Castelul Peleş, un castel avangardist

Aspiratorul central de la Castelul Peles

Castelul Peleş a fost un castel avangardist încă din momentul construcţiei FOTO peles.ro

Avangardistul aspirator central instalat la Castelul Peleş în 1901, de regele Carol I, funcţionează şi astăzi. Instalaţia veche de peste un veac, dar încă nouă pentru România, realizată de firma germană Brevets Herz-Kozac (BVC), face ca praful să fie captat la subsolul castelul în recipiente cu apă, iar aerul să fie eliminat afarăUn castel avangardist încă din momentul construcţiei (1873-1914), Peleşul a fost dotat de regele Carol I cu cele mai moderne echipamente ale vremii: a fost primul castel electrificat din Europa, cu lift, încălzire centrală, acoperiş mobil, dar şi un aspirator central de praf.

Montat în 1901, aspiratorul central a fost realizat de firma Brevets Herz-Kozac şi funcţionează după următorul principiu: două electromotoare pun în funcţiune două pompe de vid, fabricate la Viena. Aceste pompe creează vacuum în canalele de absobţie, care au formă cilindrică, cu diametrul de 30 milimetri şi sunt montate în pereţi.

La aceste „prize de aer” se racordează prin înfiletare furtunuri cu perii. Praful aspirat prin acestea este condus spre două vase în formă de clopot cu diametrul de 500 de milimetri, prevăzute în partea inferioară cu recipiente detaşabile, cu apă în care se reţine praful, iar aerul curat se elimină în exterior.

Concret, pentru a aspira covoarele preţioase, tablourile, stucaturile şi obiectele de artă din castelul devenit muzeu, nu este nevoie decât de un furtun obişnuit de aspirator, cu perie, care se leagă la priza specială din zid. Instalaţia este şi extrem de silenţioasă pentru că pompele de aer se află la subsol, iar motoarele comunică în fiecare încăpere cu ajutorul conductelor îngropate în pereţi. http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/08/18/55d33208f5eaafab2cb05464/646x404.jpg

Este nevoie doar de un furtun conectat la o priză pentru ca aspiratorul să-şi facă treaba

Cu o vechime de aproape 115 ani, instalaţia a fost oprită temporar doar în anii ’70, însă în 2011, reprezentanţii firmei BVC, care există şi astăzi, şi-au propus să repună în funcţiune aspiratorul, lucru care le-a ieşit de minune, demonstrând că o tehnologie veche poate fi adaptată vremurilor moderne cu rezultate foarte bune.

Tehnologia este încă o noutate pentru România

Prin parteneriatul cu firma BVC, Castelul Peleş poate fi din nou curăţat folosind aspiratorul central, tehnologie care deşi nu este nouă, în România cel puţin reprezintă în continuare o noutate pentru majoritatea locuinţelor.

„Dorim să dăm constructorilor de case din România un exemplu de urmat în proiectarea şi execuţia casei lor, un exemplu care să-i ajute să trăiască «regeşte în micul lor castel». Acest exemplu nu se limitează doar la aspiratorul central, ci cuprinde şi sistemul de aerisire controlată, vechi de peste 100 de ani la Peleş, dar extrem de actual şi astăzi”, spunea, la momentul repornirii aspiratorului, Marius Breaz, managerul BVC Romania.

Diferenţa esenţială între un aspirator clasic şi aspiratorul central este faptul că acesta din urmă nu antrenează particulele de praf prin evacuarea aerului curăţat în aceeaşi încăpere, aşa cum se întâmpă la aspiratoarele mobile folosite astăzi, ci îl elimină afară.

În plus, nu ocupă spaţiu, fiind nevoie doar de un furtun care asigură o mobilitate maximă, de până la 12 metri în cazul Peleşului, cu ajutorul căruia se face curăţenie în întregul spaţiu. Întreţinerea aspiratorului central costă între 10 şi 20 de euro pe an.

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/08/18/55d3324cf5eaafab2cb057b8/646x404.jpg

Pompele de aer se află la subsol, astfel că instalaţia este silenţioasă

Modernizarea recentă realizată de firma BVC, în valoare de aproximativ 6.000 de euro, a constat doar în montarea de motoare noi, cele vechi fiind deja piese de muzeu, mici reparaţii şi curăţarea filtrelor. În schimb, sistemul centralizat de aspirare şi prizele de aer din pereţi sunt aceleaşi de la 1901, perfect funcţionale.

Sursa: Prof. VALENTINA LUPU