ROMANII SARBATORESC - 31 August – Ziua Limbii Române

 

31 August – Ziua Limbii Române

 

 

“Iubită vatră a sufletului meu ce ţi-aş putea dori. Cum să te slăvesc să te strig să te arăt semenilor mei. Transilvania, codri străvechi şi oameni veşnici aşezaţi de la-nceputul lumii aici în preajma izvoarelor de unde ascultă liniştea cerului înstelat şi le ţiuie urechile de bucurie că simt, presimt, aud cu toată fiinţa Cuvântarea Universului.”

 

Ioan Alexandru

 

IUBIREA DE PATRIE

 

ESEURI

Editura DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1978

 

La Mulţi Ani, Limbă Română!

 

Valentin-Nicolae Bercă

 

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

 

Vă felicit cu ocazia ZILEI LIMBII ROMÂNE !

Love ISRAEL, is real.

Jesus: "Je suis d'Israel"

"ISRAELUL nu este problema lumii, ESTE SOLUTIA"

"Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine." Voltaire

"Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume." (atribuit lui Mahatma Gandhi)

"Fă Rai din ce ai"

"Nu ceea ce aduni, ci ceea ce răspândeşti spune ce fel de viaţă ai trăit."

”Niciodată în viaţă n-am învăţat ceva de la o persoană care a fost de acord cu mine.” Dudley Field Malone, avocat american.

Ne-am rugat, in grup, si pentru sanatatea d-voastra;

 

http://www.observatorul.com/events_main.asp

 

Sanatate si numai bine va dorim

Dumitru Puiu Popescu

***

Sfaturi utile

 

Noul Coronavirus poate să nu arate semne de infecție mai multe zile.

Cum se poate ști dacă cineva este infectat? Până când se ajunge la febră și/sau tuse și persoana merge la spital, plămânul este de obicei 50% cu fibroză și va fi prea târziu.

 

Experții taiwanezi oferă o simplă verificare de sine pe care o putem face în fiecare dimineață. Respiră adânc și ține-ți respirația mai mult de 10 secunde. Dacă faceţi acest lucru complet şi cu succes fără tuse, fără disconfort, rigiditate sau pierderea etanșeității gurii etc., dovediţi că nu există fibroză în plămâni, practic nu aveţi nicio infecție.

 

Vă rugăm să vă auto-verificaţi în fiecare dimineață într-un mediu cu aer curat. Sfaturi excelente dau şi medicii japonezi pentru tratarea COVID-19:Toată lumea ar trebui să se asigure că gura si gâtul sunt umede şi niciodată uscate. Ia câteva înghițituri de apă la fiecare 15 minute, cel puțin. De ce? Chiar dacă virusul ajunge în gură, apa potabilă sau alte lichide îl va spăla şi duce în jos prin gât în stomac.. Odată ajuns acolo, acidul stomacal va ucide virusul.

 

Dacă nu bei suficientă apă în mod regulat, virusul poate intra în trahee și în plămâni.

 

E foarte periculos.

Sursa: ADRIAN MUNTEANU

 

 

Remediile naturale care întăresc sistemul imunitar, elimină virusurile și mențin plămânii sănătoși –

Prof. Dr. Ovidiu Bujor

 

Cunoscutul profesor Ovidiu Bojor, doctor farmacist şi membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, a făcut o listă a celor mai bune remedii contra răcelilor şi gripelor. Acestea scurtează perioadele de boală şi severitatea simptomelor.

1. Încercaţi cu echinaceea. Echinaceea este un supliment care ajută la întărirea sistemului imunitar şi vă poate ajuta să contracaraţi răceala. ”Dacă deja v-aţi îmbolnăvit, planta vă poate scurta numărul zilelor de convalescenţă. Are un rol protector“, precizează profesorul Ovidiu Bojor.

2. Testaţi suplimentele naturale cu zinc. Zincul are proprietăţi antivirale. Potrivit unor studii, acest mineral este capabil să distrugă formarea unor proteine care contribuie la multiplicarea virusurilor gripale. „Vă recomand produsul numit Biozinc, pe care îl puteţi combina cu Biomagneziu. Sunt două suplimente naturale de succes“, consideră Ovidiu Bojor.

3. Profitaţi de vitamina C. Vitamina C poate preveni o răceală, dar şi scurta perioadă de boală, ori poate uşura simptomele. Consumată în cantităţi mari însă, poate afecta rinichii. Adulţilor li se recomandă un gram pe zi, iar copiilor – 500 de miligrame.

4. Supa este bună pentru nasul înfundat. Supa fierbinte calmează simptomele de răceală, deoarece aburii pe care îi inhalaţi vă descongestionează nasul înfundat. Totodată, vă ajută să nu vă deshidrataţi şi, în plus, este uşor de digerat.

5. Beţi ceaiuri pe săturate. Ceaiul cald are efecte similare supei fierbinţi. Cel verde, dar şi cel negru par a fi mai indicate, deoarece conţin şi cantităţi mari de antioxidanţi. Seara, în locul ceaiului negru, îl puteţi alege pe cel cu fructe ori pe cele de tei sau cimbru.

6. Usturoiul şi ceapa, două medicamente puternice. Usturoiul şi ceapa sunt remedii legendare contra răcelilor, deoarece distrug germenii şi ajută la desfundarea nasului, funcţionând ca două medicamente puternice.

7. Durerile în gât se tratează cu zeamă de ridiche neagră. Zeama de ridiche neagră cu miere poate că nu este aşa gustoasă, dar vă poate ajuta să scăpaţi de durerile în gât şi de tuse. „Scobiţi ridichea, puneţi miere şi lasaţi-o să se îmbibe timp de 10-12 ore. Mâncaţi apoi preparatul cu linguriţa“, sugerează profesorul Ovidiu Bojor. Acelaşi remediu este recomandat persoanelor cu afecţiuni hepatice, deoarece zeama de ridiche neagră are proprietatea de a reface ficatul.

8. Sauna şi băile turceşti vă relaxează. Aburii fierbinţi din baia turcească vă pot relaxa muşchii şi este un bun descongestionant nazal. Acelaşi efect îl poate avea şi sauna. Temperaturile crescute ajută în lupta contra agenţilor patogeni.

9. Soluţiile saline elimină mucusul. Spray-urile saline pot îndepărta virusurile şi bacteriile din mucoasa nazală. Soluţia salină înmoaie mucusul, care devine astfel mai uşor de eliminat. Există, de asemenea, şi aparate de cameră, cu plăcuţe din sare de mină, care se pun în priză şi împrăştie aerosoli.

10. Gargară cu apă sărată ori cu tinctură de propolis. Gargara cu apă sărată este un remediu bun contra durerilor în gât. Puteţi încerca şi cu ceai de muşeţel ori cu tinctură de propolis. Se pun 20-25 de picături la 50 de mililitri de apă. Repetaţi procedura de două sau de patru ori pe zi, în funcţie de severitatea simptomelor.

11. Aromaterapia ucide microbii din aer. Aerisiţi bine camera în care dormiţi, iar după aceea folosiţi uleiuri estenţiale, cum sunt cele de levănţică, busuioc sau mentă. „La fel ca şi tămâierea, acestea «sterilizează» mediul ambiant“, mai spune profesorul Ovidiu Bojor.

12. Somnul reface organismul. Cel mai bun medicament contra răcelilor şi gripelor este somnul. Dacă organismul va fi mai odihnit, va fi şi mai capabil să lupte contra virusurilor. În special pentru copii şi vârstnici este esenţial să respecte programul de somn.

 

cmb

Sursa: RADU GABRIELA

~*~

11 lucruri interesante despre limba romana

 

Cioran zicea, mai în glumă, mai în serios, că să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract. De ce e limba română așa o limbă unică? Nu că vrem noi, românii obișnuiți, ci c-o admiră de la înălțimea propriilor studii chiar lingviștii și istoricii străini, cărora nu le putem reproșa subiectivitatea.

Așadar, de Ziua Internațională a Limbii Materne-31.08., să auzim 11 motive care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul „pietrelor” rare ale omenirii.

1. Româna e singura limbă romanică care a supraviețuit în părțile acestea ale Europei. Rămâne un mister cum de s-a întâmplat așa, în condițiile în care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei).

Altfel spus, popoare cuceritoare cu graiuri „bolovănoase”, puternice, care-au îngenuncheat limba latină pe oriunde au trecut. Mai puțin la noi.

2. Româna-i veche de 1700 de ani. Și că-i veche n-ar fi cine știe ce motiv de lauri, dar e veche în acel fel în care, de-am călători în timp în Țara Românească acum 600 de ani, nu ne-ar fi deosebit de greu să înțelegem ce le spunea unul ca Mircea cel Bătrân ostașilor săi.

Poate vă pare de la sine înțeles, dar adevărul e că foarte puține limbi din lume și-au păstrat „trunchiul” întreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lăuda cu așa o stare de conservare.

3. Dintre limbile latine, doar româna are articolul hotărât „enclitic”, adică atașat la sfârșitul substantivului. Spunem „fata”, „băiatul”, „tabloul”, și nu „la fille”, „le garçon”, „le tableau”, cum ar fi în franceză.

Chestia asta ne conferă o melodicitate intrinsecă-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne e de-ajuns un singur cuvânt ca să ne facem înțeleși atunci când ne referim la un obiect sau la o ființă anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de două cuvinte pentru asta.

4. „Se scrie cum se aude.” Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularități de pronunție pe care noi, români fiind, le punem în aplicare ușor, natural, fără să le pritocim.

N-avem nevoie de manualul de fonetică la capul patului pentru ca organul din cavitatea bucală să se miște într-un fel când rostim „ceapă”, și în alt fel când rostim „ea”. Chiar dacă grupul de vocale e același. Pentru vorbitorii de arabă, de pildă, regula asta se învață cu creionul sub limbă – sunt dintre cei cărora le vine greu.

5. Lingviștii spun că, cel mai și cel mai bine, româna s-ar asemăna cu dalmata, din care istoria păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții. Problema cu dalmata e că nu mai circulă. Sunt 0 vorbitori de dalmată pe Terra în acest moment, și probabil c-așa vor rămâne până la finalul veacurilor.

Dalmata a fost declarată limbă moartă pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o stăpânea parțial. Înainte să moară, Udaina a mărturisit că limba îi e familiară încă din mica copilărie, că și-i amintește „ca prin vis” pe părinții lui conversând, uneori, în această limbă.

6. Româna e limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa. „PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ”, 44 de litere. Definește o boală de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e că boala nu prea se face, deci nici cuvântul nu se folosește.

7. Limba română e intrată în patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii Libertății. Româna a intrat în patrimoniul imaterial al lumii prin două cuvinte. E vorba de „dor” și „doină”, două cuvinte intraductibile, concluzionează UNESCO.

„Dor” și „doină” se comportă mai degrabă ca niște diamante roz decât ca niște alăturări de sunete – exprimă emoții într-atât de specifice culturii noastre încât traducerea lor în alte „glasuri” ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie să precizăm că tot ele trec drept cele mai bogate în sens substantive din română.

8. Alt aspect unic în lume, româna „dirijează” cuvintele latine după regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine, „italienesc”, dar rânduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar și coabitări între cele două registre, latin și slav.

Concret, genul dativ și genitiv au aceeași formă (ca-n latină), timpul viitor și perfect se formează după o regulă hibrid între latină și slavă, dar infinitivul se evită (ca-n limbile slave).

9. Nicio altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii. Româna e printre puținele limbi în care „câinii latră și ursul merge”. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar și limba în care proverbele, deși tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj „pe înțelesul tuturor”.

Proverbele astea, spun specialiștii, exprimă cea mai intimă preocupare a poporului român – sensul să fie bogat, dar fraza scurtă. Să spui mult în foarte puține cuvinte (la asta se referea și Alecsandri în celebra „românul s-a născut poet”). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicători autohtone au ca subiect înțelepciunea – aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb.

10. La fel de luxuriantă se dovedește româna și-n ceea ce privește numărul de cuvinte. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne dă de înțeles că româna-i între primele 8 limbi ale lumii. Ultima ediție a „Marelui Dicționar al Limbii Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în care autorii au lăsat de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000.

11. La cât de veche e pe teritoriul european, româna ar trebui să aibă dialecte – adică limba locuitorilor din Banat, de pildă, să fie mult-diferită de cea a locuitorilor din Maramureș (vezi triada spaniolă-bască-catalană din Spania).

Și totuși, nu-i cazul limbii române, în „curtea” căreia există graiuri și regionalisme, însă nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide și Alf Lombard susțin că, iarăși, din punctul ăsta de vedere, româna e un fenomen fără precedent în lume…>>(text preluat)

 

Sursa: Prof. VALENTINA LUPU