Scrisoare pastorală
Foaie periodică,
gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXIII(2023), nr. 496(16 –30 Iunie)
Dragii mei enoriași!
Scrisoare către Eminescu(XIX).
Bădie Mihai!
Citeam poezia matale,
Trecut-au anii…. și-ți înțelegeam
dorul de copilărie, de satul și locurile natale, de cuibul de demult al
familiei tale, de căldura căminului părintesc, de prietenii cu care-ți
petreceai vremea. ,,Trecut-au anii ca
nori lungi pe şesuri/ Şi niciodată n-or să vie iar”. Fiecare dintre noi am
avut un Ipotești, un Humulești al nostru, un loc sfânt de aducere aminte, un
loc unde ne-am zămislit, am văzut lumina zilei, am ascultat poveștile și
istorisirile celor vârstnici, am învățat abecedarul cunoașterii binelui și
răului, frumosului și urâtului. Toate au
vremea și gustul lor. Nu le-ai trăit la vârsta care trebuia, după aceea sunt ca
mâncarea învechită. Vorba matale: ,,Căci
nu mă-ncântă azi cum mă mişcară/Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri, /Ce
fruntea-mi de copil o-nseninară,/Abia-nţelese, pline de-nţelesuri”
Toate își păstrează farmecul în sine,
dar sufletul nostru nu le mai receptează ca atunci, la vremea copilăriei
noastre. Vin gânduri de maturitate, griji, necazuri și poveri, care ne chircesc
duhul, ne istovesc sufletul și rămânem reci la fiorul pe care ni-l dădeau
atâtea minunății din vremea copilăriei noastre: ,,Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,/O, ceas al tainei, asfinţit de
sară”. E greu să fii bătrân și să rămâi totuși tânăr, bătrân și copil
totodată.
Au fost vremuri
frumoase, bădie, vremuri în care trăiai cu adevărat copilăria. Satele aveau
sute de copii, serile erau momente de vis, când ei ieșeau în uliță, în drumul
mare și începeau jocurile specifice vârstei, care mai de care mai ingenios.
Strigau, râdeau, alergau, își trăiau viața cu intensitate maximă și de neuitat.
În vremea asta vârstnicii se adunau pe la porți
în grupuri mai mici sau mai mari,
depănau amintiri, știri, proiecte de viitor, puneau țara la cale. Alții
se adunau la câte unul din ei și făceau clacă la curățatul porumbilor, la
scărmănatul lânii, la curățatul fasolei, la tors, ori la alte munci. Acolo
cântau lăutari anume tocmiți, se spuneau povești și istorii vechi, cântau,
jucau, cinsteau vinul ori țuica din bardace de lut. Pe la porțile fetelor de
măritat își făceau cale flăcăii cântând și fluierând, chemând codanele afară,
la taifas și giugiuleală. Toți erau ca unul, fiecare simțea că face parte din
comunitatea satului, parte dintr-un tot. Nimeni nu se simțea singur, uitat de
lume și de Dumnezeu. Târziu, cu mult după miezul nopții, liniștea se lăsa
pe-ncetul peste sat și fiecare își căuta odihna pentru a doua zi.
Când cocoșii începeau
să cânte pe-ntrecute, satul se trezea la viață. Începeai să vezi locuitorii
ieșind pe porți unul câte unul, fie la muncă, fie cu vitele la păscut, fie la
târg, fie la crâng sau pe unde era nevoie. Câmpul se umplea repede de lume și
de vite. Unii prășeau, alții secerau, alții coseau ori cărau la fân, copiii mai
ales mergeau cu vitele la pășune. Cei maturi lucrau în grupuri mari, ,,pe-ajutate”,
și reușeau să termine muncile cu spor, când la unul, când la altul. Munca nu
era trudă pentru ei, ci plăcere și bucurie, erau un fel de joacă de adulți în
grădina lui Dumnezeu, era cântecul și triumful vieții. Până se săturau vitele,
copiii se jucau, alergau și chiuiau și toată lumea era a lor….! Simțul
comunitar era la el acasă la toți, indiferent de vârstă, de stare socială. Ce
să mai vorbesc de vremea Sărbătorilor Crăciunului, Anului Nou, Bobotezei,
Dragobetelui, Paștelui, Sânzienelor, de nunți, botezuri și nedei, de hore și de
alte multe prilejuri și bucurii de a fi împreună.
Ce mai vremi ai
trăit, bădie, în copilăria ta, în lumea satului natal și de ele îți vei aminti
toată viața cu nostalgie. Cât ai fi vrut să le retrăiești la anii maturității!
Doar tu spuneai: ,,Să smulg un sunet din
trecutul vieţii,/Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri/Cu mâna mea în van pe
liră lunec;//Pierdut e totu-n zarea tinereţii/Şi mută-i gura dulce-a altor
vremuri,/Iar timpul creşte-n urma mea… mă-ntunec!”
Ai dreptate, bădie!
Te înțelegem bine cei ce am mai avut bucuria unei copilării bucolice, înainte
ca tăvălugul tehnicii să ne sclerozeze sufletul. Te înțelegem și trăim și noi
nostalgia acelor ani ai vieții noastre în lumea satului nostru natal.
Astăzi sunt alte vremuri,
bădie! Satele au amuțit, copiii aproape au dispărut. Casele pustii sunt tot mai
multe, cu fiecare înmormântare rămâne și câte o casă pustie. Oamenii nu se mai
adună pe la porți. Fiecare își îngroapă în propria lui casă bucuriile și
necazurile, amintirile și speranțele. Nu mai au încredere unii în alții, nu mai
au simțul comunitar de altădată. Fiecare e pentru sine și nu-i pasă de necazul
sau de bucuria celuilalt. Și ce-i mai trist, bădie, să n-ai cu cine împărtăși o
bucurie sau o durere! Să te simți singur, dureros de singur în fața vieții și
încercărilor ei. Câmpurile sunt pustii, căci, dacă mai sunt muncite, sunt
muncite mecanizat, copiii – cei care mai sunt -
nu mai merg cu vitele, nu se mai
joacă în mahala, ci fiecare își urmărește telefonul, tableta, calculatorul sau
televizorul. E o altă copilărie acum, bădie: seacă, fără vlagă, fără amintiri,
fără copilărie. Copiii știu mai multe ca atunci, dar sunt îmbătrâniți
artificial, înainte de vreme și nu au timp să mai guste din bucuriile
copilăriei adevărate. Sunt copii fără copilărie!
Nu știu ce va fi în
viitor, bădie, dar ceva nu e în regulă. În mod sistematic omul se robotizează,
se înstrăinează de el însuși, devine un număr statistic, un consumator de
alimente fabricate, de medicamente și de lucruri fără noimă. Poate este mai
bogat sub aspect material, dar este mult mai sărac spiritual; poate are casă
mai mare, dotată cu multe utilități, dar are familie tot mai mică, tot mai
îmbătrânită, tot mai stearpă. Poate are mașină, internet, telefon, apă curentă, aparate de tot felul, lumină
electrică, dar nu mai vibrează la vederea cerului înstelat, la gingășia puilor
de om, nu mai simte mirosul pământului arat, al fânului proaspăt cosit, al
dormitului afară vara, al florilor de primăvară, nu mai simte mirosul și gustul
fructelor pârguite. Ușor-ușor devenim oameni artificiali, roboți teleghidați de
forțe ascunse-n culise.
Voi reveni, Bădie!
Până atunci, cu bine!”
*
Cuvinte părintești. Redăm mai jos câteva
meditații și sfaturi ale Sfinților Părinți privitoare la Feciorie, o
floare morală atât de rară în zilele noastre: ,,Fecioarele să umble cu
conştiinţa curată şi neprihănită”(SF. IGNATIE); ,,Fecioria este
superioară căsătoriei... Pe cât este superior îngerul omului, pe atât mai
cinstită este fecioria decât căsătoria... Mai bună este fecioria, deoarece
cultivă naşterea de copii ai sufletului şi aduce lui Dumnezeu rugăciunea, ca un
fruct copt”(SF. IOAN DAMASCHIN); ,,O fecioară trebuie să fie
neprefăcută, adică sinceră, iar nu cum s-ar întâmpla şi nici să se găsească în
mănăstire cum s-ar întâmpla, fiindcă lumea din afară nu lasă pe cel dinăuntru
de a fi bun(…). Pentru adevărata feciorie nu este de ajuns să fie scutită de
jugul căsătoriei, trebuie în plus castitatea spiritului. Această castitate
constă nu numai în a nu zămisli nici o poftă ruşinoasă şi ticăloasă, a renunţa
la podoabe şi la deşertăciuni, ci a fi curat de orice grijă lumească. Dacă nu
este aşa, la ce ar servi curăţia trupească?... Ceea ce face fecioria atât de
frumoasă, este că ea taie toate prilejurile de preocupare fără folos şi-şi
permite de a se consacra în totul serviciului lui Dumnezeu. Când ea nu
îndeplineşte aceste condiţii, devine mult inferioară căsătoriei, pentru că ea
îşi acoperă sufletul cu spini şi înăbuşă în el curata şi cereasca sămânţă(…). O
fecioară, care, după ce şi-a luat angajamentul de a păstra fecioria, cade în
rău, săvârşeşte o crimă mai gravă încă decât adulterul; tot aşa o văduvă, care
a făgăduit de a trăi în această stare şi care violează apoi pactul făcut cu
Dumnezeu, se face vinovată de aceeaşi crimă, se expune la aceeaşi pedeapsă, şi,
dacă îmi este permis să spun întreaga mea cugetare, oricât de ciudată ar părea,
acest din urmă caz prezintă încă mai multă gravitate(….) În toate vremurile,
fecioria comparată cu căsătoria s-a înălţat mai sus în stima oamenilor, a
căpătat totdeauna primele onoruri(….) O fecioară, care, prin mersul ei, prin
sunetul glasului ei, prin mişcarea ochilor ei, ca şi prin veşmintele ei,
prezintă o otravă care strică sănătatea, provocând patimile şi care sapă în
felul acesta prăpăstii sub picioarele trecătorilor şi nu încetează de a le
întinde curse, poţi tu, după toate acestea, să-i dai numele de fecioară şi nu
ai fi mai degrabă ispitită s-o aşezi în numărul curtezanelor?”(SF. IOAN
GURĂ DE AUR).
*
Pr. Gheorghe Cunescu. La 3 august 1914
se năștea în Sculenii Orheiului, din părinți răzeși moldoveni, Părintele
Gheorghe Cunescu.
De la mama sa Iulia Săndulencu a învățat nu
numai limba străbună, ci și dragostea de neam, de Biserică, de suflet românesc.
A urmat școala primară și cea medie în Balotina.
Descoperindu-și chemarea spre cele ale
preoției încă de timpuriu, n-a rezistat imboldului lăuntric și și-a îndreptat
pașii spre Seminarul Teologic din
Chișinău. S-a remarcat repede prin comportare și inteligență. A continuat
studiile la Facultatea de Teologie din aceeași localitate, fiind ucenic apropiat
al multor profesori, personalități de renume ale culturii teologice
interbelice. Licența și-a luat-o la catedra Prof. Pr. Valeriu Iordăchescu cu
teza Raportul dintre artă și morală.
Precipitându-se evenimentele, a fost nevoit
să-și întrerupă cursurile de doctorat în teologie. S-a căsătorit în iulie 1941
cu învățătoarea Ana Cegoreanu, a fost hirotonit preot în 1942 pe seama parohiei
Șoldănești(Orhei). A fost nevoit să se refugieze cu familia dincoace de Prut.
De-a lungul activității sale pastorale, până
la pensionarea din 1975, a funcționat ca preot paroh la parohiile Panaghia(Dj),
Luieru(MS) și București.
Ca preot, Părintele Gheorghe Cunescu nu a
precupețit nici un efort de a sluji cu devotament Altarul și enoriașii, de a-și
face în mod conștiincios datoria față de Biserica străbună.
Activitatea Părintelui Gheorghe Cunescu nu s-a
limitat numai la cea pur preoțească, de liturghisitor, predicator și conducător
spiritual de obște. În sufletul său a găsit mult mai mulți talanți, pe care s-a
străduit din răsputeri să-i valorifice. Printre aceștia, cel de cărturar a fost
pe primul loc. S-a remarcat de timpuriu în publicistică, ,,Tribuna
Tinerimii” din Chișinău deschizându-i larg porțile încă din 1938. Nu putem enumera aici titlurile tuturor
articolelor, studiilor, eseurilor și recenziilor publicate de către Părintele
Cunescu timp de o jumătate de veac. Enumerăm doar câteva din publicațiile la
care a colaborat, pentru a ne da seama, cât de cât, de capacitatea sa și
spiritul de dăruire: ,,Raza”, ,,Luminătorul”, ,,Oltenia Muncitoare”,
,,Telegraful Român”, ,,Vatra”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Mitropolia Ardealului”,
,,Mitropolia Banatului”, ,,Convorbiri literare”, ,,Cronica”, ,,Luceafărul”,
,,România literară”, ,,Biserica Ortodoxă Română”, ,,Mitropolia Olteniei”,
,,Glasul Bisericii”, ,,Studii Teologice”, ,,Ortodoxia”, ,,Mitropolia Moldovei
și Sucevei”, ,,Revista Cultului Mozaic”, ,,Ramuri”, ,,Orizont”, ,,Albina”,
,,Credința”, numeroase ,,Îndrumătoare” eparhiale etc.
Observând prestigiul de care se bucurau
publicațiile respective în țară și străinătate, înțelegem și valoarea
colaboratorului lor Gheorghe Cunescu. Facem precizarea că materialele publicate
de către dumnealui erau contribuții de prima mână pentru istorie, istorie
literară, teologie etc. Observând, de asemenea, denumirile revistelor la care a
colaborat și locul lor de apariție(Chișinău, Craiova, Sibiu, Tg. Mureș,
Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, București etc.), înțelegem activitatea
publicistică a Părintelui Gheorghe Cunescu ca pe o caldă și scumpă îmbrățișare
făcută pământului românesc.
Despre ce a scris Părintele Cunescu de-a
lungul unei jumătăți de veac? Despre toți și despre toate. Și nu orice! Dar
nici oricum! Câteva subiecte dacă vom enumera, considerăm că cititorul nostru
va fi, cât de cât, edificat asupra evantaiului atât de bogat de teme și
probleme, pe care și-a propus să le pună în discuție și, de cele mai multe ori,
să spună lucruri de referință: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Avram Iancu, Tudor
Arghezi, George Enescu, Mihail Sadoveanu, Ciprian Porumbescu, Constantin
Brâncuși, Alexe Mateevici, Ion Jalea, Gala Galaction, I. G. Ștefănescu, Iuliu
Scriban, Octavian Goga, M. Berezovschi, Antonie Plămădeală, Antim Nica etc.
Uneori a publicat chiar interviuri cu Ion
Țuculescu, Perpessicius, Tudor Arghezi, Ion Petrovici, Șerban Cioculescu,
Valeriu Anania și alții.
Activitatea publicistică nu s-a oprit nici ea
la periodice. Studiile Părintelui Gheorghe Cunescu s-au extins de multe ori,
căpătând dimensiunile unor cărți. Nici atunci cercetările nu s-au oprit, fiindcă
unele teme atât de mult l-au obsedat, încât au generat chiar câte un serial de
volume. Dintre cărțile publicate amintim: Pe urmele lui Gala Galaction(București,
1982), Pe urmele lui Ion Agârbiceanu(București, 1990) ș. a. A colaborat
la numeroase volume colective, precum L-am cunoscut pe Tudor Arghezi(1981),
Ceasuri de seară(1982). A îngrijit ediții din și despre clasici: Gala
Galaction, O lume nouă(1970), Gala Galaction, Opinii literare. Despre
scriitori și cărți(1979), Mihai Eminescu(1987).
Impresionați de munca, uneori benedictină, a
Părintelui Gheorghe Cunescu, pentru a scoate la lumină noi valori ale culturii
române, mulți oameni de cultură s-au referit, în scris, la activitatea și opera sa: Șerban
Cioculescu, Ion Pas, Demostene Botez, Ioan Alexandru, Ion Apostol-Popescu, Paul
Dugneanu, Gabriel Cocora, Alexandru Bardieru, A. Radu, Gh. Papuc, Florentin
Popescu etc.
Personal am fost un privilegiat, fiindcă mai
mulți ani am corespondat cu Părintele Gheorghe Cunescu.
Până în ultimele zile de viață(28 decembrie
1995), Părintele Gheorghe Cunescu era prezent la biserică, la bibliotecă, la
arhive, la simpozioane, conferințe, congrese, la edituri, la redacții, dar pe
unde nu era! Robust sufletește, sănătos, plin de proiecte care de care mai
îndrăznețe, lucra cu frenezie, sperând că le va termina pe toate!
Nu știm și nu vom ști niciodată dacă a
spus tot ceea ce a avut de spus prin
graiul și condeiul său, dar știm că a lăsat o brazdă adâncă în ogorul culturii
românești.
*
File de jurnal – 29
ian. 1984. Am
făcut slujbă la Malovăț. A venit și Părintele Gheorghe Sfetcu. A plâns aflând
de moartea Părintelui Ionică.
Azi-noapte a murit și
Luță Albici. După slujbă m-am dus la Părintele Ionică cu unchiu-meu Sandrică,
cântărețul bisericesc de la Malovăț. Acolo mă aștepta părintele Dumitru Iliescu
de la Bobaița. Multă lume se adunase. Am transportat catafalcul la biserică.
Acolo i-am făcut din nou slujba înmormântării cu stâlpi, după cum i-o făcusem
și sâmbătă. Domnul Virgil Sfetcu mi s-a plâns că e foarte scârbit de lipsa mare
în alimentația publică a Severinului. Nu găsești nimic în magazine, dacă intri
pe ușa din față. Dacă te duci prin spate și umpli buzunarele tuturor, poți găsi
tot ce vrei. Dumnealor au organizat să aducă de la Combinatul Chimic de la
Halânga, unde Domnul Emil Sfetcu este șef cu organizarea muncii, toate mesele,
vesela și tacâmurile. Au comandat 500 colaci. Au aranjat să cumpere 250 pâini.
Au obținut prin partid aprobare să ia de la abator doi porci. Au cumpărat 200
litri de vin de la Mucioniu Gheorghe(Giuru) din Bârda și 100 litri țuică de la
Sfetcu Aurel din Bârda”.
File de jurnal – 30 Ian.
1984. ,,Sfinții
Trei Ierarhi. Am avut servicii la Bârda și Malovăț. Din lipsă de cântăreț, nu
am putut face slujbă. Am luat veșmintele preoțești de la Malovăț și toate
pânzeturile negre cu care să împodobesc biserica de la Bârda în timpul
înmormântării părintelui Ionică. Am luat, de asemenea, vazele de cristal
sculptat și pe toate le-am adus la Bârda. M-am dus apoi la Severin. Am trecut
pe la judecătorie. De la arhivă mi s-a spus că s-a admis acțiunea Parohiei
Malovăț împotriva pictorului Vasile Ivănescu cu cheltuieli de judecată(Dosar
civil 7.836/1983). Asta înseamnă mult. Nu a fost batjocorit un sat!
M-am dus la protoierie.
Eram cu protopopul Pufan Crăciun, când a venit Botoșan Stelian (Stalică Goroi)
cu nevastă-sa din Bârda, ca să mă reclame că nu vreau să fac înmormântarea lui
Albici Luță marți. Am explicat că înmormântarea Părintelui Ionică durează mult
mai mult decât o înmormântare obișnuită și nu mă pot angaja să fac și a doua
înmormântare în aceeași zi, fiindcă s-ar putea să nu mă încadrez în program. De
lipsit de la înmormântarea Părintelui Ionică nu pot lipsi, așa că le
recomandasem să-l cheme pe Părintele Stelică Buzatu de la Țigăreni sau pe
Părintele Dumitru Iliescu de la Bobaița. N-au vrut și veniseră la protoierie
,,să ceară un preot!”
Am mers la stația de
benzină și am stat mai bine de o oră, dar n-am reușit să iau un strop de
benzină măcar.
La biserică la Bârda am
făcut cele cuvenite pentru a îndolia totul. Am adus o masă de vreo patru metri
și am pus-o în fața altarului. Am așternut pe ea o față de masă neagră, iar
deasupra șervete cusute în alb-roșu cu vaze de cristal cu flori. Iconostasul,
stranele, scaunul arhieresc, catapeteasma și Sfânta Masă le-am îndoliat.
Catafalcul l-am încadrat între patru sfeșnice de aramă.
În fiecare din cele trei
zile, sâmbătă, duminică și luni, am făcut slujba înmormântării cu stâlpi, iar
cântărețul Motorga Ilie a citit Psaltirea. La priveghiu a venit multă lume.
Domnul Virgil Sfetcu s-a
interesat de cumpărături. L-am rugat să comande cea mai mare și mai frumoasă
coroană ce se poate face la nivelul Severinului și o voi plăti eu din partea
parohiei. A intervenit pe la Comitetul de Partid și au fost aduse flori de la
Ișalnița. Coroana a costat 720 lei, dar nu a fost așa cum dorisem eu.
Tăticu a fost la gară la
Șimian și a descărcat îngrășăminte pentru fermă. La Ferma II Bârda a venit o
contabilă din Banat.”
*
Ajutoare și donații. În această perioadă parohia noastră a primit câteva
ajutoare și donații astfel: Domnul
Almichi Constantin din
Malovăț: 1.000 lei; Domnul Zorilă Sandu din Tr. Severin, fiu al satului
Malovăț: 200 lei; Domnul Crăiete Alexandru din Grecia, Doamna Mema
Mariana din Tr. Severin și Doamna Rolea Violeta din București, fiice
ale satului Bârda: câte 100 lei;
Doamna Paicu Domnica din Malovăț a mai adăugat
50 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 260 lei. Dumnezeu
să le răsplătească tuturor!
*
●În luna iunie am donat pâine credincioșilor
participanți la slujbe, astfel: 4 Iun. (Malovăț): 173 pâini; 5
Iun.(Malovăț): 108 pâini; 11 Iun.(Bârda): 136 pâini; 18 Iun.
(Malovăț): 175 pâini; 25 Iun.(Bârda): 137 pâini; 29 Iun.(Bârda): 78
pâini. Așadar, în luna iunie s-au donat 807 pâini. Totodată, s-a
vândut pâine enoriașilor noștri la prețul de achiziție de 1,30 lei/buc. astfel:
4 Iun.(Malovăț): 287 pâini; 5 Iun.(Malovăț): 32 pâini; 11
Iun.(Bârda): 664 pâini; 18 Iun.(Malovăț): 325 pâini; 25
Iun.(Bârda): 713 pâini; 29 Iun.(Bârda): 122 pâini. Așadar, în
luna iunie s-au vândut la preț de achiziție 2.143 pâini.
●În ziua de luni, 26 iunie, am făcut o
vizită la Azilul de bătrâni de la Cujmir. Am dus mâncare de prânz pentru
cei 30 de bătrâni internați, 30 cearșafuri de pat și 30 pijamale, 10 icoane, 10
Psaltiri. La azil preotul a fost însoțit de Domnii Dima Vasile și
Nistor Petre, consilieri parohiali.
Mai au nevoie la acel azil de cărucioare cu
rotile. La cei 30 bătrâni este un singur cărucior pe rotile și acela e vechi,
defect și neutilizabil. Dacă printre cititorii noștri există cineva care are
vreunul mai vechi, care nu-i mai folosește și vrea să-l doneze pentru acel
azil, este binevenit. Am făcut un apel și pe internet pentru aceasta și se pare
că nu l-am făcut degeaba. Consilierul parohiei noastre, Domnul Borcilă
Dumitru, aflat la muncă în Italia, a văzut apelul și a comandat trei
cărucioare pe rotile. Urmează să le trimită la Malovăț. Citind același apel în
,,Scrisoarea pastorală”, Domnul Orodan Dumitru-Claudiu din
Malovăț, imobilizat la pat de mulți ani din cauza unui accident de muncă, a
hotărât să doneze și dânsul unul din cele două cărucioare de care dispunea. A
spus: ,,În dar l-am primit, în dar îl dau!” Dumnezeu să le răsplătească
tuturor!
●La sfârșitul lunii iulie, poate luni, 31
Iulie, vom face o vizită la Azilul de la Bâcleș. Le vom duce mâncare pentru cei 32 bătrâni internați,
32 cearșafuri de pat, 32 cearșafuri de pilotă, 32 fețe de pernă, un televizor,
10 Psaltiri, suc și apă minerală. Ar avea nevoie însă de patru televizoare.
Dacă cineva are vreun televizor funcționabil, pe care nu-l mai folosește și
vrea să-l doneze, este binevenit.
●Până în prezent am donat 263 exemplare din
Psaltire, dintre care 113
exemplare în afara parohiei, celor ce au ajutat parohia noastră cu cel
puțin 100 lei în ultimul an. Mulțumim lui Dumnezeu că am reușit să
realizăm și această acțiune, mulțumim Doamnei Dr. Ionescu Mihaela-Aritina, care
a binevoit și de data aceasta să suporte costul acestor cărți donate.
*
Contribuția de cult. Până la 30 Iunie,
situația contribuției de cult pe 2023 în parohia noastră se prezintă astfel: în
Malovăț au achitat 92,23% din familii; în Bârda au achitat 95,56% din
familii, iar la nivel de parohie au achitat 93,31% din familii. Este
un procent excepțional.
Precizăm că în parohia noastră contribuția de
cult nu reprezintă o sumă fixă, ci fiecare dă ceva dacă vrea și cât vrea. Serviciile
religioase sunt gratuite, indiferent dacă solicitantul a achitat sau nu ceva
pentru contribuția de cult. Așadar, preotul este la dispoziția tuturor, fără
deosebire, 24 ore pe zi și 365 zile pe an!
*
Plăți. În cursul lunii iunie am efectuat câteva plăți
mai mari, astfel: 3.835 lei brutăriei pentru cele 2.950 pâini donate
și vândute în luna iunie; 2.930 tipografiei pentru cărți; 2.815 lei pentru
cele 30 cearșafuri și 30 costume pijamale donate la Azilul de la Cujmir; 838
lei impozit; 600 lei firmei de catering pentru cele 30 porții de mâncare
donată bătrânilor de la Azilul din Cujmir; 470 lei protoieriei pentru
două căldărușe de Bobotează; 500 lei firmei de catering pentru cele 25
porții de mâncare donate Azilului de la Vânjuleț; 468 lei primăriei
pentru cei 78 mᵌ de apă consumați la cimitirul și biserica de la Bârda; 440
lei poștei pentru timbre; 393 lei poștei pentru colete; 222 lei protoieriei
pentru cărți; 214 lei protoieriei
pentru icoane; 139 lei sucul și
apa minerală donate Azilului de la
Cujmir; 106 lei prăjituri pentru Azilul de la Cujmir; 85 lei internetul;
74 lei pentru curentul electric și altele mai mici.
*
Publicații. În această perioadă,
preotul Dvs. a reușit să mai publice
câteva materiale, astfel: Amintiri despre Arhim. Iuliu Scriban, în ,,Bibliotheca
Septentrionalis”, Baia Mare, 7 iun. 2023, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
Apărătorul, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. V(2023),
nr. 1184(29 iun.), p. 12; Apel către
tineri, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr.
1185(6 iul.), p. 12; ,,Scrisoare pastorală” – 494, în ,,Observatorul”,
Toronto(Canada), 8 iul. 2023, ediție și on-line(http://www.observatorul.com); ,,Scrisoare pastorală” – 495, în
,,Moara lui Gelu”, Baia Mare, 9 iul. 2023, ediție on-line(https://moaraluigelu.blogspot.com); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 9
iul. 2023, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro); în ,,Gândacul
de Colorado”, S. U. A., 10 iul. 2023, ediție on-line(https://www.gandaculdecolorado.com);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 10 iul. 2023, ediție și
on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Pe Baraba îl vrem! în ,,Obiectiv
mehedințean”, an. XV(2023), nr. 1186(13 iul.), p. 12; Europa, Europa…! în
,,Magazin critic”, Tg. Jiu, 15 iul. 2023, ediție on-line(https://www.magazincritic.ro); Creștini și musulmani”, ///////////Tg. Jiu, 17 iul. 2023, ediție on-line(https://www.magazincritic.ro); Floare
ofilită, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr. 1187(20 iul.), p. 12; Căpitanul
Nicolae Trocan, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 20
iul. 2023, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com).
Parohia noastră a publicat cartea Pr. Serdan
Cristian, Însemnări(62 pag.) și a retipărit următoarele: Pr. D. Bălașa, Dacii
de-a lungul mileniilor; Gh. Duncea, Tudor Vladimirescu, așa cum l-am
cunoscut; Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Viața Cuvioasei Teofana Basarab;
*
Simpozioane. Preotul Dvs. a fost
invitat la câteva simpozioane, astfel:
►Duminică, 16 iulie, la Mehadia se vor
desfășura festivitățile prilejuite de cei 700 ani de la prima atestare
documentară a localității. De dimineață Prea Sfințitul Episcop Lucian cu
un sobor de preoți vor oficia Sf. Liturghie, iar după-amiază, începând de la
ora 13 se vor desfășura lucrările unui simpozion dedicat istoriei acestei
localități, la care vor participa istorici și oameni de cultură din Banat și
din țară. Primăria Mehadia l-a invitat și pe preotul Dvs. ca să le vorbească de
istoria lor, știut fiind că a studiat cele peste 1.100 documente ale
Protoieriei Mehadia din perioada 1780-1885, a realizat trei cărți(Studii și
documente privind Istoria României. Banatul, vol. I-III) și o teză
de doctorat. Poate va fi chiar cel mai în temă!
►Simpozionul de la Vidin și cel de la Rm.
Vâlcea s-au amânat pentru toamnă.
*
Zâmbete. ☺O ministresă a culturii, după o gândire
profundă, grăit-a: ,,Există posibilitatea, Doamne ferește, să te culci seara
sănătos și să te scoli dimineața mort!” Nu-i de râs! ☺Nu mă sperie
ministrul culturii, mă sperie cultura ministrului(C. V. Tudor); ☺Un zgârcit,
încercând să monteze antena TV pe acoperişul casei, alunecă şi se prăbuşeşte în
dreptul bucătăriei. În cădere, vede pe geam cum nevastă-sa numără boabele de
fasole pentru ciorbă și strigă: ,,– Opreşte-te!! Jumătate ajung, căci eu mănânc
astăzi la spital!”☺ Zgârciții adună ca și când ar trăi veșnic,
risipitorii risipesc ca și când ar trebui să moară imediat(Aristotel); ☺La
tribunal, judecătorul către învinuit: ,, – În cele 365 de zile, ai 364 de
infracțiuni. Ai vreo justificare?” ,,–Da, o zi am fost bolnav!” ☺ ,,-
Elev, de ce otrăvea Ștefan cel Mare fântânile?” ,,- Avea
încredere în moldoveni că nu beau apă!”
*
Amărăciuni. Am constatat în ultima
vreme că tot mai mulți enoriași ai noștri își comandă cruci de marmură. Foarte
bine. Am observat însă că nu toate plăcile de marmură conțin și semnul Sfintei
Cruci. Chiar dacă bucata respectivă nu are formă de cruce, pe ea trebuie să
existe, incizat, semnul Sfintei Cruci. Este ,,buletinul” nostru de creștini.
Musulmanii pun semiluna, evreii steaua, alții au alte semne, creștinii au
Sfânta Cruce. Dumneavoastră plătiți aceste monumente. Și le plătiți cu bani
grei. Nu luați orice și oricum. Este dreptul Dumneavoastră să pretindeți
constructorului să pună semnul Sfintei Cruci pe monumentul ce-l comandați. Nu
toți cei care construiesc monumente funerare sunt creștini ortodocși. Unii sunt
de alte credințe și în mod intenționat evită Sfânta Cruce. Tot așa, pe o
invitație de botez, scria: ,,la această bălăcăreală sunt invitați să asiste….”
E posibil așa ceva pentru un creștin? Vă rog, fiți mai atenți când comandați
câte ceva. Aveți demnitate și nu vă lăsați batjocoriți de un neicanimeni!
*
Excursii-Pelerinaje. ►Excursia din ziua de 6
Iulie se va face. Am contractat deja un autocar. Așadar, va avea următorul traseu: Bârda – Malovăț - Tr.
Severin(catedrala) - Cerneți(mănăstirea) - Strehaia
(mănăstirea) - Gura Motrului (mănăstirea) - Craiova (orașul,
catedrala, mitropolia, Seminarul teologic, mănăstirea Coșuna, mănăstirea
Jitianu) - retur. Plecarea va fi la ora 7 din Malovăț, de la primărie. Cei din
Tr. Severin vor aștepta la Podul Gruii, la ora 7.30. Costul: 60
lei/persoană. Mai avem câteva locuri.
►Pentru marți, 25 Iulie, cu prilejul Sf. Ana, hramul
Mănăstirii de la Orșova, parohia noastră pune la dispoziție celor interesați un
autocar. Așadar, în mod gratuit, cine dorește să meargă, este binevenit, cu
condiția să se înscrie mai înainte, pentru a nu depăși capacitatea autocarului.
►Pentru marți, 29 August, cu prilejul hramului
Mănăstirii Topolnița, parohia noastră pune la dispoziție celor interesați un
autocar. Așadar, în mod gratuit, cine dorește să meargă, este binevenit, cu condiția
să se înscrie mai înainte, pentru a nu depăși capacitatea autocarului.
►Pentru joi, 31 August, organizăm o excursie –
pelerinaj pe următorul traseu: Malovăț
-Tr. Severin - Mănăstirea Vodița - Mănăstirea Orșova - Mănăstirea Mraconia -
Valea Dunării - Mănăstirea Nera - Mănăstirea ,,Sf. Ioan” - Moldova Nouă –
Oravița - Mănăstirea…. – Bozovici - Mănăstirea Putna - Cascada Bilgăr – Orșova
- Tr. Severin-Malovăț. Prețul: 60 lei/pers.
*
Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite
și nu numai, au fost spovediți și împărtășiți 12+11+1=24 enoriași. Ceilalți
n-au simțit nevoia. Sunt cristal!
*
Program. În cursul lunii Iulie
avem următorul program de slujbe: 5 Aug.(Bârda-Malovăț); 6 Aug.(slujbă
la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 10 Aug.(spovedit și împărtășit
în Bârda, la biserică și în sat); 11 Aug.(spovedit și împărtășit în
Malovăț, la biserică și în sat); 12 Aug.(Bârda-Malovăț); 13 Aug.(Malovăț);
14 Aug.(spovedit și împărtășit copiii în Malovăț); 15 Aug.(pomeniri
dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 19 Aug.(Bârda-Malovăț); 20
Aug.(Bârda ); 26 Aug.(Malovăț-Bârda); 27 Aug.(Malovăț); 29
Aug.(Schitul Topolnița) În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii în casele și în
sufletele Dumneavoastră! Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu