Pitagora, despre geți (Legile
morale și politice): “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca
să tragi învățăminte de la ei. La geți câmpurile sunt nesfârșite, toate pământurile
sunt comune, iar dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer.”
Si totusi, acum partenerii nostri
euroatlantici "ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filozofie" -
filozofia chibritului. Pana si pamanturile le-am cam instrainat. S-a dus
dracului intelepciunea aceea...
Marele filozof
grec SOCRATE a avut ca învățător spiritual un TRACO-GET – ucenic al lui
Zalmoxis. Dovezile…
15 iunie 2015
Poate să ne pară surprinzător sau
neverosimil acest lucru, dar izvoarele istorice nu lasă loc de îndoială. În
secolul V î. Chr., marele filozof grec Socrate a primit inițieri medicale și
spirituale de la un TRACO-GET și a jurat să le respecte…
În condițiile în care nivelul de
dezvoltare filozofică, științifică, artistică și socială a Greciei acelor
vremuri este și astăzi un reper important al istoriei, a afla că traco-geții
aveau cunoștiințe atât de avansate încât să fie apreciate de unul dintre cei
mai mari gânditori ai Greciei antice (putem fi aproape siguri că nu doar
Socrate a beneficiat de astfel de învățături Zalmoxiene), care a acceptat rolul
de învățăcel, nu poate decât să ne surprindă în mod plăcut.
Astfel, un alt uriaș al Greciei
antice, Platon, ne vorbește în Dialogul Carmides despre inițierile
excepționale pe care Socrate le-a primit de la un medic traco-get și pe
care a jurat să le urmeze întocmai. Ineditul acestor inițieri, viziunea
holistică și înțelepciunea lor trebuie puse și în legătură cu anumite
descoperiri arheologice făcute pe teritoriul României care confirmă, cu probe
materiale, un nivel foarte avansat al practicii medicale la geto-daci, lucru
despre care voi vorbi în partea a doua a acestui articol…
Să vedem însă ce
spune Socrate, în dialogul Carmides, că l-a învățat Traco-Getul:
„Tot așa stau lucrurile,
Carmide, și cu acest descântec. Eu [Socrate] l-am învățat acolo în oaste
(Socrate a participa ca infanterist la trei războaie – n.m.), de la un medic
trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se zice că îi face pe oameni
nemuritori. Spunea tracul acesta că [medicii] greci aveau dreptate să cuvânteze
așa cum v-au arătat adineauri. Dar Zalmoxis, adăuga el, regele nostru, care
este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără
să ținem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neținându-se seamă de
corp, tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul și
iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli: [anume]
pentru că ei nu cunosc întregul pe care-l au de îngrijit. Dacă acest întreg
este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, zicea el, toate lucrurile bune
și rele – pentru corp și pentru om în întregul său – vin de la suflet și de
acolo curg [ca dintr-un izvor] ca de la cap la ochi. Trebuie deci – mai ales și
în primul rând – să tămăduim izvorul răului, ca să se poată bucura de sănătate
capul și tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindecă cu
descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în
suflet înțelepciunea. Odată ivită aceasta și dacă stăruie, este ușor să se
bucure de sănătate și capul și trupul. Când mă învăța leacul și descântecele,
spunea: Să nu te înduplece nimeni să-i tămăduiești capul cu acest leac, dacă
nu-ți încredințează mai întâi sufletul, ca să i-l tămăduiești cu ajutorul
descântecului. Iar acum – zicea el – aceasta e cea mai mare greșeală a
oamenilor: ca unii medici să caute în chip deosebit o vindecare sau cealaltă [a
sufletului sau a trupului]. Și mă povățuia foarte stăruitor să nu mă las înduplecat
de nimeni – oricât de bogat, dintr-un neam ales sau oricât de frumos ar fi – să
fac altfel. Deci eu, pentru că i-am jurat și sunt nevoit să-i dau ascultare, îi
voi da într-adevăr ascultare. Și dacă vrei – potrivit povețelor străinului –
să-mi încredințezi mai întâi sufletul tău, pentru a-l vrăji cu descântecele
tracului, îți voi da și leacul pentru cap. Dacă nu, nu-ți pot ajuta cu nimic,
scumpe Carmide.”
Sursa traducerii: Izvoare privind
Istoria României (Fontes ad Historiam Dacoromaniae pertinentes). vol. I. De la
Hesiod la Itinerarul lui Antoninus, București, 1964 (pe www.dacoromanica.ro) via
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/09/06/platon-despre-invataturile-unui-medic-trac/
Dincolo de înțelepciunea
învățăturilor, trebuie remarcat următorul pasaj: “Deci eu, pentru că i-am
jurat și sunt nevoit să-i dau ascultare, îi voi da într-adevăr ascultare”.
Ei bine, acest tip de jurământ, în contextul acelei lumi, are legătură cu
caracteristicile unei școlile de inițiere în misterele naturii și ale vieții,în
misterele spirituale.
Acesta este motivul pentru care istoricul
Dan Oltean, în monumentala carte RELIGIA DACILOR (o găsiți aici: www.dacia-arat.ro), ne spune la pagina 81: „Adeptul get
al lui Zalmoxis profesa medicina în cadrul armatelor grecești care luptau
împotriva perșilor. Platon scrie cât se poate de explicit că respectivul medic
era doar „UNUL dintre ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi face pe
oameni nemuritori.” Faptul că în Grecia erau mai mulți discipoli ai lui
Zalmoxis reiese și din relatarea privind gruparea inițiatică în care a intrat
pe bază de jurământ Socrate. Învățătura acestor medici geți, bazată pe
practicarea descântecelor și apoi pe remedii naturiste, era secretă. Socrate nu
a fost acceptat în interiorul acestei asociații medicale și religioase până nu
a jurat că respectă secretul.”
Tot istoricul Dan Oltean ne
explică contextul care a făcut ca mulți geți să trăiască în acea vreme în
Grecia: “După invazia persană în Europa de Est, din anul 514 î. Chr, condusă
de Darius I și după ce persanii i-au robit pe geții care s-au opus,unii dintre
adepții lui Zalmoxis au reușit să scape și s-au refugiat în Grecia.” (Religia
dacilor, pag.81)
Pentru a înțelege mai bine faptul
că grecii îi admirau pe geți și că prezența lor ca învățători în Grecia nu este
un lucru contra naturii, o exagerare, punctez două dintre lucrurile care se
spuneau despre ei în acele vremuri:
1.Pitagora, despre geți
(Legile morale și politice): “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi,
ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți câmpurile sunt nesfârșite, toate
pământurile sunt comune, iar dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne
spune Homer.”
2. Herodot, despre conflictul
dintre Darius și geți (Istorii): „Înainte de a ajunge la Istru, (Darius)
birui mai întâi pe geţi, care se cred nemuritori.” Alţi traci s-au supus şi
s-au predat fără lupte. „Geţii însă, fiindcă s-au purtat nechibzuit (adică
s-au opus, n.m.), au fost îndată robiţi, măcar că ei sunt cei mai viteji şi
cei mai drepţi dintre traci.”
Iată deci că Pitagora și Herodot
ni-i prezintă pe geți ca fiind CEI MAI ÎNȚELEPȚI, CEI MAI VITEJI, CEI MAI
DREPȚI… Ori, dacă aceasta era percepția lor despre strămoșii noștri, existența
unei școli getice de inițiere medicală și religioasă, chiar în inima Greciei
antice, poate fi o realitate. Rămâne ca timpul să ne aducă la lumină și alte
dovezi.
Mai târziu, istoricul got
Iordanes ne vorbește, la o distanță de 1.000 de ani după Socrate, despre
învățăturile (inclusiv medicale) pe care marele preot Deceneu, urmaș al lui
Zalmoxis, le-a oferit dacilor, „făcîndu-i cu mintea superiori celorlalte
popoare.” (Getica)
Așa cum spuneam la începutul
articolului, nivelul avansat de cunoaștere medicală al traco-geților, despre
care Platon ne scrie în dialogul dintre Socrate și Carmides, este confirmat de
descoperirile arheologice din România…
În acest sens, arheologul
Hadrian Daicoviciu nu lasă loc de întors: „Ion Horațiu Crişan a
descoperit o adevărată trusă medicală conţinând un bisturiu, o pensetă, mai
multe văscioare pentru păstrarea substanţelor medicamentoase şi o placă mică de
cenuşă vulcanică, materie care, presărată pe o rană, avea proprietatea de a
grăbi cicatrizarea. Analiza chimică a arătat că ea provine dintr-un vulcan
mediteranean, poate Etna. Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale,
preoţii-medici daci ştiau să execute operaţii grele şi complicate: craniul unui
schelet descoperit la Poiana prezintă urme clare ale unei trepanaţii
cicatrizate. Numeroase cisterne şi conducte aduse la lumină în Munţii Orăştiei
atestă existenţa unor preocupări de igienă publică…”
Prin urmare, toate aceste dovezi
pun în evidență, și din această perspectivă, reauacredința sau incompetența
istoricilor și arheologilor români care pretind că traco-geto-dacii erau
primitivi, iar cultura lor era una nesemnificativă. În realitate,lucrurile sunt
exact invers, iar faptul că cercetarea arheologică românescă este sabotată și
subfinanțată, iar istoricii și arheologii care au vorbit “prea mult” despre
geto-daci, după 89, au avut probleme cu șefii lor științifici, ne vorbește mai
degrabă despre dorința de a menține istoria noastră străveche îngropată,pentru
a sluji unor interese care ne sunt străine!
Daniel Roxin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu