Cum
sa scris istoria si dicționarele explicative ale limbii Române
Copiii lui “michiduta”lucreaza întotdeauna sub steag
fals si ascunsi sub nume de-mprumut. Ca sobolanii. Toti cei care ne-au scris
DEX-ul si "istoria" sunt evrei ascunsi sub nume românesti. La fel se
intampla si astazi.
Iata pe scurt, cine, cum si de ce a scris istoria si
dicționarele explicative ale limbii Române …
1. Alexander Hirth (Alexandru Cihac)
cu făcătura Dictionnaire d'étymologie daco-român,
apărută în anul 1870, deși priceputul ,,lingvist” NU cunoștea deloc limba
română, lucrarea fiind o cărțulie de format mic cu 312 pagini. În completare
vine cu volumul II, Elements slaves, magyars, turcs, grecs-moderne et albanais,
apărut în anul 1879.
2. A. T. Laurian împreună cu I. Massim, profesor la
Sf. Sava din București, au elaborat în perioada 1871-1875, inspirîndu-se după
dicționarul dăruit de evreul A. Hirth, Academiei Române, o proprie făcătură :
Dicționarul limbii române, unde aproape jumătate din cuvintele de origine
latină erau scornite de cei doi,,lingviști”, adică FALSURI făcute la lumina
zilei !
3. Eliezer Shein (Lazăr Șăineanu)
cu Dicționar universal al limbii române, apărut în
anul 1896.
4. Iancu Hecht (Ion Aurel Candrea)
cu ,,Dicționarul etimologic al limbii române.
Elementele latine'', realizat în colaborare cu Ovid Densușianu (fratele lui N.
Densușianu) în perioada 1907-1914.
5. Iorgu Iordania (Iordan) a fost coordonatorul
dicționarului din anul 1954, din ordinul căruia s-au ELIMINAT peste 20.000 de
cuvinte vechi pe motiv că nu se mai folosesc !
6. Alfred Bauer (Alexandru Graur)
coordonează dicționarul terminat în anul 1975.
7. Marius Sala (sefard după socotelile lor etnice și
religioase ținute de tartorul Iahweh), din anul 1953 lucrează ca cercetător la
Institutul de Lingvistă al Academiei Române București, în prezent intitulat
Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, al cărui
director este din 1994. Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Fonetica și
fonologia IUDEO-SPANIOLE (deci un om care nu are treaba cu limba românã ne
scrie istoria limbii române) din București (1967), sub conducerea lui Iorgu Iordan.
Împreună cu Gh. Mihăilă au coordonat apariția lucrării ,,Dicționarul limbii
române'', UNDE originea latină a poporului român este fundamentul scrierii…
Oare, atât de proști suntem noi tomânii, încât, numai
mozaicii și jidoviții mioritici ne pot scrie istoria și originea limbii române,
din veacurile trecute și de azi, ei care ne-au fost și ne sînt cei mai
înverșunați îndușmăniți de pe fața pămîntului ???
Ca să vă aduc aminte de ticăloșiile făcute de
gunoaiele mioritice împotriva Marelui Român, Nicolae Iorga, a scris despre
Mihai Eminescu următoarele :
“A existat o perioadă din viața lui Eminescu cînd
poeziile sale cu referire la originea dacică a poporului român i-au fost
refuzate la publicare, cu excepția ,,Rugăciunea unui dac'' ...
Poezia Memento mori, Diorama sau Panorama
deșertăciunilor, care, în cuprinsul istoriei includea și sublinia strălucirea
neamului dac, a fost frîntă și din ea s-a tipărit doar prima parte,
Egipetul, deși toată fusese citită și apreciată
într-una din ședințele de la Junimea. Cenzorii erau adepții Școlii Ardelene,
care susțineau originea latină a poporului român, iar cel mai reprezentativ
cerber al marelui poet a fost Titu Maiorescu (zidar francez, cum s-ar zice ...
), greco-catolic, obedient față de Roma ecleziastică, care generase originea
latină a poporului român ...”
Eminescu scria despre geti/daci :
,, Erau un popor brav care a impus tribut superbei,
împărătesei de marmură a lumii: Roma. Erau un popor nobil acela al cărui cădere
te umple de lacrimi, nu de dispreț, și a fi descendentul unui asemenea popor,
n-a fost și nu va fi rușine NICIODATĂ. ”
Titu Maiorescu este principalul conspirator al
asasinării Marelui Român, fiind cunoscut ca ,,avocatul jidanilor”, tot așa cum
o altă mare lepră mioritică - Vasile Pîrvan - a arătat o dușmănie nemărginită
față de tăblițele de plumb descoperite la Sinaia, atunci cînd a ocupat funcția
de director al Institutului de Arheologie din București. El a fost un
credincios slujitor al mafiei cazare din România și cam tot ce a scris despre
strămoșii mei (ai lui erau scorniții traci veniți de la mama dracilor), a fost
numai împotriva adevărului istoric și filologic. Prin aceste făcături ei au
,,dovedit științific” că poporul român s-a format în sudul Dunării între
secolele III-VIII, după care a migrat prin vremuri și locuri neștiute la nord
de fluviu, aducîndu-le mari nenorociri jidovilor sau cazarilor !
Ori, această idee era tocmai ce doreau să ne învețe
tartorii masoneriei mozaice Cremieux și Montefiore la 1866. Însă toată mîrșăvia
lor a fost sprijinită de ideile istoricilor germani și austrieci : Franz Josef
Sulze (1727-1791), Josef Karl Eder (1750?-1830?) și Johann Christian von Engel
(1770-1814), care au susținut că dacii au fost un grup de păstori venit din
Tracia la nord de Dunăre în secolul IV î.e.n., însă pentru că îi supărau pe
romani cu desele năvăliri, aceștia i-au nimicit pînă la ultimul. Românii de azi
ar fi urmașii amestecului etnic adus de romani pentru popularea provinciei
Dacia după anul 106, ce a fost retras în anul 275 în sudul Dunării unde au stat
la dospit peste 700 de ani și au scos nasul în lume în secolul X, năvălind în
nord și supărîndu-i de data asta pe CAZARII CARE ERAU BASTINASII Carpaților. (
?!? )
Aceste golănii cu pretenții de ,,istorie adevărată” au
fost preluate de jurnalistul cazar E. R. Roesler în scrierile “Das varromische
Dacien, Viena 1864 și Romänische Studien”. “Untersuchungen zur älteren
Geschichte Rumäniens” apărută la Leipzig 1871, acțiune prin care s-a urmărit să
ne prăjească rău creierii.
După ce au devenit stăpînii absoluți ai României cu
ajutorul fraților lor bolșevici, cazarii pămînteni, prin mai multe hotărîri ale
Tribunalului Poporului din București – adică numai al lor – au ordonat
distrugerea prin ardere sau topirea la Fabrica de Cartoane și Hîrtie de la
Suceava, în perioada 1948-1952 a unui număr de peste 4 milioane de titluri de
cărți, reviste și alte periodice în număr de 5-10 miliarde de exemplare,
acțiune criminală nemaiîntîlnită în istoria omenirii. Tot în această perioadă au
dat poruncă să nu se mai scrie nimic despre cultura populară prin ziare, iar
culegerile de folclor au fost interzise o lungă perioadă de timp. Dar acțiunea
lor privind distrugerea culturii identitare a românilor a început în proporții
mai reduse chiar din anul 1945. Scriitorul Victor Frunză a avut inspirația să
treacă aceste publicații propuse pentru a fi distruse, într-o carte intitulată
“Publicații interzise”, apărută în anul 1948, dar dispărută și ea fiindcă
monștrii sataniști cazari nu doreau să rămînă urme asupra genocidului pus de ei
la cale împotriva românilor.
Lucrarea cuprinde un număr de 8438 de titluri ce au
fost trecute pe ,,lista neagră” în perioada 1945-1947 de către analfabeții
sataniști mozaici care au urmărit să ne falsifice istoria, cultura identitară,
transformîndu-ne într-o mîlitură vermaculară ce trăiește după porunca
stăpînirii întunericului fără urmă de creier în cap cu care să judece și fără
demnitate în suflet. Dar cea mai mare ,,ciudățenie” a acțiunii cazarilor de
distrugere a culturii scrise și orale a românilor, a fost arderea dicționarelor
limbii sanscrite. La sfîrșitul secolului XlX și în primele decenii ale
secolului XX, mulți români au făcut studii în Germania, perioadă în care în
această țară, indo-germanismul era dogma culturii identitare.
Românii, băgîndu-și nasul prin aceste scrieri, au
descoperit cu uimire că multe cuvinte din sanscrită sînt identice sau
asemănătoare cu cuvinte din limba română veche. Așa au ajuns în România cîteva
mii de dicționare ale limbii sanscrite, iar unii români chiar s-au pus pe
treabă și dacă nu ar fi venit războiul, povestea latinității poporului român ar
fi fost scoasă pe făraș din cultura noastră. Acest argument infailibil a
stîrnit ura viscerală din partea cazarilor. Caracterul,,naționalist” sau
,,fascist” al unor scrieri din cultura română a fost în fapt pretextul sub care
criminalii cazari au pus la cale monstruosul plan de distrugere a culturii
identitare a românilor și falsificarea istoriei după vechile idei ale evreului
Kissal Mordechai (Karl Marx) părintele comunismului (așadar vedem limpede cum
comunismul este o dogma evreiasca de distrugere a rasei albe, pe care ei o
urăsc atât de mult).
În perioada 1934-1939 Gh. Popa Lisseanu a publicat 15
volume de dimensiuni mici care formează lucrarea sa fundamentală intitulată
Fontes Historiae Daco-Romanorum, la care mai trebuie adăugate alte cîteva
publicate mai devreme, dar avînd aceeași temă. El aduce în cultura română
autori antici greci și latini, autori bizantini și din perioada medievală a
Europei, pentru a dovedi că poporul român s-a format într-un spațiu larg, avînd
în centru Carpații, iar un alt grup s-a definit de-a lungul a sute de ani în sudul
Dunării pînă în Peloponez. În anul 1964 a apărut sub pălăria Cacademiei Române,
lucrarea ,,Fontes ad Historiam Dacoromaniae pertinente sau Izvoarele Istoriei
Românilor'', sub coordonarea lui Vladimir Iliescu, Virgil !" (text
preluat)
MIHAI R.
https://www.facebook.com/groups/308817847240601/posts/1200834261372284/
https://www.facebook.com/groups/308817847240601/user/61568924165341

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu