Câmpuri magnetice

de Ben Todică

A. Popescu către Stănciulescu:

“Tovarașe Stănciulescu, pentru ultima dată mă voi adresa dumitale cu respect, scoate-mă numaidecat de pe lista de mail, te rog frumos!

În mod normal sunt mult mai nemilos cu slugile fațarnice ale evreului Iisus din Nazaret, dar dumneata nu-mi pari hain, numai prost-îndrumat.

Încetează numaidect cu mesajele la adresa mea! Scoate-mi adresa de pe listă. Biserica creștină a EVREULUI Iisus Hristos este cea mai mare boala de care a suferit vreodată intelectul rasei albe. Este îndobitocire și cretinizare jidovească. Este victoria slăbiciunii și a ignoranței asupra forței și vredniciei. Este complexarea nesănătoasă a omului față de natura trupească cu care l-a înzestrat Creatorul. Este îndobitocirea spiritului inteligent, mândru și indrăzneț al omului arian. Este reducerea rușinoasă a omului arian la stare de slugă care se târește josnic în fața unui așa-zis "Dumnezeu" jidovesc care a selecționat niște înapoiați din nisipurile Palestinei ca "popor ales". Este o insultă adusă străbunilor care s-au jertfit ca să nu ne închinăm la niște idoli străini. Este o insultă la demnitatea intelectuală a omului arian, care înainte de toate trebuie să fie un om logic și rațional. Este adăpostul celor slabi, singuratici, timizi și lipsiți de coloană vertebrală. Se apropie ziua în care bisericile, sinagogile și moscheele vor fi dărâmate, iar omul arian iși va redobândii integritatea intelectuală, lanțurile religiei iraționale și antiumane fiind zdrobite. Se apropie Era Zeilor, când oamenii de rând vor atinge cu adevărat fericirea și bunăstarea, nemaifiind tulburați de un cult precum creștinizmul, fondat de către evrei și pentru evrei. Ține-te bine, aventura abia începe. Iar ciocul mic și joc de glezne, pentru că cei care au participat activ la creștinizarea și inrobirea intelectuală și sufletească a poporului vor fi trași la răspundere. Mințile speciei omenești nu vor mai fi chinuite și asuprite de către acest monstru jidovesc numit creștinizm!

Dumnezeu e mort, traiasca Supraomul!“

Răspuns:

Am citit şi recitit cele de mai sus. Sincer, sunt stupefiat. În doar câteva rânduri scrise, cineva doreşte să distrugă credinţele milenare ale oamenilor, să discrediteze creştinismul, batjocorind pe nedrept un om, slujitor al Domnului, precum Iisus răstignit fără de vină. De aici transpare clar, nu numai răutate și lipsă de respect, de minim ecumenism, toleranţă, OMENIE, ci şi lipsă crasă de cunoştinte generale şi religioase. Se afirmă: “crestinizmul, fondat de catre evrei si pentru evrei“. Nimic mai fals şi neadevărat. Aduc un simplu, dar esenţial argument: Pentru creştini, Iisus este Mesia, fiul şi trimisul lui Dumnezeu pe pământ, trimis pentru a răscumpăra păcatele muritorilor (să-l rugăm şi pe-ale autorului denigrator al creştinismului, că nu ştie ce spune). Pentru evrei, Isus, care printre altele era unul de-al lor, nu este în nici un caz acel Mesia aşteptat de ei, ci un şarlatan. Dovadă că L-au şi lăsat să fie crucificat între doi tâlhari. Credinţa evreilor, populaţie majoritară în Israel este iudaismul.

Unele afirmaţii pe care le împrăştie cu atâta patimă Popescu, le-am auzit la grădiniţă şi în şcoala primară în România comunistă, însă în familie am descoperit că fără suflet şi fără credinţă nu eşti altceva decât un cadavru viu sau o maşină. El are dreptate că pe pământ se face bişniţă cu Numele Domnului şi în ăştia nu cred nici eu, însă ştiu că DUMNEZEU există pentru că ÎL simt. Am stat de vorbă cu EL de când m-am născut şi continui s-o fac pentru că sunt parte din EL, la fel cum este întregul univers. Şi ceea ce spune Popescu despre credinţă, despre creştinism că: “Este victoria slabiciunii şi a ignorantei asupra fortei si vredniciei. Este complexarea nesănătoasă a omului față de natura trupească cu care l-a înzestrat Creatorul. Este îndobitocirea spiritului inteligent, mândru și îndrăzneţ al omului arian, este reducerea rușinoasă a omului arian la stare de slugă, este adăpostul celor slabi, singuratici, timizi și lipsiţi de coloană vertebrala“ etc. este fals. Dimpotrivă, credinţa este tocmai eliberarea omului. Atunci când CREZI, nu te mai poate înlănţui nimeni. Sufletul îţi va fi întodeauna LIBER. Eşti neînfricat! Nu mai eşti animal. Înclin să cred că acei ce nu cred sunt copii obraznici. 1% din planetă sunt răzvrătiţi, restul CRED. 99% spun: “Cred în tine Creatorule!”, iar 1% spun: “Nu cred în tine Creatorule”. Deci şi ei cred pentru că îl neagă pe CEL ce i-a creat. E ca şi fiul meu care nu mai vorbeşte cu mine pentru că nu i-am dat 200 de dolari. A uitat că i-am dat viaţă, că i-am dat lumea aceasta frumoasă. Copii obraznici! Se cred SUPERZOMBIES. Zombi nu crede pentru că el nu are suflet. El este păpuşa diavolului.

BIŞNIŢA CREDINŢEI e atât de mare pentru că diavolul e foarte puternic şi, din păcate, încearcă să atragă şi din cei care cred cu intensitate în ADEVĂR. Iisus a ştiut cât de important e să crezi şi a făcut cel mai mare cadou omenirii, învăţându-i pe oameni să creadă, însă duşmanii lui Iisus înţelegând puterea credinţei au transformat-o în afacere, furându-le oamenilor cadoul, încurajând ispita şi răscumpărarea păcatului prin daruri, prin bani. Cei ce nu s-au lăsat prostiţi de această mare afacere CRED cu adevărat în CREATOR şi suntem BINECUVÂNTAŢI să ne numărăm printre ei.

Popescu nu se multumeşte doar să denigreze, să insulte, ci trece la ameniţări: “Se apropie ziua in care bisericile, sinagogile si moscheele vor fi deramate, iar omul arian isi va redobandi integritatea intelectuala, lanturile religiei irationale si antiumane fiind zdrobite.“ Trebuie să fii naiv să crezi aşa ceva. E chiar aşa de greu să înţelegeţi că acest lucru e pierdere de timp şi de energie? Citiţi istoria creştinismului şi veţi vedea câţi au încercat să-l desfiinţeze în decursul celor două mileni, după Hristos. A rezistat prin jertfă şi sacrificiu şi va rezista până la sfârşitul veacurilor.

Toţi suntem doar slugi? Dacă da, atunci această stare de a sluji lui Hristos întreit este cea mai mare virtute a omului. Corolarul „nihil sine deo” din limba strămoşilor noştri romani, adică nimic nu se poate face trainic fără a nu implora şi graţia Puterii Divine a Luminii, a Adevărului Ştiinţific şi a Dreptăţii Sociale, ne îndreptăţesc să spunem „Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

O întrebare de bun simţ. Cum se explică gestul unor mari oameni de ştiinţă, care înainte de a intra în laboratoarele de cercetări şi experimentări îşi fac cruce şi se roagă, că mari medici  chirurgi, înainte de a intra în sala de operaţie cer ajutorul Domnului? Şi exemplele ar putea continua. Poate că au înţeles că şi ştiinţa se dezvoltă după logica Domnului. La nivel mondial se organizează multe congrese, conferinţe pe tema Ştiinţă-Religie. (de citit)

Nu-i trecut timpul să înţelegeți şi dumneavoastră ce înseamnă iubirea adevărată, libertatea deplină. Da, niciodată nu-i prea târziu. Domnul şi-a apropiat oile rătăcite şi a primit cu dragoste fiii rătăcitori.

Unora nu le vine mintea la cap nici în ceasul morţii. Săracii!! Aşa au ales ei să creadă prin "Nu Cred".

Ţara de pripas

de Alexandru Vlahuță
(1858-1919)

Un vechi tolbaș de vorbe late,

Om norocos din cale-afară,

S-a pomenit pe neașteptate

Stăpân peste întreaga țară.

Din ea-și făcu o prăvălie,

Și ca un negustor de treabă,

Pentru ca-n lume să se știe,

Prinse-a striga de la tarabă

Poftiți aici! Oricine are

Obrazul fără de rușine

Ș-o conștiință de vânzare...

Poftiți să faceți târg cu mine!

Prostie, lene, lingușire,

Eu cumpăr tot. Veniți aici!

Și cei mai nărăviți din fire

Mi-or fi tovarăși și amici.

Eu dau tot felul de noroace,

Căci sunt atoatețiitorul,

Măriri, averi... Să vie-ncoace

Toți trântorii ce le duc dorul!...

Așa, sunt zece ani de când

Pe norocosul negustor

Îl auzim mereu strigând,

Și mușteriii vin de zor.

În zece ani ce de-a lingăi

Nu se văzură-n slujbe mari,

Câți oameni fără căpătâi

N-ajunseră milionari!

Veniți și voi, străini calici, 

Și strângeți tot ce-a mai rămas!...

Ce să mai faci? Ce să mai zici? 

Sărmană țară de pripas!

„Credința Ortodoxă” – 200: Cuvântul de foc al ortodoxiei românești contemporane

„Credința Ortodoxă” (aflată sub binecuvântarea I.P.S. S., Părintele GALACTION, Episcop al Alexandriei şi Teleormanului) a ajuns la numărul 200! Această iniţiativă strălucită, pornită din iniţiativa “unui nebun de legat”, cum, cu infinită (şi condamnabilă modestie! – acceptabilă doar în sintagma sacral-bizatină, medioevică: “nebun întru Hristos”!!!), afirmă, despre sine, însuşi părintele ei, domnul IOAN ENACHE – s-a trasformat, prin patima cea manolică, a ctitorului ei, în cea mai curajoasă, cea mai plină de râvna neostoită (întru meritul Revelaţiei Hristice - “CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA”), cea mai fierbinte revistă a Ortodoxiei Moldovei şi a Valahilor Dreptcredincioşi, în general. Şi nu este niciun compliment, în afirmaţia noastră de mai sus - nimic care să ţină de apologia/encomiastica unei aniversări. “Amicus Plato, sed magis amica veritas”. O micro-revistă (16 pagini, de format 20/15 cm!), ţinută în lumina Sfintei Adeveriri de Mântuitor, aproape exclusiv cu Duhul Credinţei – şi care, totdeodată, să-i cuprindă, în paginile ei, printre autorii de articole, “cuvinte de învăţătură” şi interviuri, profund revelatorii, număr de număr, pe cei mai înalţi Stâlpi de Lumină ai Ortodoxiei (…de la simpli monahi dedulciţi la glasurile văzduhului arzător, de la preoţi vizionari, ori laici cutezători în dreptcredincioşie - până la vlădici ori sfinţi! - episcopi şi mitropoliţi şi sfinţi, toţi cu Logos Veşnic Dreptcuvântător, către Neamurile Lui Dumnezeu – conlocutori, în istorie şi în vecie, atât din Sfintele Scripturi şi Tradiţii, cât şi din geografiile cele vremelniceşti în istorie, ale României, Greciei, Rusiei, Serbiei etc.: Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Paisie Valicicovschi, Sfâtul Nicolae Velimirovici, Sfântul Serafim de Sarov, Sfântul Arsenie Boca, Sfântul Iustin Pârvu, Mitropolitul Serafim de Pireu, Arhimandritul Elpidie Vagianakis de Rodos, Părintele Serafim Rose etc.) este, deja, o minune a Domnului nostru Iisus Hristos! Este, deja, o modalitate prin care Mântuitorul - ni se adresează pilduitor, ne smereşte, pe toţi locuitorii Terrei: nu blestematul idol al Mamonei/Banul, ci puterea Inimii Iubitoare şi a Credinţei Neabătute în Lumina Lumii/HRISTOS clădeşte LUMEA IOANICĂ, a Noului Ierusalim.

În faţa minunii, nu poţi decât să-ţi pleci sufletul, cainic şi recapitulativ de păcate – ale tale şi, după vorba marelui orthodox, Dostoievski, “păcate ale lumii întregi, de care toţi ne facem vinovaţi”. Iar în faţa durabilităţii de stâncă a minunii revelatorii, care este această revistă, “CREDINŢA ORTODOXĂ” (pentru noi, are valoarea unei Stele Bethlehemice!), ajunsă la numărul 200 – nu poţi decât să-ţi pleci genunchiul întru învăpăiată rugă: “Binecuvântează, Doamne Iisuse Hristoase, această Carte de Ortodoxă Învăţătură, acest mănunchi de raze ale Inimii Lumii Ascunse a Credinţei Adevărate, pentru ca focul ei să lumineze pururi, pentru ca Adevărul să devină, din nou, singura dimensiune a noastră, ca fiinţe umano-divine – şi pentru ca focul ei să şi încălzească sufletele răcite de duşmanul omenirii, să spulbere ultimul firicel de zgură, de pe Duhul celor rătăciţi, întru căutarea Luminii!”

La mulţi ani, întru vecia Revelaţiei! – revistă de rază şi ctitore, IOAN ENACHE, mistic Grădinar de Adevăr!

prof. dr. Adrian Botez

România ortodoxă