ROMÂNIZARE
și DE-ROMÂNIZARE
1. Citez din DEX:
românizare,
românizări substantiv feminin
- 1. Acțiunea
de a româniza și rezultatul ei.
etimologie:
- vezi româniza
româniza, românizez verb
- 1. A
da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă
potrivită cu normele, cu structura acestei limbi.
sinonime: români
- 2. A
asimila (din cauza unor anumite împrejurări istorice) o anumită populație
cu populația de limbă română.
etimologie:
- Român + -iza.
Cuvântul deromânizare nu este în
dicționar.
2. Așadar, în limba română există cuvîntul ROMÂNIZARE,
dar nu există cuvîntul DEROMÂNIZARE. Ceea ce este un paradox, întrucât în
istoria românilor nu prea s-au produs procese de ROMÂNIZARE (vezi
definiția „ A asimila (din cauza unor anumite împrejurări
istorice) o anumită populație cu populația de limbă română”), în schimb
procesele de DEROMÂNIZARE s-au ținut lanț în istoria noastră, iar cel mai amplu
și mai dureros proces de DEROMÂNIZARE se petrece chiar în zilele noastre, sub
ochii noștri, fără să-l vedem, fără să-l sesizăm, fără să-l
conștientizăm!
3. Propunem, provizoriu, următoarea definiție pentru
acest nou cuvînt din limba română: „DEROMÂNIZAREA este procesul prin
care sunt anihilate parțial sau total acele atribute ale societății
românești care îi conferă acestei societăți caracterul și numele de societate
românească”.
Evident, deocamdată nu poate fi vorba decât de o
anihilare parțială a atributelor românești!
4. Avem în minte permanent axioma stabilită de Mihai
Eminescu, care trebuie să orienteze orice discuție cu privire la români:
Chestiunea de căpetenie pentru istoria şi
continuitatea de dezvoltare a acestei ţări este ca elementul românesc să rămâie
cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui,
înclinările lui oneste şi generoase, bunul lui simţ, c-un cuvînt geniul lui să
rămâie şi pe viitor norma de dezvoltare a ţării şi să pătrundă pururea această
dezvoltare. (Mihai Eminescu)
5. Subliniem faptul că dacă românii nu au avut
niciodată o preocupare, necum o strategie de ROMÂNIZARE a altor
etnii, ei au fost mereu vizați ba de MAGHIARIZARE în Ardeal și în Ungaria, ba
de RUSIFICARE în Basarabia și în Bucovina de Nord. Aceleași tentative oficiale
de deznaționalizare, de DEROMÂNIZARE, îi vizează și azi pe românii trăitori în
țările balcanice de la Sud de Dunăre!
6. În România, dintotdeauna, ca și azi, minoritarii
etnici s-au bucurat de cel mai permisiv regim, de cele mai bune condiții pentru
a-și păstra identitatea etnică. În mod ciudat, de neînțeles, guvernanții din
România sunt complet nepăsători față de soarta românilor care trăiesc ca
minoritari în alte țări. Nu se gândesc să ceară reciprocitate din partea
guvernanților din țările respective. Ar fi atât de normal să ceară imperativ ca
românii din aceste țări să se bucure de drepturile pe care le au minoritarii etnici
din România!
7. Azi, DEROMÂNIZAREA este un proces complex și
unitar, declanșat în decembrie 1989, care se materializează în primul rând
prin exodul românilor. Niciodată în istoria lor românii nu și-au
părăsit Țara într-un număr atât de mare. Acest exod nu este întâmplător, ci
este rezultatul unul cumul de factori care converg pentru a ne obliga să tragem
o singură concluzie: noi, românii, suntem ținta unei strategii
anti-românești, extrem de bine orchestrată, dar și extrem de discretă și de
perfidă, de eficientă.
8. După 1990 un sfert din populația României a fost
nevoită să-și caute un rost, o slujbă, în străinătate. Români de bună calitate,
profesioniști autentici, majoritatea dispuși să se întoarcă în Țară dacă
condițiile de trai s-ar normaliza, dacă ar constata din partea guvernanților
dispoziția sinceră de a ține seama de interesele Țării, ale oamenilor. S-a
produs o veritabilă hemoragie națională, ale cărei dimensiuni nu sunt ușor de
sesizat. Faptul că românii plecați din țară duc o viață relativ îndestulată ne
împiedică să resimțim dimensiunile acestei tragedii, consecințele ei fatale din
perspectivă istorică. Cel mai mult ne îngrijorează perspectiva ca acești români
să nu se mai întoarcă în Țară decât ca turiști, urmașii lor să-și piardă
identitatea de români, să nu mai conteze pentru ființa națională, a Neamului.
9. O întrebare firească, la care încă nu cunoaștem
răspunsul: cine sunt autorii acestei strategii, ai acestui complot
anti-românesc? Este evident că avem de-a face cu o entitate care beneficiază de
o logistică bine pusă la punct: putere financiară, structuri și rețele
operaționale, control asupra mijloacelor de informații, capacitatea de a
acționa la orice nivel etc.
Nu contează însă să știm cine sunt în spatele
complotului. În căutarea răspunsului nostru e suficient să conștientizăm
existența și funcționarea acestui complot. Dar mai ales este suficient să-i
identificăm pe cei care au acceptat să fie cozi de topor! Pe cei care au trădat
din poziții de mare responsabilitate politică! Numele lor nu este un secret!
10. În schimb este important să pricepem care este
ținta acestei strategii, a acestui complot, a acestei conspirații! Un scop pe
care în bună parte l-au realizat este să producă în România un vid demografic.
În situația actuală România este o țară slab populată care, sub presiunea
situației internaționale, își va deschide porțile dinaintea unei veritabile
invazii străine. Deja guvernul face liste cu sutele de mii de muncitori
afro-asiatici care anual sunt primiți/invitați să lucreze în România, din lipsa
de mână de lucru autohtonă.
Dar, firește, adevărații invadatori, cei pentru care
se produce acest veritabil genocid anti-românesc, vor fi alții!...
11. Ce vină avem noi, românii, de am fost aduși pe
marginea prăpastiei? Cu ce i-am deranjat pe sforarii acestei planete?
Principala noastră vină este că existăm într-un spațiu
geografic plăcut, potrivit unei viețuiri tihnite, care oferă nu numai
frumusețe, ci și bogăție, România fiind un spațiu în care niciodată nu s-a
murit de foame! Mereu s-a găsit cine să jinduiască la acest spațiu, cine să ne
dorească dispariția din acest spațiu binecuvîntat de Dumnezeu cu tot ce este
necesar unui trai îndestulat.
12. Intră în acest inventar penibil și prestația
românilor în istorie. Deseori, când le-a stat în putere să acționeze, românii
au făcut-o în răspărul „istoriei”, în contradicție cu așteptările și dorințele
marilor puteri. De capul lor au acționat românii în 1859, înfăptuind Unirea cea
Mică, precum și în 1918, la Marea Unire! De capul lor au intervenit la
Budapesta, în 1919, punând capăt încercării de mondializare a revoluției
bolșevice.
Alt păcat al românilor este Mișcarea
Legionară, cu totul surprinzătoare și unică pe plan mondial, care a găsit
soluții la marile probleme de nerezolvat ale omenirii! Împotriva ei s-au
coalizat deopotrivă comuniștii, naziștii și așa zișii democrați!
Imprevizibilă a fost și politica lui Nicolae Ceaușescu
de edificare a unei Românii capabilă să se organizeze autarhic, fără asistență
externă! Legea dată de Ceaușescu prin care România se angaja să nu mai recurgă
la datorii în străinătate lovea în fundamentele finanței mondiale! N-aveau cum
să-l ierte! Și nu ne iartă nici pe noi, românii!
13. Ce a urmat după asasinarea ritualică a lui Nicolae
Ceaușescu a fost numită privatizare, dar în realitate a însemnat distrugerea
economiei românești. Oamenii nu au mai găsit un loc de muncă și în felul acesta
s-a declanșat exodul românilor, cea mai mare dramă din istoria noastră.
Niciun război nu a produs în vreo țară declinul demografic produs în România în
numele democrației, al pluralismului politic, al liberei inițiative, al
libertății de circulație. Strategia asasinilor a fost extrem de ingenioasă și a
indus în eroare mentalul public! Din punct de vedere strict uman, individual,
nu avem ce reproșa acestui exod, dar din punct de vedere istoric, din
perspectiva unui viitor românesc la care avem dreptul să visăm, EXODUL
românilor pune sub semnul întrebării acest viitor!
Mai avem la ce visa?
14. Nu e ușor să găsim replica potrivită agresiunii la
care suntem supuși. În primul rând avem nevoie de înțelegerea situației în care
am fost aduși! Înțelepții Neamului trebuie să mediteze adânc la greșelile
noastre și să le pună în discuție publică. Din aceste dezbateri vor răsări
ideile salvatoare care să ne călăuzească pașii. Sigură este obligația de a ne
coordona acțiunile, de a ne organiza în multiple forme de acțiune civică și
politică, de a formula criterii corecte și eficiente de promovare a liderilor
de care avem nevoie. Avem nevoie de un partid sau mai multe în care să se adune
românii patrioți, veritabili naționaliști, sensibili la nevoile Neamului,
capabili să se dedice interesului național. Aceste partide vor face selecția
liderilor cărora li se vor atribui responsabilitățile cuvenite.
15. Decisivă va fi internaționalizarea
problemei noastre. Avem nevoie de sprijinul opiniei publice
internaționale, al forțelor politice suveraniste, cărora să ne adresăm cu
memorandumuri convingătoare, în limitele stricte ale adevărului, pentru a-i
informa asupra situației noastre și pentru a le solicita ajutorul. Singuri nu
putem fac față provocărilor cu care suntem confruntați. Trebuie găsită
modalitatea prin care să ne adresăm organismelor internaționale, inclusiv ONU,
demascând agresiunea genocidară la care suntem supuși. Chiar dacă nu putem
identifica forțe statale implicate în această agresiune, realitatea acestei
agresiuni este evidentă. Trebuie subliniat faptul că avem de-a face cu o formă
nouă de agresiune, atipică, tocmai de aceea fiind această agresiune extrem de
primejdioasă, de nocivă! N-o putem contracara fără sprijin internațional.
Solicităm sprijinul internațional pentru
identificarea autorilor agresiunii a cărei țintă sunt românii. Pentru viitorul
omenirii este absolut necesară scoaterea în afara legii internaționale a
entităților de soiul celor care au conceput și pus în operă
DE-ROMÂNIZAREA ROMÂNIEI.
Trimis de: Ion
coja
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu