marți, 21 septembrie 2021

Adrian Munteanu - ÎL CHEAMĂ BLITZ + Neagoe Basarab 500

 



Adrian Munteanu -VIDEOSONET 35– Îl cheamă Blitz

 

A privi în jurul său înseamnă pentru poet a se întregi pe sine însuși.

Mai ales lumea animată este aceea care aduce vibrații noi, acelea care se prind de fibrele rădăcinilor, ca niște corzi de alăută.

Stă în puterea poetului fie să adune sunetele într-o compoziție cu accente răscolitoare, fie să greșească acorduri până la anularea magiei.

Atunci când reușește, emoția melodiei interpretate potențează toate trăirile autorului.

 

 

 


*

Adrian Munteanu - VIDEOSONET 35 - Îl cheamă Blitz

 

ÎL CHEAMĂ BLITZ

 

 

~*~

 

Îl cheamă Blitz şi-l trec în neuitare.

De zece ani străbatem lungi trasee,

Pe unde-a dat prin bozii de-o idee

Şi colţul ierbii-nviorat răsare.

 

A fost întâi năvalnică scânteie,

Să prindă-n zbor un flutur în mişcare.

I-aş ridica din dor de el altare,

Pe unde-a fost, la margini de alee.

 

Despre acel ce mi-a păzit fiinţa

Nu ar ajunge să aştern un tom.

Şi-a pus pe el răstimpul scurs sentinţa.

 

Mai e acum o creangă nu un pom.

Îşi stinge-ncet, nestrămutat, putinţa,

Dar mă întreb: e câine sau e om?

 

~*~

Adrian Munteanu

 


Un moment de mare vibrație!

 Mă bucur și sunt onorat să fac parte din eveniment.

Trebuie văzut și ascultat. Ceva despre rădăcinile noastre întru credință și dăinuire.




Recitalul corului academic Byzantion din Iași, cel mai bun cor al nostru de muzică bizantină, are loc mâine, duminică, la ora 19,30 în biserica Sfântul Nicolae din Prund. Sunt onorat să fiu parte din program. Îmi revine sarcina de a contura, din cuvintele doamnei Despina aȚării Românești, personalitatea lui Neagoe și descrierea ultimelor clipe de viață. Emoționant, încărcat de vibrații.
Doamne ajută!

Pentru mine momentul și locul are semnificații multiple și o emoție suplimentară. M-am născut în spatele bisericii Sfântul Nicolae, lângă zidurile ei, pe strada care se numea atunci Henri Barbusse, ( era epoca comuniștilor ajunși la putere). Azi se numește chiar strada Bisericii Sfântul Nicolae. Mă întorc acasă. Acolo unde am locuit până la 12 ani. De pe la 5-6 ani, fiind apropiat de biserică, eram chemat la toate înmormântările, îmbrăcat în straie albe și, împreună cu alți câțiva copii, duceam praporele, stăteam după preot și conduceam alaiul spre cimitir.

Adrian Munteanu 







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu