luni, 31 iulie 2023

Gabriela Radu - Baden Baden_Germania

 



Baden Baden_Germania

 




Baden-Baden a fost reşedinţa de vară a ţarilor ruşi. Debutul l-a făcut ţarul Alexandru I, prin căsătoria cu Luiza Maria Augusta, prinţesa de Baden-Baden. Luiza Maria Augusta era cel de-al treilea copil al cuplului Karl Ludwig de Badé – Landgravine Amalie de Hesse-Darmstadt, pricopsit cu cinci copii. Destinul de prinţesă scăpătată i se schimbă crucial la vârsta de 13 ani, când ţarina Rusiei, Ecaterina a II-a, pune ochii pe ea, în căutarea unei neveste pentru nepotul ei, Alexandru, viitorul ţar. Invitată la Petersburg, împreună cu sora sa, Frederica Luiza Maria Augusta sfârşeşte prin a se mărita cu Alexandru, la 28 septembrie 1793, nu înainte de a se converti la ortodoxism sub numele de Elisabeta Alexeevna. Deşi Alexandru I, ţarul care l-a învins pe Napoleon, are o metresă oficială (Nastasia Narişkina), luată la Congresul de la Viena în 1815, cuplul rezistă până la moartea Elisabetei.

 

Nostalgia casei părinteşti, grija pentru educaţia fratelui, o fac pe Ţarină să vină în dese rânduri la Baden-Baden. Cum soţul o urmează, se iveşte şi înfloreşte spectaculos în saloanele din Petersburg moda călătoriilor şi a popasurilor la Baden-Baden. În scurt timp, staţiunea nemţească devine locul preferat al aristocraţiei ruseşti în strădania de a-şi etala luxul şi a prăpădi banii la Cazinou. Pretextul e deseori tratamentul la băile termale. în realitate, după cum nota Gogol, „Nimeni nu e bolnav de-adevăratelea, toţi vin pentru a se amuza“.

 

Semn al acestei năvale, în 1855 se decide construirea unei Biserici ruse. În 1880, preşedinta Comitetului pentru ridicarea lăcaşului e însăşi fiica ţarului Nicolae I, ducesa Maria Maximilianovna de Leuchtenberg, prinţesă de Bade. Pe terenul primit ca donaţie de la Primărie, biserica e gata la 28 octombrie 1882, având ca arhitect pe petersburghezul Ivan Strom. Poate fi văzută şi azi, ca obiectiv turistic în Lichtentaler Strasse, nr. 76.

 

Pe clădirea deasupra căreia scrie Rothaus Burger, din Scuarul Iezuiţilor, poate fi văzut un basorelief înfăţişând profilul unei feţe ieşind dintre pagini şi precizarea Nikolai Gogol.

La Baden-Baden ajunge şi Tolstoi, în cadrul unui voiaj prin Europa. Jurnalulsău consemnează pentru 14 iulie 1857:„Ruletă până la 6 seara. Pierdut totul“.Spre deosebire de Dostoievski însă, Tolstoi nu devine dependent de ruletă.

 

Scriitorul rus cel mai legat de Baden-Baden rămâne însă Ivan Turgheniev. Semnele popasului său în staţiune sunt luate în calculul oricărui traseu turistic. E vorba în primul rând de vila sa, de pe Fremersbergstrasse, nr. 47, semnalată prin tăbliţa Reşedinţa Turgheniev. Nu departe de acolo, pe Lichtentaler Allee, poate fi văzut bustul lui Turgheniev, inaugurat în 2000, cu inscripţia:„Ivan Turgheniev. Baden-Baden. 1863-1870”.

 

Aici, la Baden-Baden a avut loc cearta istorică dintre Turgheniev şi Dostoievski. Dacă ar fi să-l credem pe autorul romanului Crimă şi pedeapsă, controversa a luat naştere în chestiunea Maicii Rusii. Spre indignarea lui Dostoievski, slavofil convins, Turgheniev susţinea superioritatea nemţilor asupra ruşilor.

 


Staţiunea e preferata new russians, noilor ruşi, cum li se spune îmbogăţiţilor ruşi de după prăbuşirea URSS. Ca proprietari de vile, ca acţionari, ca inşi veniţi la odihnă sau doar în trecere, ca turişti, mii de ruşi năvălesc anual în Baden-Baden. Pe străzi, prin magazine, pe alei, prin pieţe şi prin scuaruri, auzi vorbindu-se ruseşte atât de mult încât, o clipă, te crezi ajuns la Moscova.

 

Sursa: Gabriela Radu





10 secrete ale CIORBEI DE PESTE

 

1. Nu exista ciorba de peste lipoveneasca, ucraineana, romaneasca sau turceasca. E marketing pentru turistii naivi.

2.Nu apa de Dunare da gustul ciorbei de peste. Apa este incolora, insipida si inodora. Dar, poti sa le-o arunci turistilor...

3. Ciorba de peste se face doar cu patru legume: cartofi, ceapa, ardei si rosii. Orice alta leguma adaugata strica gustul ciorbei. Deci reteta nu prea merge interpretata. Iarna pescarii foloseau doar cartofi si ceapa.

4.Este impropriu numit bors de peste, pentru ca este acrita cu otet, nu cu bors din tarate. Denumirea corecta este ciorba de peste. Borș este denumirea rusească.

5.Secretul ciorbei de peste consta in folosirea a cat mai multe specii de peste. Pescarii foloseau minim cinci tipuri de peste gras si mai slab.

6.Pescarii dupa ce curatau pestele lasau in el icrele, laptii si basica. Acestea dau o savoare deosebita ciorbei.

7. Pentru o ciorba de peste reusita, folositi doar peste din Delta sau Dunare. Pestele de crescatorie din cauza hranei cu care este alimentat are alt gust. Mult mai slab.

8.Cea mai buna ciorba de peste se face din peste proaspat. Congelarea lui strica gustul ulterior al ciorbei.

9. Ciorba se drege cu otet, sare si leustean. Un gust deosebit are daca este mancat cu mujdei de usturoi.

10.Pescarii nu manancau ciorba in farfurie cu peste in ea. Pestele se scoatea pe un platou din lemn numit Stablea si se manca cu mujdei. Separat se manca ciorba dupa peste....











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu