catalin afrasinei - Lecția despre dedublare (I)

 

Lecția despre dedublare (I)

 

~*~

 

evadasem

de pe albastrele continente galbene

ale insommniei & vidului

totul ar fi trebuit să fie galben-oranj

mă uitasem la mâlul din vis

nu era galben-oranj

atunci am cerut zeilor o portocală

zeii aveau privirea pierdută

am visat pe malul gangelului    dictatori

nu eram de acord să le răspund

unde ne sunt dictatorii

cine să –i bocească

cine să le înalțe turnuri de supraveghere

adevărul devenise esențial precum iarba tunsă de heidegger

forța pe care visul o imprimă visului devine energie fotonică

trezit am promis să-i ucid pe dictatorii galben-orange

(explicații din dicționarul culorilor)

electrocutând înțelepciunea

ar fi fost

cel mult un vis neînțelept

cel mult

între vise

un banal accident de vară

poezia are formă de amazon nenavigabil

nu are sens să-i răspunzi lui nae ionescu

am stat &încremenind în lumea fantaziei

dacă nu știi continua visul

nae ionescu - ntre purpuri împărați

nu are sens

am stat

- și până

ce se făurise  idealul de fildeș-

comesean la toate praznicele pământene

deși nu mi s-a relatat

cum & dacă

a mai murit azi cineva-

n-am timp de răspunsuri

prin mine trece seva pământului acoperit de licheni

gingaș-întrebător la porțile FIINȚEI

MULT PREA GRELE

în devanagari

PENTRU A PRIMI UN RĂSPUNS

brusc  am voit  să mușc din frigul de pământ & de gheață

era vară& începusem să scriu despre dictatori

nu  nu m-am repezit

către lenin & alde mao

china profund îndatorată cu evlavie și respect

                                                                              montând

                                                                                                         teatrul no

citit de mine în limba română din mâna doamnei violeta &

alții nu mai există

doar în memoria ființei

așezați în cerc

ca și cum Mântuitorul ar fi fost de față

și chiar era

- am înțeles mult mai târziu

-la ultimul praznic obraznicul lipsise-

-vorbeam parabolic

-în stilul apocaliptic

-dincolo de orice gen literar

-lumea devenise transgender

-mi  s-a spus –din cea mai profundă morală – a aborigenilor-în cugetarea lui ben-

cum –adică – nu- mai- avem –ce- face-

l-am invocat pe sf . macarie egipteanul dun pocăința-de-ce-n-o-avem

m-am rugat să transforme animalele în oameni

prea târziu

toate țările trecuseră de tărâmul destrăbălării

mi-am spus

jung a greșit

din melancolia vidului  se poate ieși

ultimul cuvânt

 

~*~

catalin afrasinei