PATRIEI LIMBA ROMÂNĂ - CA MESIA IUBIRII - A DOUA NATURĂ CU ÎNDEMÂNĂ

CA MESIA IUBIRII

~*~

Pătruzătoare vorbe de cinstire, de pomenire, imperios, iubire, în permanentă primenire,

care ne împinge din spate către exotic,

că depindem prin trecut de viitor,

cu dulce de afecțiune înțelepciune

către stil şi perfecțiune

de rugăciune-patria lumbii române

cu timbru înteresant, inteligent, savant, al nostru,

de ducere aminte, pâine fierbinte de mscare, în transformare,

că trebuie dus înainte,

luând aminte,

că cei de demult apărându-şi  prestigiul de națiune fericită,

răruță, comoară drăguță unind laolaltă glia,

în filozofia de România tandră cu frumusețe albastră ca de muşcată zâmbăreață, pe pervaz de fereastră

cum nu fu alta mai frumoasă,

că asta ne e lecția, istoria, de viață, conştiință,

a tot şi toate, Domn Savaot,

în câte stele şi iarbă pe pământ,

glie de România, în drag şi sfânt,

cu senzație de ritmul în pretutindeni

a inimii mele, care mi relaxare,

încredere şi reinvigorare, ca țara profundă mare sub taina întru răsărit de soare

întregită, între fireştile hotare în/de, cinci stele,

oda făcută, în mare artă credință

şi mare supremă speranță, profesiune de credință

cu îndemànă, care nu moare,

că-i cu viață sănătoasă, de veşnică trăire şi-n veşnică pomenire, primenire,

în biserică pe Arcă-n grădină înteresantă necondiționată, de cinstire, edenică,

cu sinfonia Eminescu de România

fără a trişa, în drept de înviere,

cu iubire, în a candida dragoste şi dor,

cu brend de țară,

ca viața total diferită, totuşi iubire,

şansă de fericire pentru celalalt:

manifest pentru sănătatea pământului,

în una peste alta aşa şi aşa camaşa fericirii îmbrăcată,

ca mesia iubirii.

CĂ LEGEA, HRISTOSUL, PATRIEI LIMBA ROMÂNĂ,

NU-I LUCRU DE MÂNTUIALĂ

Motto: "IMNUL VIEȚII"

Viața e o opotunitate, profită de ea.

Viața e frumusețe, admir-o.

Viața e fericire, gust-o.

Viața e un vis, fă din el realitate.

Viața este o provocare, înfrunt-o.

Viața e o îndatorire, îi serveşte, omeneşte-o.

Viața  e un joc, joacă-l [cu stângu-n dreptu?].

Viața e prețioasă, ai grijă de ea.

Viața este bogăția, pstreaz-o.

Viața e iubire, bucură-te de ea.

Viața este mister, descoaperă-l.

Viața este fericire, bucură-te de ea.

Viața e tristețe, învinge-o.

Viața e cruce, îmbrățişeaz-o.

Viața-i aventură, trăieşte-o.

Viața-i viața, apăr-o."

(Tereza de Calcutta).

Filiala Uniunii Scriitorilor de viitor izvor,

"laudator temporis acti",

magna cum laude",

undă românească verde,

în obraji cu bujori, ruji,

de la Ciubăncuța-Cluj,

cu bruji spirituali, din Cluj,

întru răsărit de soare,

de binevuvântare,

cu găina către nănaş

trecând prin Coruj,

cu multă nuntă,

căldură de om spărgând rutina,

cu roiul care roieşte, în culori de nelinişte, cu lumina-regina,

umplând grădina, cu încredere şi încântare,

bâzăind, din floare-n floare,

cu zile pline de doină şi lumină,

cu magie şi energie, hărmicie de om,

cu roadă de holdă de sănătate morală,

pâine de o ființă,

pâine trasă vis îmbogățit, în mâine,

pentru poimâne, pentru a rămâne

conştiință națională, în şcoală,

iubire la înălțime pe verticală,

cu profunzime

a neamului nostru verde de albastru,

că legea nu-i tocmeală,

lucru făcut de mântuială,

ci Nădejdea Phonex, felix,

Decebal-Zamolxis fix-pix,

de România, în crud de Bacovia.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE

A DOUA NATURĂ CU ÎNDEMÂNĂ

~*~

Tipicar, un pitoresc, omenesc,

pur şi simplu: scris templu românesc,

în frumosul, omenosul, Făt-Frumos,

pălăria jos, cinstea însuşi fiind pană mândră, de verde-albastră, laudă de zestre, în clopul de pai,

Dan Căpitan de plai,

cu dealul mai la deal, în/pe comă de Ardeal,

cu păstrăvul înotând în aval, Avram Iancu,

cinstea fiind a cui o poate purta, asemeni lui Iisus, crucea sa, sus pe Golgota,

ca Rai Eminescu-Hristos,

în miniatură chiar cu iz popular,

exemplar, îmulțit, în har,

de inimă nouă, viață nouă:

adoua natură de aventură spirituală social-cosmică-umană de: -"pace vouă!",

cu-n ac de croşetat, ca o vacă-n copac,

pe Arcă, croşetând apă minerală de biserică

şi făcând înconjurul pământului,

cu racheta-cuşca cățelului, investiție vie umană,

pe imensa tablă de şah-mat a cosmosului cernând, triind, întunericul de lumină, grâul de pleavă şi de neghină, cu om în raze luminat,

Patrie limba Română, de grai, de mână, cu îndemână.

~*~

Pavel Rătundeanu-Ferghete

Fotografii cu papusi de: Dan Şalapa


COMENTARII:

Multe felicitări  pentru viziunea  realistă și plină de speranțe a vieții noastre pe care o  așteptăm 

 Cu  multă stimă, 

      Melania Rusu Caragioiu