. Considerat „îngerul copiilor” și
„duhovnicul cu bisturiu”, nu lua bani de la pacienți și nu a avut nicio avere.
A locuit într-o rezervă de 10 metri pătrați a Spitalului „Budimex” (actualul
„Marie Curie”) din București și a fost înmormântat lângă biserica pe care a
ctitorit-o în incinta acestui spital. Profesorul Pesamosca a întruchipat
idealul formulat de un alt mare medic român, Nicolae Paulescu (1869 – 1931):
„Medicul trebuie deci să fie, în același timp, un savant care iubește din tot
sufletul știința medicală, adică știința omului; să fie o ființă care se
jertfește pentru alții, până la moarte și, în sfârșit, să fie un învățător al
omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei.” Câtă diferență între
„îngerul copiilor”, Alexandru Pesamosca, și medicul-exterminator Farid Fata! Cele
două cazuri, deși foarte diferite, duc la aceeași învățătură: sănătatea și
viața nu trebuie lăsate în seama unei singure opinii medicale – nici a unui
singur program de Inteligență Artificială, nici a unui singur medic, mai ales
în cazul bolilor grave și înainte de un tratament greu de suportat, cum ar fi o
operație sau chimioterapia.
6.4. Reguli simple
care pot salva vieți
1. Nu începeți, nu opriți și nu schimbați niciodată un
tratament fără acordul medicului dumneavoastră, oricât de convingător ar fi un sfat găsit pe internet
sau primit de la un program de Inteligență Artificială.
2. Dacă un medicament vă face rău, spuneți-i medicului. Boala nu rămâne la fel ani de zile: se poate agrava,
poate stagna sau se poate ameliora. De aceea, medicul poate considera necesare
noi analize și investigații medicale, în funcție de care vă poate schimba doza
sau tratamentul.
3. Folosiți Inteligența Artificială pentru a înțelege, de exemplu ce înseamnă un cuvânt din diagnostic sau ce
întrebări să-i puneți medicului, dar nu pentru a hotărî singuri schimbarea
tratamentului.
4. Fiți atenți când un sistem de Inteligență Artificială vă
spune exact ce vreți să auziți.
Acesta este momentul în care trebuie să vă îndoiți și să cereți opinia
medicului dumneavoastră.
5. Fugiți de orice sfat care vă îndeamnă să ascundeți ceva
de medic sau de familie. Un asemenea
sfat vă poate costa sănătatea și chiar viața, așa cum s-a întâmplat în cazul
tinerei americane Bowen Wan, prezentat mai sus. Un sfat bun nu are nevoie să
fie ascuns.
6. Vorbiți cu membrii familiei sau cu un prieten apropiat. Ei privesc lucrurile din afară, cu mintea limpede, și
pot vedea ceea ce noi, din teamă sau din prea multă speranță, nu vedem.
7. În cazul unei boli grave, mai ales înainte de o operație
sau înainte de a începe un tratament greu, cereți și opinia unui al doilea
medic.
8. Dacă mai multe sisteme de Inteligență Artificială vă dau
același răspuns, aceasta nu înseamnă că răspunsul este corect. Ele au învățat din texte asemănătoare și pot greși la
fel. Hotărârea rămâne tot la medic.
6.5. Medicul bun și
biblioteca întregii lumi
Un medic dintr-un mare oraș
universitar, de exemplu Paris, se documentează de obicei în biblioteca
facultății sale. Dacă ar cerceta bibliotecile tuturor facultăților de medicină
din Paris, cunoștințele sale ar crește mult. Dacă ar merge apoi și în marile
orașe americane, unde sunt numeroase facultăți de medicină, bagajul său de
cunoștințe ar crește enorm. Dar niciun om nu poate face o asemenea documentare:
nu i-ar ajunge o viață întreagă. Inteligența Artificială poate oferi, în
câteva secunde, informații adunate din mii de biblioteci și din cercetările
medicale ale întregii lumi. Scopul ei este să cuprindă, domeniu cu domeniu,
toată știința omenirii, devenind un adevărat „univers al cunoașterii umane”.
Totuși, nu vom putea spune niciodată că a cuprins-o în întregime, pentru că
știința însăși este într-o continuă dezvoltare. De aceea, un medic bun nu
respinge Inteligența Artificială, ci o folosește. Înainte de a stabili un
diagnostic dificil, se documentează și cu ajutorul ei. Dar nu o crede pe cuvânt:
verifică informațiile primite, pentru că și ea poate greși, iar hotărârea îi
aparține numai lui.
7. Concluzie: triumful spiritului asupra codului
În medicina tradițională: „Medicii
toarnă medicamente despre care nu știu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli
despre care știu și mai puțin, în oameni despre care nu știu nimic.”
(Voltaire) În medicina bazată pe Inteligența Artificială: „Inteligența
Artificială analizează milioane de date despre medicamente, recunoaște tot mai
precis bolile și poate cunoaște omul până la codul lui genetic – și totuși,
fără medic și fără suflet, nu vindecă pe nimeni.” (N. Grigorie
Lăcrița) În medicină sunt tot mai multe aplicații ale Inteligenței
Artificiale care au devenit „mai inteligente” decât oamenii în procesarea
datelor brute și care fac ceea ce medicii nu ar putea face fără
ele. Provocarea actuală constă în armonizarea acestor algoritmi cu
valorile umane și în verificarea lor riguroasă prin rezultate reale, așa cum o
arată și experiența lui Watson. Povestea tinerei din Seattle ne amintește
un adevăr vechi, pe care tehnica nouă nu l-a schimbat: sănătatea se încredințează
numai medicului, nu unui sistem de Inteligență Artificială. Programele de
Inteligență Artificială pot explica, dar numai medicul poate trata. Medicina
viitorului nu înseamnă înlocuirea medicului, ci un ajutor pentru el, ca să
poată vindeca mai bine și mai repede, transformând tehnologia într-un „scut”
pentru sănătate, fără a pierde din vedere esența umană, care rămâne pentru
eternitate sufletul.
8. Glosar de termeni esențiali
Algoritm: un șir de instrucțiuni precise, pas cu pas, pe care un
calculator le urmează pentru a rezolva o problemă, asemănător unei rețete de
bucătărie care arată exact ce trebuie făcut și în ce ordine.
Biomarkeri: semne măsurabile în sânge sau în țesuturi, care arată
dacă există o boală, cum evoluează aceasta și cum răspunde la tratament.
Era generativă a
Inteligenței Artificiale: etapa actuală a
Inteligenței Artificiale, începută în jurul anului 2020, în care sistemele nu
doar caută și ordonează informații, ci pot crea ele însele texte, imagini sau
răspunsuri noi, ca într-o conversație cu un om (de exemplu ChatGPT, Med-PaLM,
Med-Gemini).
Farmacogenomică: știința care studiază modul în care genele unui om
influențează reacția lui la medicamente.
Genom: ansamblul complet al materialului genetic – acidul
dezoxiribonucleic (ADN) – al unui organism.
ChatGPT: program de Inteligență Artificială creat de compania
americană OpenAI, cu care omul poate purta o conversație scrisă sau vorbită.
Halucinații (ale
Inteligenței Artificiale): răspunsuri
false sau inventate, prezentate de sistem ca fiind adevărate.
Lingușire (a
Inteligenței Artificiale): tendința unui
program de a-i da dreptate utilizatorului și de a-i spune ce vrea să audă, în
loc să-i spună adevărul.
Medic inteligență
artificială: denumire folosită
pentru sistemele de Inteligență Artificială create pentru a ajuta la
diagnosticarea bolilor și la alegerea tratamentului (de exemplu IBM Watson sau
Tricorder X). Expresia este una figurată: aceste sisteme nu sunt medici
adevărați și nu pot înlocui medicul uman, ci doar îl pot ajuta.
Medicina de precizie
(numită și medicina personalizată): medicina
în care medicul nu mai tratează boala în general, ci pe fiecare om în parte.
Tratamentul se alege în funcție de boala pacientului și de particularitățile
unice ale organismului său.
Medicina
tradițională: medicina care se
bazează pe ideea că același tratament este bun pentru toți bolnavii care au
aceeași boală.
Multimodalitate: capacitatea unui sistem de Inteligență Artificială de a
analiza simultan mai multe tipuri de date (text, imagini, sunet). Cuvântul
„multimodalitate” nu apare încă în Dicționarul explicativ al limbii române
(DEX), dar, fiind tot mai folosit, ar merita inclus într-o ediție viitoare.
Protocoale medicale
generalizate: reguli de diagnostic
și tratament stabilite pentru toți bolnavii care au aceeași boală, fără să se
țină seama de particularitățile fiecărui om.
Regulamentul european
privind Inteligența Artificială (EU AI Act): primul cadru juridic cuprinzător din lume pentru reglementarea
Inteligenței Artificiale (Regulamentul Uniunii Europene 2024/1689).
NIST (National
Institute of Standards and Technology):
Institutul Național de Standarde și Tehnologie al Statelor Unite ale Americii,
care elaborează standarde inclusiv pentru gestionarea riscurilor Inteligenței
Artificiale.
Știința preciziei
individuale: medicina care alege
diagnosticul, medicamentul și doza în funcție de particularitățile fiecărui
pacient (gene, analize, mod de viață), nu după o regulă valabilă pentru toți.
Bibliografie /
Bibliography
Regulamentul (UE) 2024/1689 al
Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor
norme armonizate privind inteligența artificială. / Regulation (EU) 2024/1689
of the European Parliament and of the Council of 13 June 2024 laying down
harmonised rules on artificial intelligence (EU AI Act).
NIST (2023). Cadru de gestionare
a riscurilor în Inteligența Artificială (AI RMF 1.0). / NIST (2023). Artificial
Intelligence Risk Management Framework (AI RMF 1.0). National Institute of
Standards and Technology.
UNESCO (2021). Recomandări
privind etica Inteligenței Artificiale. / UNESCO (2021). Recommendation on the
Ethics of Artificial Intelligence.
Singhal, K. și colaboratorii
(2023). Modelele lingvistice mari codifică cunoștințe clinice. Revista Nature.
/ Singhal, K. et al. (2023). Large Language Models Encode Clinical Knowledge.
Nature.
Saab, K. și colaboratorii (2024).
Capacitățile modelelor Gemini în medicină (Med-Gemini). / Saab, K. et al.
(2024). Capabilities of Gemini Models in Medicine. arXiv:2404.18416.
IBM Watson Health. Raport privind
tratamentul cancerului cu precizia oncologilor: https://raportuldegarda.ro/articol/ibm-watson-supercomputer-tratamentul-cancer-cu-precizia-oncolgilor/
Merative (fosta divizie IBM
Watson Health): https://en.wikipedia.org/wiki/Merative
Proiectul Tricorder X Prize:
diagnosticarea autonomă a afecțiunilor medicale. / Tricorder X Prize Project: https://en.wikipedia.org/wiki/Tricorder_X_Prize
KOMO / Sinclair (preluat de
KUTV), „Family sues OpenAI, claiming ChatGPT is partly responsible for
daughter's death”, octombrie 2026: https://kutv.com/news/nation-world/openai-chapgpt-medical-advice-ai-chatbot-anti-seizure-medication-amazon-lawsuit-capitol-hill-apartment-doctor-patient-relationship-tech-epilepsy-companies-online-safety
Pasquale Pillitteri, „Family sues
OpenAI over ChatGPT advice on epilepsy drug before woman died”, octombrie 2026:
https://pasqualepillitteri.it/en/news/27978/openai-lawsuit-chatgpt-epilepsy-drug-advice
O Chilie Athonită, „O femeie
moare după ce folosește ChatGPT pentru sfaturi medicale. Compania e dată în
judecată”, 29 octombrie 2026: https://www.chilieathonita.ro/2026/10/29/o-femeie-moare-dupa-ce-foloseste-chatgpt-pentru-sfaturi-medicale-compania-e-data-in-judecata/
1. Grigorie Lăcrița, „Sănătatea și chiar viața în pericol –
când omul crede Inteligența Artificială mai mult decât pe medic”, Art-Emis,
2026: https://www.art-emis.ro/jurnalistica/sanatatea-si-chiar-viata-in-pericol-cand-omul-crede-inteligenta-artificiala-mai-mult-decat-pe-medic
2. Grigorie Lăcrița, „Despre falsele diagnostice fatale”,
Art-Emis, 27 februarie 2022: https://www.art-emis.ro/analize/despre-falsele-diagnostice-fatale
Wikipedia, „Farid Fata”: https://en.wikipedia.org/wiki/Farid_Fata
[1]Intervențiile
non-invazive sunt cele care nu necesită tăierea pielii sau pătrunderea în corp.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu