O vorba spune: "limba noastra-i o comoara
in adancuri ingropata". La fel se intampla si cu denumirile cartierelor in
care locuim. Numele lor spun povesti foarte interesante despre ele si,
indiferent daca le uram sau iubim, ar trebui sa le stim, mai ales daca locuim
in ele. Cine stie, poate ne vor face sa le intelegem mai bine.
Sa va spun ce-i Bucuresti?
Ce-i Capitala?Haideti singuri sa vedeti!
Ce mai alabala...
(Prin orasul cu minuni, Maria Banus)
Colentina provine de la expresia "colea-n
tină", unde "tină" inseamna "noroi". Se spune ca numele i-a fost dat de unul dintre spatarii lui Matei Basarab.
Intrebat unde a invins ostile otomane, acesta a spus "colea-n
tina"... si asa i-a ramas numele. Mlastina de aici s-a transformat in timp
in mahala, fiind inca de pe atunci o zona in care comertul era infloritor.
Cotroceniul, un cartier prin care ne place tare mult sa ne
plimbam, pentru ca de fiecare data descoperim case frumoase, se numeste asa
pentru ca-si trage numele de la regionalismul "a cotroci", care
inseamna "a scormoni". Deci, asta va recomandam si voua sa treceti
prin Cotroceni si sa "cotrociti" dupa case frumoase si ceainarii..
In Crangasi exista un crang, o
prelungire din Codrul Vlasiei, iar in el traiau oamenii numiti
"crangasii". De aici si numele.
Cand eram mic, mama imi spunea ca Drumul
Taberei se numeste asa pentru ca aici isi stabilise tabara, de mult de tot,
o armata si soldatilor le-a placut locul, asa ca aici s-au stabilit. De fapt,
este vorba despreTudor Vladimirescu, care, in 1821, a intrat in
Bucuresti pe la vest si isi aseaza aici tabara de panduri. Si nu departe de
Drumul Taberei se afla si dealul Panduri, care-si trage numele tot de la
pandurii lui Tudor Vladimirescu.
Nu plecam inca din Drumul Tabereri, pentru ca
aici se gaseste si Ghencea. Pe vremea fanariotilor, aici se afla seful
arnautilor din garda domneasca, Ghenci-aga. Acesta a ridicat o biserica
care-i purta numele. Era biserica Ghencei. In Ghencea se afla si un cimitir
turcesc, care e posibil sa fie la fel de vechi ca si denumirea.
Cartierul Baneasa se numeste asa dupa
nevasta banului Dimitrie Ghica - om politic, prim-ministru al Romaniei,
presedinte al Senatului si al Adunarii Deputatilor. Un cartier care are numele
dat tot de o femeie cu avere este si cartierul Damaroaia, care a fost
mosia boieroaiecei Maria Damaris. Altii spun ca Damaroaia a fost numele unei
vornicese, care intre anii 1830 si 1833 a avut o intinsa "gradina",
"in targul Bucurestilor, pe Podul de Pamant (azi Calea Plevnei), pana la
streaja (bariera), ulita pe langa vornicul Samurcas catre Mitropolie".
Si cartierul Giulesti era inainte tot o
proprietate boiereasca, a familiei Julestilor. La fel se intampla si cuFloreasca,
care-si are denumirea de la boierii Florestii.
Berceni poarta numele grofului Miklós Bercsényi, mare
latifundar maghiar. Acesta se afla in frunte unei cete de husari, iar in drumul
lor spre turci s-au oprit la sud de Bucuresti. E posibil sa fi ramas de tot
aici, caci de atunci aceasta zona poarta numele Berceni.
Ferentariul, un cartier pe care multi aleg sa-l evite,
este printre singurele care se poate mandri cu un nume din latina: Ferentarius
fiind denumirea unui soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dar, mai aflam si ca in secolul XIX, Ferentari erau numiti
soldatii olteni, iar in urma improprietaririlor lui A.I. Cuza, le-au fost
alocate terenuri din zona respectiva. Deci, "stramosii" celor din
Ferentari sunt olteni. De asemenea, mai exista si alte voci care spun ca denumirea de
"ferentari" a venit pe filiera maghiara. Majoritatea istoricilor
ardeleni considera artera Ferentari, ca fiind drumul de acces catre Dunare prin
Bucuresti, al exilatilor "curuti", care erau trupe rasculate ce s-au
opus stapanirii austriece la inceputul secolului al XVIII-lea. In 1711,
conducatorul lor din exil a fost un anume Ferencs, de aici si Ferentari.
Tot din categoria denumirilor care au legatura
cu armata: Salajanul este un nume nou si comunist, pentru ca se trage
din numele generalului de armata si politicianului comunist Leon Szilaghi aka Leontin Salajan.
Rahova isi trage numele de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate in amintirea Razboiului de
Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si
Calea Dorobantilor.
Militari. E destul de evident. Aici era o zona de
instructie militara si unde s-a aflat Pirotehnia Armatei. De asemenea, multe
dintre blocurile din acest cartier au fost construite pentru militari, iar zone
din acest cartier poarta nume precum: Veteranilor si Pacii.
Despre Lipscani se stie ca-si datoreaza
numele negustorilor veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig,
carora li se spunea lipscani. De asemena, se mai spune ca Lipscani isi trage
numele din slava - Lipsk, Lipsko, care insemna "locul cu tei" si se
referea tot la Leipzig. Probabil asa se explica si numele locului Hanul cu
tei.
Despre Dristor se spune ca-si are numele
de la breasla piuarilor care locuiau in aceasta parte a orasului. Piuari se mai
numeau si "darstari", darsta fiind piua din piatra folosita la
fabricarea postavului si a dimiei. Dar se mai spune ca vine de la Silistra
(oras port din Bulgaria) caruia i se mai zicea si Darstor sau Dristor. Iar
drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra se chema
Drumul Dristorului.
Dealul Spirii se numea inainte Dealul Lupestilor, dar
dupa ce doctorul Spiridon Kristofi a ridicat aici, in 1765, o biserica numita
Spirea Veche, locului a inceput sa i se spuna Dealul Spirii.
Cartierul Pantelimon si trage numele de la
comuna Pantelimon, de la periferia Capitalei, iar acesta, la randul sau, isi
are numele dupa Manastirea Sfantul Pantelimon. In greaca "pan" si
"éléïmon" inseamna "intreg milostivul". Deci, locuitorii
Pantelimonului ar trebui sa fie cei mai milostivi din Bucuresti.
Vitanul isi trage numele de la campia Vitanului,
loc unde orasenii veneau cu vitele la pascut. Asa ca, putem spune ca numele
cartierului se trage de la cuvantul "vita".
Titan era o fabrica de ciment, construita pe la
inceputul secolului XX.
Despre Balta Alba se spune ca vine de la
groapa de var din aceasta zona unde, in vremea lui Caragea, se topeau cadavrele
ciumatilor, iar atunci cand ploua, locul devenea o balta... alba. Cam creepy.
Asa cum se poate observa, majoritatea
cartierelor bucurestene se trag din nume de boieri, nume de femei, meserii sau
denumiri de soldati/capetenii. Poate acum veti privi cu alti ochi unele zone
din Bucuresti.
Du-ne, du-ne, autobuz,
Du-ne si ne-arata
Bucurestiul nostru drag,
Fața-i minunata.
(Prin orasul cu minuni, Maria Banus)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu