Dupa
o lunga perioada cu probleme de tot felul la care le-am facut fata cu ajutorul
lui Dumnezeu, revin cu un salut prietenesc si o amintire frumoasa in prag de
toamna.
Astazi
am primit aceasta poezie, o trimit si tie, dar insotita de parerea mea de mai
jos care sper sa-ti aduca un strop de bucurie.
Foarte
frumoasa poezia, dar prea trista pentru asteptatile mele optimiste.
Cat
o sa traiesc, eu vreau sa vad toamna bogata in roadele pamantului si natura
scaldata in cele mai frumoase culori ale iubirii, de la galbenul auriu,
portocaliu si rosu care ne incanta privirile si trezeste poetul romantic din
noi. Eu privesc lunile septembrie si octombrie cu pietele si camarile pline de
roadele pamantului, de forfota caracteristica numai gospodarului roman care
doreste sa asigure o iarna mai usoara, plina de bunatati si veselie pentru
toata familia. Vad camarile pline cu borcane de zacusca, muraturi de tot felul,
gemuri, dulceturi, zarzavat pentru ciorbe, dovlecei, vinete, suc de rosii si
bulion, nu mai vorbesc de nelipsitele funii frumos impletite cu ceapa rosie,
ceapa dulce de apa si usturoi atarnate prin camarile cu rafturile pline de
bunatati. Undeva pe o terasa asteapta capatanele de varza asezate la inmuiat ca
sa sfarseasca in butoiul lor din fiecare an si sa ne bucuram de cele mai bune
sarmale de Sf.Craciun. Dragii, scumpii si minunatii mei parinti mai aveau un
borcan mare pe care tata il umplea cu morcov si ii acoperea gura cu un patrat
de sticla si morcovul se pastra de minune toata iarna, fara sa se strice, la
fel telina si alaturi de toate astea era nelipsitul sac cu cartofi. O lada mare
si adanca din lemn cu capac era plina cu mere Ionatan invelite in ziare. Toamna
strazile sunt impanzite de oameni cu sacosele pline de roadele pamantului, mereu grabiti ca sa nu ii prinda iarna cu
camara goala. Dar cel mai mult imi amintesc ca tot orasul era scaldat in fumul
delicios de aromat si placut mirositor care iti starnea toate papilele
gustative de la mititeii, carnatii, pastrama si ceafa de porc care sfariiau pe
gratarele cu carbuni din piete si gradinile restaurantelor din toata Constanta, special amenajate in fiecare
toamna la Sarbatoarea Recoltei. Un miros unic de mare, bunatati la gratar, de
vin rosu “ghiurguliu”si must care imi strabat si astazi intreaga fiinta din
crestet si pana in calcaie, un parfum cu arome de Romania pe care il poti simti
numai acasa. Imi lipseste toata aceasta atmosfera incarcata cu veselie si
bogatia recoltelor care strabateau toata tara.
Cum
sa fie trista toamna? Noi suntem fericiti ca avem astfel de amintiri si inca
mai stim sa le transformam in realitate in spatiul nostru micut, romanesc si
vesnic un colt de Rai. Hai sa ne bucuram ca vine toamna, ca incep scolile si ca
cel putin o zi din septembrie o sa vedem strazile pline de scolari frumosi cu
buchete de flori, iar la sfarsitul zilei de profesori cu aceleasi buchete de
flori primite in onoarea deschiderii anului scolar, ce minunat! Viata merge
inainte si daca o sa fim mereu in contact cu Dumnezeu, viata noastra o sa fie
frumoasa si vesela. Draga prietene eu iti doresc din toata inima o toamna
frumoasa, lunga, bogata in roadele pamantului, sanatate si bucurii!
Cu
drag,
Mariana
Isvoranu,
Koeln,
29 August 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu