Ben Todica - ÎNĂLȚAREA CUVÂNTULUI - (ELIBERARE ŞI IDENTITATE)

 

ÎNĂL ȚAREA CUVÂNTULUI, (ELIBERARE ŞI IDENTITATE)

Adrian Botez este unul din MAESTRII CUVÂNTULUI și al promovării sufletului limbii române. Absolvent al Facultății de Filologie (secția română-franceză) a Universității ”AL.I.Cuza” – Iași – 1978. Un Suflet de CREATOR mult apreciat.  

Dacă majoritatea scriem într-un format alb negru domnia sa scrie în culori, adică cuvântul NOSTRU prinde viață în pagină NU DOAR DIN COMBINAȚII ci și prin EXPRESIE FIZICĂ. E ca un film muzical stereo în tehnicolor. Standardizat, toți scriem precum un film alb negru mut prin a căror miscari actorii crează iluzii/ cuvinte kinetice prin care spectatorul deduce/intuiește mesajul povestirii. In textul domnului Adrian Botez eroii au sunet și culoare. Cuvintele sar de pe pagină sau te absorb în abisul ei. Nu e ușor să atingi înălțimile acrobatului care face tumbe amețitoare atingând din nou sârma din vârful cupolei aurite a cerului, aterizând.

Să scrii doar într-o fontă aleasă de la un cap la altul cum fac și eu deobicei, creând cuvinte plate care/și prin combinația lor, să ajungi să creez în cititor o anumită stare emoțională ia timp și necesită practică/un antrenament amândurora, scriitor și cititor. Maestrul Adrian Botez e un împlinit/un inzestrat și se înalță folosind întreaga paletă fonetică și gramaticală a posibilităților tehnice în a da viață cuvintelor în pagină nu doar din înțelesul lor și a relațiilor dintre ele dar adauga efecte prin schimbari grafice amplificand înțelesul și stimuland/ajutând cititorul neantrenat să intre în cadru. Trebuie SIGUR să fii un Maestru, SĂ TRECI CURSIV prin diversitatea și câmpul larg al posibilităților tehnice oferite de keybordul modern. Să cânți în plin emoția povestirii prin schimbări de font și combinații de litere, simboluri și numere născute din/si prin simțirile creației, se numește ÎNĂLȚIME, ÎNĂLȚARE - tindere spre PERFECȚIUNE DIVINĂ (adică dorința creatorului de a ajunge la EL).

Adică să creștem spiritual în LIBERTATE și IUBIRE de APROAPELE nu în războaie continue pentru care corporațiile și guvernele de azi nu vor să investească INTENȚIONAT în educarea maselor pentru că adevărul devine cu doua tăișuri. Exploatatorii folosesc limbaje care limitează gândirea omului scria Orwell întruna din lucrările sale: Cuvintele sunt interzise. Dacă nu mai poți striga LIBERTATE desigur că nu mai poți avea o astfel de dorință. Dacă nu mai ai cuvântul RĂSCOALA desigur că nu mai poți gândi să organizezi una. Dacă adevărul devine cu două tăișuri atunci contradicția devine normalul iar logica moare, DERAIAZĂ. Atunci avem nevoie de tehnica maestrului pentru al realinia pe om cu ORIGINEA / ÎNCEPUTUL.

Un text obișnuit se citește în rațional iar cuvintele sunt scanate pasiv încercând să-ți construiești în minte o imagine a ce ar vrea să spună autorul în viteză, fără ca de multe ori să observăm greșeli de ortografie, lipsa de litere, punctuație sau chiar cuvinte. Cum să agiți sau liniștești, cum să aprinzi și luminezi sau să mângâi prin forța acelui cuvânt prin atribuirea justei destinații emotionale spre crearea efectului dorit, și semnalizat de cuvânt în text. E nevoie de elementul atenționarii optice care să amorseze rădăcinile cuvântului. Maestrul Adrian Botez ne spune că: Fiind conștient de existența acestor forțe rămâi conectat prin rădăcinile cuvântului în ORIGINE.

LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL, mintea se realiniază.

Toate aceste emoții legate de inimă și conștiință ajută la adâncirea rădăcinilor limbii străbunilor in Glie. Noi azi ne-am predat nevoile, ne-am lăsat în grija Corporațiilor devenind robii lor, devenind dependenți de lingura lor. Ca sa ieșim din acest confort periculos va trebui să ne hrănim singuri. Să ne gospodărim reluând firul independenței de lanț. Să respectăm valoarea cuvântului!

Cât de des auzim: Arme de distrugere în masă, pierderi colaterale, interogări elevate sau, conducător împuternicit, spațiu protejat. Aceste compoziții par nevinovate, chiar nobile însă în spatele lor se ascunde o mască brutală/cruntă a realității. Ideile vagi nu sunt niciodată clar definite și când cuvintele sunt vagi sunt mai greu de combătut. Nu te poți lupta cu ceva neclar, cu o umbră. De câte ori repetăm fraze fără sens și fără ca să le examinăm, adică slogane în convorbire: Stai în banca ta, ai încredere în noi, în știință, în organe, spune adevărul, spune ce crezi fără frica sunt vorbe la moda, înțelepte, deștepte zic ei. Dar te-ai întrebat vreodată dacă ele încurajează gândirea? Ele blochează, simplifică sau clarifică?

Guvernele încep prin a interzice cărțile încât oamenii nu mai citesc devenind sclavii sloganelor, a prescurtărilor și a semnelor „emoji”. Ca să uităm să mai gândim în sentințe complete fără să realizăm ce ni se întâmplă. Propaganda se transformă in gândire normală, moralitate și adevăr. Cuvintele folosite ne conturează gândirea. Eram prin clasa a cincea si domnul Sperlea Dorel corectând lucrarea mea de control la Istorie mă întreabă: Ben de ce atunci când scrii cuvântul DACII folosești litere mari iar când scrii „dac” cu litera mică?’ – ’E unul singur.’zic,’Si pe ăștia cu litere mari? ’,’Sunt mai mulți domn profesor.’ Incă de pe vremea aceia simțeam nevoia unei dimensiuni optice a expresiei cuvântului.

Acum la bătrânețe și departe de țară am prins drag de limba română și nu pot trai fără ea. Când am fost în țară după revoluție și i-am cerut doamnei profesoare o carte de limba română din podul scolii sa uitat mirată la mine întrebându-mă:’La ce-ți mai folosește acum la bătrânețe? Ai dat în mintea copiilor?’

E o TAINĂ!

Când am primit vestea morții tatalui meu in Australia parcă mi s-au rupt rădacinile / contactul cu pamântul, cu podeaua casei. PLUTEAM. GRAIUL e parte dintr-un sir de mărgele. Dacă se rupe firul se imprastie totul. Voi cei de acasă nu știți ce înseamnă limba părinților voștri. Eu in Australia nu mă pot ruga decât în limba părinților mei care azi sunt pe alte meleaguri iar când sufăr în durere tot în limba mamei mele mă oblojesc.

Controlul cuvintelor și al limbii a devenit global, digital și algoritmic. Limba a devenit un instrument de influentă, un mecanism de control. A devenit o realitate înfricoșătoare în mișcare continua și avansată cu sisteme construite printr-un limbaj - nu să forțeze ci ușor sa influențeze cu multă atenție, să convingă. Să controlezi narativul populației prin cuvintele folosite încât minciuna să iasă/apară ca adevăr iar crima să devina respectabilă. Propagandă deghizată în cultură. Ca atunci când guvernul lansează un război, să nu spună ca merge sa invadeze, prădeze și fure petrolul, bogățiile victimei ci el merge să aducă pacea și democrația, să-ti asigure securitatea națională. Un imperiu prădează sute de ani în timp ce poporul său tot în mizerie trăieste: oare nu se întoarce răul ce-l fac împotrivă?

Pare absurdă această concluzie. Capitalismul a triumfat atât peste organizarea muncitoreasca de la înființarea locomotivei cu abur și pană azi, peste democrația socială și chiar liberalismul ajungând la triumful complet și acum precum virusul, sa mutat într-o nouă formă intitulată tehno-feudalism ne spune fostul ministru al finanțelor din Grecia Yanis Varoufakis.

Mașini capabile să ne antreneze cum să le antrenăm să ne antreneze, să ne cunoască mai bine decât noi, și odată ce au reușit să ne câștige încrederea ne vor impune și planta dorințe noi în minte încât să credem că sunt ale noastre. Adică să-mi vândă ce are în credința că eu îmi doresc produsul. Acesta este tehno -feudalismul în care am intrat. Îmbogățirea „on line” nu se face din produse confecționate în ea, ci din chiria mărfii vândute care se ridică la încasări de până la 40% din prețul obiectului. Această platformă de îmbogățire are puterea de a ne modifica comportamentul prin algoritm în „cloud capital”. Dacă mașina cu aburi ne-a trecut din feudalism în capitalism azi Cloud Capital înlocuiește piața de vânzare / cumpărare cu taxarea produselor trecute prin ea. Când intri de exemplu în piața AMAZON vei fi întâmpinat direct cu produsele pe care ea știe deja că le dorești sau că ți se potrivesc cunoscând-te deja din algoritm.

Noi toți credem că gândim pentru noi și că din noi ies gândurile autentice, că sunt originale și că ne aparțin. In realitate tot ce gândim nu ne aparține. Forțele malefice nu folosesc cuvinte și fraze elegante pentru a clarifica ideile ci pentru a le ascunde dedesubturile. Etichetarea se face prin limbă. Nu te mint direct ci îmbracă minciuna in cuvinte poetice. Vocabularul prin care ne exprimam GÂNDURILE ŞI VALORILE ETICE NU NE APARȚIN. Cuvintele sunt sădite în noi încă înainte de a ne forma gândirea.

Orwell ne atenționa în scrierile sale despre puterea limbii vorbite și a cuvintelor ei de a fi transformată intr-un instrument de luptă și cucerire romantică deghizată să cucerească întreaga populație a planetei. Adrian Botez ne demonstrează cât de puternic și eficient poate fi securizată limba, fără travestirea cuvintelor rămânând loaială izvorului original al cuvântului. Adrian editează cuvântul precum montajul filmic prin panoramări sărituri și primplanuri dând chiar lovituri sub centură sau intre ochi cu unul mai gros, a ne cuceri fără a folosi glonțul. Trezind chiar și pe cel mai înapoiat Gâtlan gânditor din vatra lui Creangă. Să ne binecuvânteze cu sabia lui Zalmoxis sau susurul plopilor eminescieni.

Toți iubim cuvintele frumoase, ne inspiră, ne cuceresc și mișcă, ne fac să plângem, râdem și luptăm pentru iubire. Cu cât cuvântul rămâne mai loaial credinței rădăcinilor sale, cu atât mai puțină violență în fața trăirilor noastre literare. Trăiască Limba Română!

Ben Todica