Ing. Adrian Slimac
O cenușăreasă transformată în
regină:
Povestea pe care v-o spun datează
din vremurile când gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care
le preparau. Pe vremea lor, deșeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau
erau "reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile
noastre au folosit-o inițial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb
cu puțin oțet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe
apoi în decoctul maroniu. Între timp doamnele, neavând henna la prăvălii, au
început să-și vopsească și părul cu decoctul concentrat de coji de ceapă. Nici
nu era greu de observat cădupă câteva proceduri părul devenea mai bogat și mai
sănătos, mătreața dispărea fără urmă.
Cu infuzia din coji se făcea și
gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Dacă pe timp de vară,
gospodăriile țărănești nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente
nefericite precum tăieturi în timpul
bărbieritului, rosături la picioare, opărituri, iarna locurile afectate se
presărau cu pulberea obținută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu
decoct din coji. Și cum proteja coaja de ceapă rănile de infecții, tot așa
proteja și morcovii din beci, puși la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice
ce înjumătățesc roada până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu
coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda și cu fructele. Merele și perele
sunt protejate de infecții micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de
ceapă. Coaja de ceapă poate fi păstrată ani de zile într-un loc uscat, fără
a-și pierde acțiunea terapeutică. Dar cu o condiție foarte importantă: vom lua
coji de la bulbii complet sănătoși.
Remedii naturiste cu foi de ceapă
uscate
Din cercetările realizate la
Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componență bogată în
elemente curative are produsul acesta sortit aruncării.
* Problemele cardiace - Cojile de
ceapă conțin substanțe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii,
activează producerea secreției biliare. Cei ce suferă de hipertensiune
arterială își pot îmbunătăți vizibil starea organismului datorită consumului de
ceai din coji de ceapă.
* Tuse - Când răceala este
asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul expectorant, iar
unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează
datorită efectelor diuretic și purgativ. Precum și ceapa pe care o învelește,
coaja are un efect antiseptic.
* Crampe musculare și dureri de
cap - Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriță de coji de ceapă, care
se infuzează timp de 10 minute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pahar
(NULL ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tratamentul poate fi de lungă
durată, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se
întrerupe.
* Picioarele "vinete”
provocate de hemoragii subcutanate își îmbunătățesc aspectul după tratamentul
cu coji de ceapă. Rutina din coji întărește pereții vaselor sanguine și previne
spargerea de capilare.
* Ceaiul din coji scade iritația
ochilor și menține acuitatea vizuală - o veste bună pentru cei ce au un serviciu
legat de încordarea sau de suprasolicitarea vederii, urmată de înroșirea
ochilor și schimbarea ochelarilor cu dioptrii mai mari.
* Dereglarea ciclului menstrual
dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai dintr-o lingură de
coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranșe, în timpul
zilei, în cure lunare de 7 zile, începând din a 10-a zi după terminarea
menstruației. (Preparatele din coji de ceapă și usturoi nu se păstrează mai
mult de 24 de ore, trebuie să le preparați zilnic.)
De unde, totuși, are coaja
subțire și uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare? Dacă cercetăm atent un
petic de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lungul nervurilor câteva
rânduri de cristale alungite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt
cristalele uneia dintre cele mai active flavonoide - quercitina. Se găsește și
în cojile de usturoi, în ceaiul verde și în mere, unde are un rol important, de
ceas biologic ce blochează admisia de oxigen la punctul de creștere al cepei și
al usturoiului, ca să nu încolțească înainte de perioada optimă. Până la
sfârșitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un remediu
antiinflamator, antihistaminic, folosit cu succes în tratarea afecțiunilor
aparatului locomotor (dureri reumatice, artrită), aparatului respirator (astm,
bronșită). Mulți doctori îl apreciază ca un remediu bun pentru profilaxia
bolilor cardiace, care scade riscul de
tromboză, de infarct miocardic și al accidentelor vascular-cerebrale.
Anul
1996, când au fost publicate rezultatele cercetărilor legate de proprietățile
anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în analele medicinei viitorului.
Savanții au descoperit o proprietate unicat a flavonoidei de a acționa asupra
genei r-53, responsabilă pentru distrugerea celulelor canceroase. În afară de
prevenție, poate fi folosită și în tratarea cancerelor de sân, prostată,
intestin gros, creier, plămâni, în cazuri de limfosarcom și
limfogranulomatoză. Este clar că noi trebuie să ne străduim să obținem acest
antioxidant din produsele naturale și în cantități mari, dacă vrem să prevenim
prăbușirea dezastruoasă a sănătății.
Comoară pentru agricultori
Toată lumea știe câte ceva despre
produsele bio, cele ce au crescut și s-au consumat de când lumea în România,
dar care dispar cu viteză maximă, datorită progresului înregistrat, în special
în domeniul chimiei. Globalizarea în agricultură a dus la renunțarea și
uitarea vechilor metode de îngrijire a plantelor, verificate de-a lungul
secolelor. Pentru creșterea volumului de producție agricolă putem să ne bazăm,
împreună cu alte metode, și pe decoctul din coji de ceapă, care conține tot
setul de microelemente: calciu, potasiu, magneziu, fier, cupru, crom, seleniu
și multe altele. Decoctul este un îngrășământ bun, stimulează creșterea
plantelor, în același timp el distruge microflora patogenă din sol. Acționează
asupra plantelor precum ginsengul asupra omului. Plantele devin mai rezistente
în lupta cu dăunătorii și cu bolile specifice. Plantele de cameră, udate și
stropite cu decoct din coji uscate de ceapă, capătă un aspect sănătos și se
dezvoltă mai bine. La 5 litri de apă fierbinte, se adaugă 5 linguri de coji de
ceapă, se poate și în amestec cu usturoi.
Pentru castraveți.
1. Dacă frunzele castraveților
din grădină încep să se îngălbenească, doi pumni de coji de ceapă se pun într-o
găleată cu apă caldă, se aduce apa până la fierbere, se lasă 6-8 minute pe foc
și apoi se infuzează acoperit, până la răcire. La fiecare 8 litri de apă pentru
udat se adaugă 2 l decoct de coji. Frunzele se stropesc abundent. Cojile rămase
se întind la rădăcinile plantelor pentru acoperirea solului și prevenirea
evaporării.
2. Castraveții atacați de
dăunători sau micoze se salvează cu infuzie din 200 grame coji de ceapă, în 10
l de apă. Cojile se lasă în apă timp de 4-5 zile, se strecoară și se stropesc
plantele de 3 ori, cu un interval de 5 zile între stropiri.
Păduchi de frunze, gândaci de
Colorado, fluturi dăunători.
Se așează într-o găleată,până la
jumătate, coji de ceapă, se adaugă câte un pumn de coji de usturoi și pelin
tocat, și se umple apoi găleata cu apă fierbinte. Se infuzează 24 de ore, se
strecoară și se diluează 1:1 cu apă curată. Se stropesc plantele afectate.
Merii se stropesc după înflorire, începând de la prima seară caldă (nu mai
puțin de 15 grade), la apusul soarelui, din 7 în 7 zile, timp de 4-6 săptămâni,
cât zboară fluturașii. Pentru o prindere mai bună de frunze, se adaugă câte 2 g
de săpun la fiecare litru de apă.
Pentru varză.
Ca să protejăm varza de fluturi,
în una din soluțiile cu coji de ceapă se înmoaie timp de 2 ore resturile de
pastă de dinți rămase prin tuburile mai vechi, și se stropesc căpățânile de
varză. Mai există și o metodă mai modernă: stropirea cu Coca-Cola, efectul este
asigurat.
Rețetele bunicii
SLĂNINĂ ÎN COJI DE CEAPĂ
Am învățat de la bunica mea, cât
am ajutat-o în copilărie la toate treburile casnice, să pun coji de ceapă și de
usturoi în ciorbe, supe, sosuri, care nu numai că dobândeau un gust bun și o
culoare atractivă, dar deveneau și alimente-medicament. Chiar și în ceaiul
negru sau verde (eu deseori le amestec în cantități egale) se poate adăuga o
linguriță de coji sfărâmate între degete. Am învățat să fac și slănină în coji
de ceapă. Pentru preparare aveți nevoie de: 1-1,5 kg slănină, 2 pumni de coajă
de ceapă, 5-7 căței de usturoi, 1 lingură sare, ardei iute, frunze de dafin,
piper boabe - după gust. Într-un castron se toarnă 1 litru de apă rece, se
adaugă 1pahar (de 250 ml) de sare. Cojile de ceapă se spală, se taie cu
foarfeca și se pun în apă împreună cu foi de dafin, piper și condimente.
Slănina se scufundă în saramură în așa fel ca s-o acopere puțin, deasupra se
pune o farfurie cu o greutate (o piatră de cremene sau un borcan de 3 litri cu
apă) și se fierbe 15-20 de minute după primul clocot, până slănina devine
moale. După ce se ia de pe foc, slănina se lasă în apă încă 10 minute, timp în
care 3 căței de usturoi se taie în felii subțiri. Usturoiul rămas se trece prin
presă, se amestecă bine cu sare, boia de ardei dulce sau iute și condimente
preferate. Slănina se scoate din oală, se usucă cu un prosop, se înțeapă din
loc în loc cu un cuțit cu capătul ascuțit. În tăieturi se introduc felii de
usturoi, apoi slănina se unge cu amestecul de condimente, se învelește în
celofan și se pune în congelator.
Din ce in ce mai bine!
NET – de la lume adunate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu