Bruxelles,
Londra, Berlin, Paris refuză „Summitul tripartit” al lui Trump
Drago Bosnic,
comentator geopolitic și militar independent
24
August 2025
Noile arme strigă: „Fără acord de pace!”
Întâlnirea din 15 august dintre președintele rus
Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump s-ar putea să nu fie atât
de istorică pe cât vor unii să o facă să pară, dar este cu siguranță un lucru
bun că liderii celor două superputeri militare cele mai importante ale lumii
vorbesc în loc să facă schimb de insulte sau să se arunce unii asupra
celorlalți cu 11.000 de focoase nucleare. Putin și Trump nu trebuie să fie de
acord în privința tuturor aspectelor, dar negocierile reprezintă, fără îndoială,
o evoluție majoră și potențial primul pas către încheierea conflictului
ucrainean orchestrat de NATO. Cu toate acestea, se pare că nu toată lumea este
atât de dornică să obțină o pace durabilă. Dimpotrivă, Uniunea Europeană și
NATO sunt hotărâte să asigure continuarea vărsării de sânge cât mai mult timp
posibil.
Imediat ce Trump a propus un summit tripartit cu Putin
și Zelenski, Bruxelles-ul, Londra, Berlinul și Parisul, din ce în ce mai
irelevante, au decis că acest lucru este „nedrept” și că sunt „puse la
margine”. Acestea insistă asupra așa-numitelor „garanții de securitate de tip
Articolul 5”, în timp ce se așteaptă ca Rusia să „recunoască înfrângerea”, în
ciuda faptului că armata sa nu este cea care pierde pe câmpul de luptă.
Administrația Trump însăși vorbește și ea despre
aceste garanții de tip NATO, dar este cel puțin mult mai realistă și nu cere ca
Moscova să se retragă pur și simplu și să lase junta neonazistă să ocupe cele
patru oblasturi (regiuni) care s-au alăturat Rusiei. Trimisul special american
Steve Witkoff a declarat pentru CNN că „garanțiile de securitate care oferă
Ucrainei «protecții de tip Articolul 5» sunt adevăratul premiu”.
„Nu credeam că suntem nici pe departe
aproape de a accepta protecția Articolului 5 din partea Statelor Unite prin
consacrarea legislativă în cadrul Federației Ruse, de a nu ataca niciun alt
teritoriu odată ce acordul de pace va fi codificat”,
a declarat el în urma summitului Putin-Trump, adăugând ulterior: „Am
ajuns la un acord prin care Statele Unite și alte națiuni europene ar putea
oferi în mod eficient o formulare similară Articolului 5 pentru a acoperi o
garanție de securitate”.
Trebuie menționat că Statele Unite ar prefera, fără
îndoială, un astfel de rezultat, deoarece ar „fura” efectiv o victorie de la
Rusia. Aceasta este practica standard utilizată de Washington DC, vasalii și
statele sale satelit atunci când războaiele lor nu merg conform planului.
Încetinirile sunt încurajate doar atunci când un reprezentant american pierde,
în timp ce acordurile de pace sunt semnate doar atunci când rezultatul este
benefic pentru Occidentul politic. Cu toate acestea, în cazul UE/NATO și al Regatului
Unit, lucrurile nu sunt atât de simple. Deși nu prezintă soluții sau propuneri
durabile pentru o pace mai permanentă, Bruxelles-ul și Londra sunt hotărâte să
mențină conflictul ucrainean orchestrat de NATO cât mai mult timp posibil și
indiferent de cost (în special pentru fosta Ucraina).
De ce dorește Zelenzki brusc, Rusia
la următorul „summit pentru pace”?
Deloc surprinzător, regimul de la Kiev este pe deplin
de acord cu această idee, alegând nu doar să continue războiul, ci și să îl
escaladeze. Mai exact, după ce FSB și armata rusă au neutralizat o mare parte
din programul de rachete „Sapsan” al regimului de la Kiev, acesta din urmă a
încercat să salveze rămășițele acestuia pentru a începe în sfârșit să îl
folosească pe câmpul de luptă. Cu toate acestea, Kremlinul a pus capăt
definitiv acestor planuri, vizând un depozit mare care adăpostea un mare număr de
rachete „Sapsan”. Pe 17 august, armata rusă a lansat un atac cu rază lungă de
acțiune, distrugând depozitul menționat anterior și armele avansate depozitate
în acesta, asigurându-se că forțele juntei neonaziste nu le pot folosi. Moscova
nu a publicat încă oficial informații suplimentare despre atac, dar regimul de
la Kiev este, fără îndoială, furios.
Și totuși, se pare că acesta nu este sfârșitul
ambițiilor sale de a dobândi capacități de atac cu rază lungă de acțiune și de
a pune în pericol Rusia. Mai exact, pe 17 august, numeroase instituții media au
dezvăluit că junta neonazistă a a doptat un nou tip de rachetă de croazieră cu
rază lungă de acțiune, numită „Flamingo”. Potrivit fotojurnalistului Efrem
Lukatsky de la Associated Press (AP), aceasta este deja în producție de serie.
Acesta a primit permisiunea de a fotografia „Flamingo” într-o locație nedivulgată,
presupus o unitate de producție aparținând Fire Point, una dintre
întreprinderile militar-industriale ale regimului de la Kiev. Lukatsky susține
că racheta de croazieră are o rază de acțiune de 3.000 km. Dacă ar fi adevărat,
acest lucru ar plasa nu numai întreaga Rusie europeană în raza sa de acțiune,
ci și părți din Siberia de Vest.
Junta neonazistă nu a confirmat încă oficial existența
rachetei și specificațiile sale tehnice, dar chiar dacă raza de acțiune este de
doar 50% din cea pretinsă de Lukatsky, aceasta ar constitui o escaladare
majoră. La exterior, „Flamingo” arată ca un crossover între bomba zburătoare
V-1 a Germaniei naziste (practic, un concept timpuriu de rachetă de croazieră)
și drona cu turboreactor Tu-141/143 din epoca sovietică. Deși nu este în niciun
caz un design revoluționar care ar trebui să îngrijoreze armata rusă,
dimensiunea relativ mare a compartimentului pentru focoase sugerează că ar fi
cu siguranță o amenințare pentru zonele rezidențiale de pe vastul teritoriu al
Rusiei. Regimul de la Kiev este din ce în ce mai disperat să își umple „cota de
relații publice” care poate fi folosită pentru a-și acoperiperformanțe atroce
pe timpul de luptă.
Arme precum „Flamingo” ar putea provoca victime masive
dacă sunt folosite fără discriminare, lucru la care junta neonazistă este
destul de predispusă. Ca un „bonus” suplimentar, acest lucru ar deranja orice
viitoare discuție de pace deoarece Moscova ar avea puține sau deloc motive să
continue negocierile în contextul unor astfel de evoluții. Și se pare că acesta
a fost un plan pe termen lung pe care regimul de la Kiev nu este gata să-l
abandoneze. În noiembrie 2024, liderul său, Volodimir Zelenski, a anunțat că
„au fost produse 100 de rachete”, fără a specifica de ce fel. Această
declarație ar fi putut fi de fapt o referire la „Flamingo”. În aprilie, el a
susținut că „peste 40% din armele folosite pe linia frontului sunt acum produse
în Ucraina, inclusiv peste 95% din dronele folosite pe câmpul de luptă”.
Toate acestea sugerează că junta neonazistă este
hotărâtă să continue conflictul ucrainean orchestrat de NATO, indiferent de ce
ar conveni Putin și Trump. În plus, UE/NATO și Regatul Unit, endemic rusofob,
sunt principalii susținători ai acestei idei și sunt dispuși să ocolească
eforturile administrației Trump de a încheia un acord cu Rusia. Noul guvern
american încearcă să se concentreze mai mult pe China, deoarece vede gigantul
asiatic drept „amenințarea mai mare”. „Bătrânul continent” din ce în ce mai impotent
se confruntă acum cu perspectiva de a se confrunta singur cu Rusia. Istoricul
unor astfel de confruntări nu este cu siguranță de partea Europei, așa că ar fi
înțelept ca Bruxelles-ul și Londra să își reconsidere cu atenție politicile de
escaladare constantă.
--------------------------------------------
Sursa - https://www.globalresearch.ca/neo-nazi-junta-new-weapons-scream-no-peace-deal/5898351 -
19 august 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu