MAICA DOMNULUI - Arhiepiscopul
Iustinian Chira
Natura întreagă o preamărește pe
Preasfânta Fecioara, care este desăvârșirea și împlinirea tuturor. Pentru flori
ea este trandafirul cel ales. Pentru păsări, Maica Domnului este turtureaua cea
aurită, porumbița cea nevinovată, privighetoarea cea cu dulce glas. Pentru
animale, Maica Domnului este mielușeaua din care S-a născut Mielul lui
Dumnezeu. Pentru preafrumoasele stele, Maica Domnului este luceafărul
dimineții, care prevestește răsăritul Soarelui vieții, Hristos. Maica Domnului
este zidul de care se sfărâmă toate valurile pe care satana le stârnește
împotriva planurilor lui Dumnezeu, împotriva lucrărilor lui Dumnezeu, împotriva
Bisericii lui Dumnezeu, împotriva tuturor fiilor Împăratiei lui Dumnezeu.
Arhiepiscopul Iustinian Chira, Cuvintele
Părintelui - un ghid al frumuseții lăuntrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p.
66-67.
Îmbrățișarea tatălui
Era un băiat
de 20 de ani, deja dependent de heroină. În ultimul timp, ajungând la limita
supraviețuirii, adică mai rea decât moartea, a decis să se înscrie într-o
echipă și să înceapă terapia. Ieri seară, din pricina sevrajului, a început să
spargă tot ce găsea în cale, în casa părintească… chiar în salonul cu obiectele
cele mai scumpe.
Mobilier,
obiecte de decor, pianul și chiar ferestrele de la geamuri… Atunci tatăl său
s-a năpustit asupra lui, l-a imobilizat și l-a strâns în brațe cu putere, ca să
nu mai facă altele și mai rele…
Atunci l-am
întrebat:
– De ce te distrugi singur?
– Nu știu decât un singur lucru, a răspuns
tânărul emoționat, și anume că atunci a fost prima dată când tatăl meu m-a
strâns în brațe cu putere…
Bucuria ca criteriu
Nu este cu putință să spui „postesc”,
când postul nu îți dă bucurie. Nu este cu putință să spui „eu iubesc pe cel
sărac și îi dau un obol”, în clipa când, dându-i un obol, inima ta nu simte
toată acea desfătare. Când ai bucurie, atunci orice lucru este adevărat. Și
prin urmare, legătura ta cu Dumnezeu și lepădarea ta de lume, toate depind de
bucurie.
Dacă nu ai dispoziția de a căuta apă,
chiar și deasupra unui izvor să stai, Dumnezeu nu te va înștiința că sub tine
se află izvor de apă.
Arhim. Emilian Simonopetritul
CANTECUL COPIILOR - Compozitorul Arvo
Par
Ce face un copil când se joaca singur? Cânta. De ce cânta? Se bucura de
ceva frumos. Se entuziasmeaza. E firesc. La adulti, aceasta stare e mai
complicata pentru ca aceasta armonie dintâi s-a distrus si s-a pierdut.
Compozitorul
Arvo Part, Cantul inimii – puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de
Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 67.
Din fascinanta Ortodoxie - Ora despre Smerenie...-
cu tânărul
părinte arhimandrit Pimen Costea
”Cel smerit nu cade niciodată. Unde ar putea
să cadă acela, care se află mai jos decât toți?” (cugetarea Sf.Macarie cel
Mare)
”Nu pentru
osteneli, ci pentru simpla smerenie se arată Dumnezeu în suflet”(cugetarea Sf.
Ioan Scărarul)
SUFLETUL
Părinte,
spune-mi, te rog, ai văzut vreodată un suflet? (de luat aminte!)
Un doctor
s-a adresat odată, aşa cam în batjocură, unui preot, cu următoarele vorbe:
-Sfinţia ta te numeşti păstor de suflete; spune-mi, te rog, ai văzut vreodată
un suflet?
-Nu,
răspunse preotul!
-Dar de
auzit, l-ai auzit?
-Nu!
-Dar de
gustat, l-ai gustat?
-Nu!
-Atunci,
poate că l-ai mirosit?
-Nici
aceasta!
-Nici nu
l-ai simţit?
-Ba da, l-am
simţit! răspunse preotul.
-Va să zică,
încheie doctorul cu un aer de învingător, din cele cinci simţuri ce le ai,
patru vorbesc contra sufletului şi numai unul pentru suflet! Şi dumneata încă
tot mai crezi că este suflet? Atunci preotul îl întrebă pe doctor aşa:
-Dumneata
eşti medic?
-Da!
-Spune-mi,
ai văzut dumneata vreodată o durere?
-Nu!
-Dar de
auzit, ai auzit-o?
-Nu!
-Dar de
gustat, ai gustat-o?
-Nu!
-Atunci,
poate ai mirosit-o?
-Nici
aceasta!
-Nici n-ai
simţit-o?
-Ba da, am
simţit-o!
– Iată dar,
zise preotul, din cele cinci simţuri ce le ai, patru vorbesc contra durerii şi
numai unul pentru ea. Şi dumneata tot mai crezi că este durere? Doctorul
înţelese lecţia şi plecă ruşinat.
UITAREA DE SINE - Parintele Arsenie Boca
Când cineva
se încumeta sa se lase în conducerea Providentei, printr-un elan de iubire de
Dumnezeu, adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana – sub actiunea
harului de Sus, bineînteles – poate vedea înca de aici arvuna desavârsirii
sale, într-un sentiment de liberare, ca o înviere din morti. Timpul,
cauzalitatea, lumea si toate vamile cunoasterii, pline de chinurile
contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui
viu, sau când dintr-o omida paroasa – trecuta aparent prin moartea unei
crisalide – iese si zboara un fluture în culorile curcubeului.
Parintele Arsenie Boca, Parintele
Arsenie Boca, mare indrumator de suflete
din secolul XX, Ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2002, p. 138
OCHII PLINI DE LUMINA - Sfantul Ioan din Kronstadt
Tu contempli
icoana Mântuitorului si vezi ca El te priveste cu ochii plini de lumina.
Aceasta privire este imaginea privirii pe care el o revarsa în chip real asupra
ta, cu ochii Sai mai stralucitori decât soarele. El, Care vede fiecaruia
gândurile, aude îngrijorarile si suspinurile inimii tale.
Icoana este
o imagine; ea reprezinta prin trasaturi si simboluri ceea ce nu poate fi
reprezentat, nu poate fi simbolizat, ceea ce nu poate fi înteles decât numai
prin credinta. Crede, prin urmare, ca Domnul vegheaza tot timpul asupra ta, ca
El vede pe fiecare cu gândurile sale, cu suferintele sale, cu dorintele sale,
în toate împrejurarile, ca în palma unei mâini.
„Iata, te-am
însemnat în palmele Mele; zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei”
(Isaia 49, 16). Câta mângâiere, câta pro misiune de viata în aceste cuvinte ale
lui Dumnezeu cel Atotputernic si grabnic spre ajutor! Prin urmare, roaga-te în
fata icoanei Mântuitorului ca si cum te-ai gasi în fata Lui. Prietenul
oamenilor este prezent în ea prin harul Sau, ochii pictati pe icoane te privesc
într-adevar: „Ochii Domnului sunt pretutindeni” (Pilde 15, 3); urechile
reprezentate pe icoane te asculta cu adevarat. Aminteste-ti ca acesti ochi sunt
ochii lui Dumnezeu si aceste urechi sunt urechile lui Dumnezeu pretutindeni
prezent.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
intru Hristos, traducere de diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului, Sibiu,
1995, p. 36-37.
Sursa: Pr. ALEXANDRU STANCIULESCU BARDA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu