Un comandant afgan in New York Times
De la Adrian Năstase
(https://www.aktual24.ro/comandantul-armatei-afgane-primele-explicatii-vreau-sa-apar-onoarea-armatei-afgane-am-fost-tradati-de-partenerii-americani-si-de-presedintele-nostru-sunt-epuizat-si-sunt-furios/)
General
Sami Sadat, comandant in cadrul fostei armate guvernamentale din Afganistan,
explica intr-un editorial publicat in New York Times cum de a fost posibil ca
trupele afgane sa fie infrante intr-un mod atat de rusinos. El da vina pe
partenerii americani, care ar fi lasat balta armata afgana, si pe coruptia de
la Kabul.
Articolul
din New York Times se intituleaza „Am comandat trupe afgane in acest an. Am
fost tradati”. El a afirma ca armata afgana a fost lasata balta de partenerii
americani: „Ultimele zile de lupta au fost suprarealiste. Ne-am angajat in
lupte intense la sol impotriva talibanilor, in timp ce avioanele de vanatoare
americane zburau deasupra noastra, fiind efectiv spectatori. Sentimentul nostru
de abandon si tradare a fost egalat doar de frustrarea pe care pilotii
americani o simteau si ne-o transmiteau – fiind fortati sa asiste la razboiul
la sol, aparent incapabili sa ne ajute”.
Iata
traducerea articolului:
"In
ultimele trei luni si jumatate, am luptat zi si noapte, fara oprire, in
provincia Helmand din sudul Afganistanului, impotriva unei ofensive talibane
sangeroase si in crestere. Fiind atacati frecvent, i-am tinut pe talibani
inapoi si le-am provocat pierderi grele. Apoi am fost chemat la Kabul pentru a
comanda fortele speciale afgane. Dar talibanii intrasera deja in oras; era prea
tarziu.
Sunt epuizat. Sunt frustrat. Si sunt
furios.
Presedintele
Biden a declarat saptamana trecuta ca „trupele americane nu pot si nu ar trebui
sa lupte intr-un razboi si sa moara intr-un razboi in care fortele afgane nu
sunt dispuse sa lupte pentru ele insele”.
Este
adevarat ca armata afgana si-a pierdut dorinta de a lupta. Dar acest lucru se
datoreaza sentimentului tot mai mare de abandon din partea partenerilor nostri
americani, precum si lipsei de respect si de loialitate ale domnului domnului
Biden din ultimele luni. Armata afgana nu este lipsita de vina. A avut
problemele sale – clientelism, birocratie – dar, in cele din urma, am incetat
sa luptam pentru ca partenerii nostri o facusera deja.
Ma
doare sa vad ca dl Biden si oficialii occidentali dau vina pe armata afgana
pentru colaps, fara a mentiona motivele care au stat la baza acestui lucru.
Diviziunile politice de la Kabul si Washington au sugrumat armata si au limitat
capacitatea noastra de a ne face treaba. Pierderea sprijinului logistic de lupta
pe care Statele Unite il furnizau de ani de zile ne-a paralizat, la fel ca si
lipsa unei orientari clare din partea conducerii americane si afgane.
Sunt
un general cu trei stele in armata afgana. Timp de 11 luni, in calitate de
comandant al Corpului 215 Maiwand, am condus 15.000 de oameni in operatiuni de
lupta impotriva talibanilor in sud-vestul Afganistanului. Am pierdut sute de
ofiteri si soldati. De aceea, oricat de epuizat si frustrat as fi, am vrut sa
ofer o perspectiva practica si sa apar onoarea armatei afgane. Nu ma aflu aici
pentru a absolvi armata afgana de greseli. Dar realitatea este ca multi dintre
noi au luptat cu curaj si onoare, pentru ca apoi sa fim dezamagiti de
conducerea americana si afgana.
In
urma cu doua saptamani, in timp ce luptam pentru a tine orasul Lashkar Gah din
sudul tarii departe de mainile talibanilor, presedintele Ashraf Ghani m-a numit
comandant al fortelor speciale afgane, cei mai de elita luptatori ai tarii.
Mi-am parasit cu reticenta trupele si am sosit la Kabul pe 15 august, gata de
lupta – fara sa stiu cat de grava era deja situatia. Apoi, domnul Ghani mi-a
incredintat sarcina suplimentara de a asigura securitatea Kabulului. Dar nu am
avut nici macar o sansa: talibanii se apropiau, iar domnul Ghani a fugit din tara.
Exista
un sentiment enorm de tradare aici. Fuga pripita a domnului Ghani a pus capat
eforturilor de a negocia un acord interimar pentru o perioada de tranzitie cu
talibanii, care ne-ar fi permis sa mentinem orasul si sa ajutam la gestionarea
evacuarilor. In schimb, a urmat haosul – ceea ce a dus la scenele disperate la
care am asistat la aeroportul din Kabul.
Ca
raspuns la aceste scene, dl Biden a declarat la 16 august ca fortele afgane
s-au prabusit, „uneori fara sa incerce sa lupte”. Dar noi am luptat, cu curaj,
pana la sfarsit. Am pierdut 66.000 de soldati in ultimii 20 de ani; aceasta
reprezinta o cincime din forta noastra de lupta estimata.
Deci, de ce s-a prabusit armata
afgana? Raspunsul este triplu.
In
primul rand, acordul de pace incheiat de fostul presedinte Donald Trump in
februarie 2020 cu talibanii la Doha ne-a condamnat. A fixat data la care expira
interesul american in regiune. In al doilea rand, am pierdut sprijinul logistic
si de intretinere al contractorilor, care este esential pentru operatiunile
noastre de lupta. In al treilea rand, coruptia endemica din guvernul domnului
Ghani, care a ajuns pana la conducerea militara de rang inalt si care a
paralizat mult timp fortele noastre pe teren, ne-a impiedicat iremediabil.
Acordul
dintre Trump si talibani a modelat circumstantele pentru situatia actuala prin
reducerea esentiala a operatiunilor de lupta ofensiva pentru trupele americane
si aliate. Regulile de angajare a sprijinului aerian al SUA pentru fortele de
securitate afgane s-au schimbat efectiv peste noapte, iar talibanii au fost
incurajati. Acestia au simtit victoria. Inainte de aceasta intelegere,
talibanii nu castigasera nicio batalie semnificativa impotriva armatei afgane.
Dupa acord? Pierdeam zeci de soldati pe zi.
Cu
toate acestea, am continuat sa luptam. Dar apoi domnul Biden a confirmat in
aprilie ca va respecta planul domnului Trump si a stabilit termenii retragerii
SUA. Atunci a fost momentul in care totul a inceput sa o ia la vale.
Fortele
afgane au fost antrenate de americani folosind modelul militar american bazat
pe unitati speciale de recunoastere foarte tehnice, elicoptere si lovituri
aeriene. Ne-am pierdut superioritatea in fata talibanilor atunci cand sprijinul
nostru aerian s-a epuizat si munitia s-a terminat.
Antreprenorii
ne-au intretinut bombardierele si avioanele de atac si de transport pe toata
durata razboiului. Pana in iulie, majoritatea celor 17.000 de contractori de
sprijin au plecat. O problema tehnica insemna acum ca o aeronava – un elicopter
Black Hawk, un avion de transport C-130, o drona de supraveghere – urma sa fie
oprita la sol.
Antreprenorii
au luat cu ei si software si sisteme de armament brevetate. Au indepartat fizic
sistemul nostru de aparare antiracheta pentru elicoptere. De asemenea, a
disparut accesul la software-ul pe care ne bazam pentru a ne urmari vehiculele,
armele si personalul. Informatiile in timp real despre tinte au disparut si
ele.
Talibanii
au luptat cu lunetisti si dispozitive explozive improvizate, in timp ce noi am
pierdut capacitatea armelor aeriene si a celor ghidate cu laser. Si, din moment
ce nu puteam realimenta bazele fara sprijinul elicopterelor, soldatii au fost
adesea lipsiti de instrumentele necesare pentru a lupta. Talibanii au invadat
multe baze; in alte locuri, unitati intregi s-au predat.
Retragerea
completa si accelerata a domnului Biden nu a facut decat sa exacerbeze
situatia. A ignorat conditiile de pe teren. Talibanii aveau o data de incheiere
ferma din partea americanilor si nu se temeau de represalii militare pentru
nimic din ceea ce faceau intre timp, simtind lipsa de vointa a SUA.
Si
astfel, talibanii au continuat sa accelereze. Soldatii mei si cu mine am avut
parte pana la sapte atentate talibane cu masina-capcana zilnic pe parcursul
lunii iulie si in prima saptamana din august in provincia Helmand. Cu toate
acestea, am ramas pe pozitii.
Totusi,
nu pot ignora cel de-al treilea factor. Pentru ca americanii nu puteau face
prea multe cand venea vorba de coruptia bine documentata care ne putrezea
guvernul si armata. Aceasta este cu adevarat tragedia noastra nationala. Atat
de multi dintre liderii nostri – inclusiv in armata – au fost instalati pentru
legaturile lor personale, nu pentru pregatirea lor. Aceste numiri au avut un
impact devastator asupra armatei nationale, deoarece liderii nu aveau
experienta militara necesara pentru a fi eficienti sau pentru a inspira
increderea oamenilor carora li se cerea sa isi riste viata. Intreruperile
ratiilor de hrana si ale aprovizionarii cu combustibil – ca urmare a jafurilor
si a alocarilor de contracte corupte – au distrus moralul trupelor mele.
Ultimele
zile de lupta au fost suprarealiste. Ne-am angajat in lupte intense la sol
impotriva talibanilor, in timp ce avioanele de vanatoare americane zburau
deasupra noastra, fiind efectiv spectatori. Sentimentul nostru de abandon si
tradare a fost egalat doar de frustrarea pe care pilotii americani o simteau si
ne-o transmiteau – fiind fortati sa asiste la razboiul la sol, aparent incapabili
sa ne ajute. Coplesiti de focul talibanilor, soldatii mei auzeau avioanele si
intrebau de ce nu ofereau sprijin aerian. Moralul a fost spulberat. In tot
Afganistanul, soldatii au incetat sa mai lupte. Am tinut Lashkar Gah in batalii
crancene, dar, pe masura ce restul tarii a cazut, nu am avut sprijinul necesar
pentru a continua lupta si ne-am retras la baza. Corpul meu, care a continuat
chiar si dupa ce am fost chemat la Kabul, a fost unul dintre ultimii care a
renuntat la arme – doar dupa ce a cazut capitala.
Am fost tradati de politica si de
presedinti.
Acesta
nu a fost doar un razboi afgan; a fost un razboi international, cu multe armate
implicate. Ar fi fost imposibil ca o singura armata, a noastra, sa se ocupe de
aceasta misiune si sa lupte. Aceasta a fost o infrangere militara, dar esecul
politicienilor este principala cauza."
Mara Popescu
Sursa:
RADU GABRIELA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu