Scrisoare pastorală
Foaie periodică,
gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXIII(2023),
nr. 506(16 –30 Noiembrie)
Dragii mei enoriași!
,,Scrisoare către
Eminescu”(XXIV)
Bădie Mihai,
Citesc cu plăcere una
din poeziile matale, pe care ai intitulat-o Afară-i toamnă.
Până la un punct,
lucrurile s-ar părea că se repetă, că nu-i nici o deosebire între ce era atunci
și ce-i acum. Oamenii sunt aceiași, natura cam aceeași, anotimpurile sunt
aproape la fel. Și, totuși, bădie, câtă deosebire!
Să citim: ,, Afară-i
toamnă, frunza 'mprăştiată,/Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri/”. Cu
mici deosebiri, cam aceeași a fost toamna și mai ales perioada de tranziție
dintre toamnă și iarnă. Frigul alunga copiii după sobă, vitele intrau la grajd
și primeau hrană adunată de stăpân de-a lungul verii. Clăile cu fân așteptau
nerăbdătoare să fie luate în seamă, să se-nfigă cuțitu-n ele și furca să
împartă după cuviință fiecărei rumegătoare. Grâu și porumb era în pod destul
cât să folosească stăpânilor și dobitoacelor. Grâul era răsărit și suporta
întru speranța așteptării apropiatele zăpezi. Grămezile de lemne asigurau
necesarul pentru iarnă. Porcii ronțăiau liniștiți boabele din pivă, așteptând
să plece-n lumea de dincolo, de îndată ce se apropia Crăciunul. Femeile torceau
grăbite, altele împleteau ciorapi și flanele, altele țeseau la război dimii,
oprege, pături și câte toate necesare pentru casă. Copiii își făceau lecțiile
grăbiți, apoi țâșneau la prieteni și la consăteni ca să pregătească înfrigurați
colindele de care aveau nevoie la apropierea Crăciunului. Bătrânii ședeau pe
lângă sobă, își răsuceau tacticos căciula și așteptau pe nepoți să-i învețe
colinde, să le spună povești, glume și amintiri. Focul duduia liniștit în sobă,
planurile de viitor începeau să se țese pe-ndelete.
Astăzi, Bădie, puține
din cele de-atunci se mai păstrează. Câmpurile sunt pustii, căci prea puțini se
mai învrednicesc să le mai muncească. Ne aduce pâine de aiurea, înghețată,
degerată, fără mirosul de altădată, fără gustul bun și ademenitor. Copiii merg
la școală, își sacrifică zilele și nopțile învățând lucruri tot mai grele și
tot mai multe, încât prea puțin timp le mai rămâne pentru joacă. Sunt copii
istoviți, vlăguiți, fără bucuria copilăriei iradiindu-le pe față. Ceea ce se
învăța pe vremea ta în ultimii ani de liceu, vor să învețe copiii de astăzi
încă din școala primară. Lucrurile s-au aglomerat, cunoștințele s-au înmulțit,
nevoile sunt tot mai mari și pe umerii bieților copii apasă tot mai greu.
Învață sărmanii până târziu în noapte,
dar dacă nu mai fac și meditații cu proprii lor profesori, ori cu alții, nu se
pot ține în pas cu programele. Colindele le ascultă la radio, la telefon, la
televizor, la casetofon. Din păcate, copiii sunt tot mai puțini prin satele
noastre. Unii au plecat după părinți peste mări și țări, alții au ajuns prin
tomberoane înainte de a se naște. Bătrânii sunt tot mai puțini, tot mai
singuri, tot mai triști. Fiecare se gândește cu îngrijorare la ziua de mâine,
la singurătatea tot mai agresivă ce le cuprinde ființa.
Mulți fac ceea ce au făcut dintotdeauna
înaintași de-ai lor ca să-și învingă timpul: ,,Şi tu citeşti scrisori din roase
plicuri/ Şi într'un ceas gândeşti la viaţa toată/”. Mda! Citesc și cei de azi
scrisori venite de departe. Își amintesc și cei de azi de tinerețea lor, de
copii și de nepoți răspândiți în lume. Se gândesc însă cu teamă la ziua de
mâine, când ultimele puteri îi vor părăsi, când posibile boli îi vor țintui la
pat și nimeni nu va avea cine le deschide ușa! Tineretul țării se fixează
ușor-ușor prin țări străine, își fac rosturi pe acolo și rareori se-ntâmplă
să-și mai îndrepte pașii spre locurile natale, spre bătrânii părinți sau bunici
rămași în părăsire. E o dramă a vremii noastre, Bădie Mihai, pe care tu n-ai
avut prilejul să o cunoști. Te-a ferit
Dumnezeu!
Pe vremea ta, Bădie,
se potriveau de minune versurile acestea: ,,Pierzându-ţi timpul tău cu dulci
nimicuri,/N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată;/Dar şi mai bine-i, când
afară-i sloată,/Să stai visând la foc, de somn să picuri”/.Mda! Simțeai nevoia
singurătății, a liniștii, a retragerii și a reculegerii. Abia atunci te
regăseai pe tine însuți, îți ascuțeai condeiul și dădeai drumul gândului să
zburde. Și pagină după pagină acopereai cu scrisul mărunt al Domniei –Tale.
Erau pagini pentru eternitate, erau pagini scrise cu sufletul pentru suflete
dintotdeauna și de peste tot.
Cine să mai scrie azi,
Bădie? Cine să mai citească? Care mai au vlagă-n oase și-n cugete se chiorăsc
la televizor până târziu în noapte, până somnul îi cuprinde. S-a distrus și
capacitatea de a gândi a omului de azi. Totul i se pregătește, fie material, fie
spiritual, totul i se servește, așa cum vrea producătorul. Pe vremea ta omul
era mult mai liber. Se apropia de el însuși, de sufletul prietenului său, al
celui din familie și din neamul său. Azi mă rățoiesc că am mii și mii de
,,prieteni” pe tot felul de canale, dar, în fond, sunt tot mai singur și tot
mai trist. Viața, tehnologia, ne-a înstrăinat unii de alții, de noi înșine și
de Dumnezeu.
,,Şi eu astfel mă uit
din jet de gânduri,/Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,/În juru-mi ceaţa
creşte rânduri-rânduri!”/ Ehe, Bădie, Bădie, ce copil erai! Dacă ai cunoaște tu
pe omul de astăzi cât e de stresat, de frământat, de împovărat. La serviciu e
persecutat de unul și de altul, norma crește de la o lună la alta, naveta e tot
mai pretențioasă, mijloacele de transport tot mai puține, acasă sunt nevoi și
necazuri și probleme de tot felul! Când să mai citești povești? De astea și
copiii știu să sunt născociri de oameni fără somn. Azi, Bădie, copiii care mai
sunt se uită la ,,desene animate”, primesc totul pe tavă, nu mai trebuie să-și
ostenească imaginația, memoria, creativitatea. Primesc totul pe ,,tavă” și nici
nu observă că li se distruge ceea ce au mai de preț în ființa lor: puterea de
creație!
Alte vremi, Bădie! Îți
voi scrie în curând! Până atunci, cu bine!
*
File de
istorie(II). Episcopia Severinului și Strehaiei a publicat o carte monumentală, Episcopia
Severinului și Strehaei. Monografia eclesiastică, semnată de doi cunoscuți
istorici olteni, Domnii Dinică Ciobotea și Tudor Rățoi(continuare din
numărul precedent): S-a construit o nouă catapeteasmă din lemn
sculptat, la fel scaunele, stranele și jețul arhieresc de către sculptorii
Constantin și Ion Foșalău din Nemțișor(NT). S-a construit tâmplărie de metal.
S-a construit gard de prefabricate. S-a construit catapeteasmă din lemn
sculptat. În 2005 s-a făcut o nouă spălare și recondiționare a picturii de
către pictorul Gheorghe Neagu din București. În 2009 s-a introdus apă curentă
în curtea bisericii, s-a construit
cișmea arteziană, o troiță cu eroii satului, porți sculptate de către
aceiași sculptori. S-au legat cărțile și revistele bisericii, s-au schimbat de
mai multe ori covoarele bisericii, s-a construit clopotniță nouă și s-a
cumpărat clopot nou.
Preoții care au funcționat în Malovăț au fost următorii: Pr.
Ioan(1848-1870), Pr. Gheorghe (1868), Pr. Gheorghe Iorgovn(1870-1899), Pr.
Gheorghe Iovițu(suplinitor, 1899-1900), Pr. Constantin Inescu(1928-1945), Pr.
Constantin Zaharia(1945….?), Pr. Gheorghe Sfetcu(?….-1977), Pr. Dumitru
Iliescu(suplinitor, 1977-1979), Pr. Al. Stănciulescu-Bârda(1979 – până în
prezent). Cântăreți au fost: Dumitru Pleșan, Ion Popescu(1985), Gheorghe
Hurduc, Ion Tărăbâc(1941), suplinitori diferiți, Stănciulescu
Cristian(2013-2018).
Preotul Constantin V. Inescu a fost preot de campanie în Al
Doilea Război Mondial, iar Preotul Constantin Zaharia, în calitate de elev ale
Școlii de Ofițeri de la Arad, a participat la luptele de la Păuliș. În 1979
Parohia Malovăț a fuzionat cu Parohia Pitulași. Preotul Al. Stănciulescu-Bârda
a desfășurat, pe lângă activitatea pastorală propriu-zisă, și o intensă
activitate culturală, publicând până în prezent peste 3.000 titluri(cărți,
studii și articole), a participat la diferite sesiuni și simpozioane. În
sistemul ,,cartea prin poștă” a trimis în ultimii 30 de ani mii de cărți
religioase, istorice, de literatură în țară
și străinătate. Preotul Gheorghe Iorgovan a dotat biserica cu cărți de
cult în 1899. Același lucru l-a făcut și Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. În 1941
averea bisericii era de 17 pogoane primite încă din 1864 și un cimitir. În 1928
s-a înființat biblioteca parohială, care a fost epurată în 1945. Azi parohia
are șapte hectare teren arabil și a mai câștigat prin proces aproape 3 ha. În
1930-1940 biserica a oferit ajutoare celor săraci în valoare de 24.595 lei.
Acest obicei a fost reluat mai ales după 1989. A devenit o adevărată tradiție
ca taxa de cult să fie la voia credincioșilor, serviciile religioase gratuite.
Din 1980 se dau ajutoare la familiile sărace cu prilejul marilor sărbători.
După Revoluție se donează câte trei pâini participanților la slujbe. Din 1998 se donează câte o carte fiecărei
familii cu prilejul Crăciunului, iar din 2008 și de Paști.
Icoanele și cărțile vechi au fost ridicate de Muzeul Porțile
de Fier înainte de 1989.
În cimitirul satului se află mormântul Prof. Univ. Ioan
Popescu, fiu al satului(Va continua).
*
File
de jurnal. 11 mart. 1984. ,,Am făcut slujbă la Malovăț. Am avut
peste 100 de persoane. Au venit și din Bârda(Trocan Maria și Lasculescu Maria).
Au mai fost și de spovedit și grijit la biserică și în sat. Le-am vorbit de o
excursie la mănăstiri și au reacționat prompt și cu bucurie. Voi vedea ce voi
putea face.
Unchiu-meu Sandrică mi-a spus că în
șantierul naval situația e foarte critică. Zi de zi se măresc efectivele de
soldați aduși să lucreze în locul muncitorilor demisionați. De asemenea, sunt
alocate numeroase trupe de miliție și securitate în travesti. Se vorbește mult
și foarte rău la adresa președintelui și a partidului, iar tovarășii n-au altă
grijă decât să pescuiască.
Se zice că acordul global s-a căsătorit
cu sâmbăta liberă și au făcut o fetiță, căreia i-au pus numele ,,duminica
lucrătoare”. Folclor!
Tăticu a adus o remorcă de lemne de
prin pomii fermei. Crengile tăiate le-a adunat cu câmpenii și le-a adus acasă.
Câmpenii de la fermă nu aveau pâine de trei zile.
12-14 Martie. Am
lucrat intens la Coloana Infinitului, vol.
II. Luni am mai făcut și niște scrisori către o serie de reviste pentru a-mi
publica un anunț privitor la Nicolae Iorga. Sper că astfel voi găsi mai mulți
amatori să-mi ofere amintiri, deși mă îndoiesc că vor vrea să-mi publice
anunțul.
Tăticu a lucrat la fermă. Mămica se
simte mai bine. A întrerupt tratamentul. Marți am făcut înmormântarea
malovicencei Elisabeta Crăciunescu(79 ani). Cred că de foame a murit femeia
aceea. Fusese în concubinaj cu Dindere, cel care a murit astă-toamnă. O fată
avea și aceea se stabilise prin Severin. De ea îngrijeau vecinii.
Sabin Popescu din Malovăț mi-a spus că
prin Dolj se aplică cu strictețe programul contractelor. I-a comunicat cuscrul
său că e dezastru pe acolo. Tot el mi-a spus că-n Malovăț primarul a început o
adevărată campanie de sacrificare clandestină a vițeilor. Ia vițelul de la
cetățean, cinci kilograme i le ia degeaba, iar pe celelalte le plătește cu 25
lei/kg, asigurându-l că nu va avea probleme.
Am dat de belea. Îmi vin cu copiii din
Bârda și din Bâlvănești ca să le fac molitve. Spun că au fost cu ei la medic,
le-au făcut tratament, dar degeaba. După ce le-am făcut eu 1-2 molitve se simt
bine, au somn liniștit și nu mai sunt nervoși. Interesându-mă, aflu că în
camera în care stau acei copii cineva fumează. Drept canon de ispașă le
interzic de a mai fuma în cameră. Desigur, că dacă aerul este curat în cameră
și copiii se simt bine.
Miercuri seara am ajuns la litera ,,P”
la Coloana Infinitului, vol. II,
totalizând până acum 388 pagini dactilografiate. Merge greu, dar merge!”
*
Ajutoare și
donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare și donații,
astfel: Doamna Elisabeta Leferenz din
Nȕremberg(Germania): 244 lei; Doamna
Leonte Daniela din Buzău: 145 lei. Dumnezeu
să le răsplătească!
*
În luna noiembrie am donat pâine credincioșilor participanți
la slujbe, astfel: 5 Nov.: 197 pâini; 8
Nov.: 120 pâini; 12 Nov.: 178 pâini; 19 Nov.: 151 pâini; 21 Nov.: 56 pâini; 26 Nov.: 104 pâini; 26 Nov.: 140
pâini. Așadar, în luna noiembrie s-au donat 946 pâini. Totodată, s-a vândut pâine, astfel: 5 Nov.: 203 pâini; 8 Nov.: 80 pâini; 12 Nov.: 522
pâini; 19 Nov.: 199 pâini; 21
Nov.: 144 pâini; 26 Nov.: 646 pâini; 26 Nov.: 60 pâini. Așadar, în noiembrie s-au
vândut 1.854 pâini.
În luna noiembrie am efectuat câteva cheltuieli mai mari,
astfel: 12.000 lei protoieriei
pentru lumânări; 3.642 lei pentru
cele 2.800 pâini donate și vândute
în noiembrie; 2.534 lei tipografiei
pentru următoarele cărți: Iisus Hristos - Documente secrete, România
în flăcări și Justiția și proverbul
românesc; 850 lei impozit; 541 lei poștei
pentru colete; 240 lei poștei pentru timbre; 90
lei pentru curent electric; 50 lei băncii
pentru comisioane și altele mai mici.
*
Contribuția de
cult. Mulțumim lui Dumnezeu că am mai încheiat încă un an cu bine. Am
reușit să menținem situația din anii de până acum, în sensul că nu am avut o
sumă fixă pentru contribuția de cult, ci fiecare a dat dacă a vrut și cât a
vrut. Preotul a fost la dispoziția tuturor, indiferent dacă solicitantul a
achitat ceva sau nu pentru contribuția de cult, 24 de ore pe zi, 365 zile pe
an. În rest a fost liber!
Putem să spunem că pe 2023
în parohia noastră situația se prezintă astfel la capitolul ,,Contribuția
de cult”. În Bârda au achitat 97,81 %,
în Malovăț au achitat 95,50 %, iar la nivel de parohie au
achitat 96,22 %. E un procent foarte bun. Mulțumim lui Dumnezeu și
Dumneavoastră pentru tot sprijinul acordat. Fruntașii sunt următorii:
A. în Malovăț: I. Ilinca Alexandru: 480 lei; II. Pau
Claudiu: 420 lei; III. Căprioru Marius, Ștefu George, Sava I. Marius: câte
400 lei; IV. Vișan Bădiță: 350 lei; V. Oproiu Elisabeta: 330 lei;
VI. Ștefu Constantin: 320 lei; VII. Cioabă Dumitru, Ghilerdea
Sevastian, Mănescu Vasile: câte 300 lei; VIII. Mateescu Floarea; 265
lei; IX. Marina Sofia, Paicu Domnica: câte 260 lei; X. Stroe
Silvia, Popescu Angelu, Baltac Alexandru, Ciolacu Dumitru: câte 255 lei; XI.
Ungureanu Margareta, Manolea Elisabeta, Ionașcu Marinelu, Crașoveanu Valeriu,
Almichi Ion: câte 250 lei; XII. Ionașcu Ștefan: 235 lei; XIII. Badea
Marius, Cioabă Constantin: câte 225 lei; XIV. Bazavan Dumitru, Coman
Vasile, Munteanu Dumitru: câte 220 lei; XV. Baltac Petre, Papa Vergina: câte
215 lei; XVI. Popescu Marga, Pau Daniel, Toma Constantin, Popescu
Iulian-Constantin, Pătrulescu Alin: câte 210 lei; XVII. Băleanu Petre,
Ciobanu Dumitru: câte 205 lei; XVIII. Manolea Grigore, Crăciunescu
Florin, Iordache Mihai, Almichi Constantin, Mănescu Iulius, Borcilă Dumitru,
Popescu Vasile, Pera Aurica, Băleanu Ioana, Giura Dragoș, Bogdan
Gheorghe-Gabriel, Meilă Constantin, Pereanu Constantin, Bazavan
Gheorghe-II, Mănescu Constantin, Surugiu I. Mihai, Partenie
Doru-Nicușor, Michescu Elena: câte 200 lei; XIX. Pau Dumitru, Coman
Elena: câte 180 lei; XX. Vișan Ioana, Curea Valeria, Voican Petre,
Cioabă Marius: câte 170 lei; XXI. Căprioru Gheorghe, Tărăbâc Dorina,
Ciobanu Doru: câte 165 lei; XXII. Boncioc Liviu, Coman Constantin,
Tărăbâc Angela, Berneanu Alexandra, Căprioru Maria, Munteanu Iorgu: câte 160
lei; XXIII. Albu Natalia: 157 lei; XXII. Bâză Nicolae, Baltac Ion,
Minune Lucian, Dragotă Nicolița: câte 155 lei; XXIII. Pârvănescu Elena,
Bobiț Claudiu, Bobiț Gh. Gheorghe, Pirici Constantin, Vlădescu Emil, Popescu
George, Meilă I. Nicolae, Mangu
Constantin, Borugă Ion, Borugă Viorel, Borugă Alexandru, Surugiu Gheorghe,
Cotea Nicu, Guran Aurel, Borugă Mihai, Ciută Romică, Ștefu Constantin, Glavan
Dumitru, Ilinca Dragoș, Minune Ion, Bobiț Valeriu, Bucică Bebe, Munteanu D.
Iancu, Mănescu Silvia, Pătrulescu Petre, Iorgovan Constantin: câte 150 lei; XXIV.
Cojocariu Titu: 145 lei; XXV. Bazavan Gheorghe(I), Trocan Ion: câte 135
lei; XXVI. Vasilescu Ioana, Bazavan Marin, Mănescu Valeria, Crăciunescu Constantin, Baltac Gheorghe, Giurescu Lucreția:
câte 130 lei; XXVII. Tărăbâc
Stelucu, Ungureanu Dumitru, Popescu Mihai, Glavan Constantin, Tătucu Grigore,
Munteanu Alexandru, Badea Ion Valeriu: câte 125 lei; XXVIII. Manolea
Mihai, Tărăbâc Maria, Căprioru Elena, Crumpei Vasile, Oproiu Natalia, Nistor
Petre, Curea Antoaneta, Iorgovan Viorel, Mladin Paul, Ungureanu Florin, Glavan
Floarea, Mănescu Viorel, Hurduc Pantelie, Badea Ion, Popescu Ion, Paicu
Nicolae: câte 120 lei; XXIX. Surugiu Eugenia, Coman Eugen, Popescu
Alexandra, Ștefu Ion, Chiriță Toni, Mănescu Elena, Bondoc Alexandru, Baltac
Lida, Orodan Alexandru, Oprișan Elena, Pană Viorel, Borcilă Gh. Elena: câte 115
lei; XXX. Bobiț Gheorghe, Boncioc
Constantin, Vișan Valeria, Micu Valeriu, Bazavan Claudiu, Coman Cătălin,
Popescu Aurelia, Ciobanu Alexandra, Voican Nicolae, Diaconu Lucian, Colibășanu
Dumitru, Crăciunescu A. Gheorghe, Pereanu Viorel, Meilă Dumitru, Blejdea
Gheorghe, Ică-Căprioru Gheorghe, Răchiunoiu Gheorghe, Badea Nicolae, Curea
Gheorghița, Meilă Emil, Borugă Vasile-Cosmin, Crăciunescu C. Constantin,
Hadarig Mircea, Surugiu Gh. Mihai, Haidamac Miroana, Tătucu Marius, Motreanu
Traian: câte 110 lei; XXXI. Cernea Mihăiță, Ciobanu Ilie, Popescu
Tudorița, Coman Marian, Căprioru Petre, Ștefu Florian, Vișan Sevastian, Tănase
Stela, Ciurel Dumitru, Sava Ion, Borcilă Vasile: câte 105 lei; XXXII. Vlăduț
Sevastian, Michescu Nicușor, Cosma Cristina, Tudor Daniel, Mănescu Ion, Popescu
Șt. Ion, Glavan Ion, Michescu Ion, Blidariu Constantin, Popescu Mirela, Zaharia
Cristina, Popescu Valentin, Popescu Alin-Constantin, Pera Dumitru,
Ciolacu-Hotăranu Claudiu, Filip Elisabeta, Crumpei Sever, Orodan Constantin,
Băleanu Virgil, Borcilă Șt. Ștefan, Minoniu Ion, Crașoveanu V. Valeriu, Paicu
Daniel, Dima Vasile, Hurduc Romeo, Giurcan Mirela, Surugiu Gh. Gheorghe,
Michescu Nicolae, Cojocariu Ilie, Meilă C. Constantin, Lupșa Dumitru, Tărăbâc
Virgil, Meilă C. Nicolae, Oprișan Liliana, Bogdan Silvia, Boncioc Dumitru,
Ștefan Stanciu, Guran Constantin, Luca Dumitru, Giurescu Alexandru, Păunescu
Aurelia, Trocan Mihai, Pitulicu Simion, Oprișan Sever, Bondoc Anton, Surugiu
Ionel, Geaucă Aristide, Badea Constantin, Popescu Dumitru, Paicu Angelu,
Munteanu Puiu, Bora Ion, Ciurel Florin, Didea Elena, Cimpoieru Constantin: câte
100 lei;
II. În Bârda: I. Olteanu Virgil: 500 lei; II. Botoșan Dumitru, Horodnic Tudor: câte
400 lei; III. Curea Gigi: 355 lei; IV. Butoi Ion, Mihăescu
Nicolae, Mucioniu Ion(Mucești): câte 300 lei; V. Bobocea Savu: 250 lei;
VI. Duțoniu Ion, Turlacu Emil, Gârbovan Gheorghe: câte 220 lei; VI. Gârbovan
Niculina, Sfetcu Sorin, Gheran Paraschiva: câte 210 lei; VII.
Rolea A. Ion: 206 lei; VIII. Dragomir Bădiță, Pâlșu Gheorghe, Ivașcu
Vasile, Luca D. Maria, Coman Elena, Tănase Maria, Mema Petre: câte 200 lei; IX.
Luca Gheorghița: 170 lei; X. Luca Vasile, Luca Ana, Sfetcu Dumitru: câte
160 lei; XI. Urdă Violeta, Fugașin Aurel, Hortopan Constantin: câte 155
lei; XII. Anghel Nicolae, Dragomir Nicolae, Făiniș Marcel, Malescu
Gheorghe, Luca Gheorghe(Sanda), Banciu Ionel, Mihăescu Maria, Mema Ion, Avram
Dumitru: câte 150 lei; XIII. Stănciulescu Tănase: 140 lei; XIV. Bădâi
Alexandru, Țăpligă Ion: câte 130 lei; XV.
Rolea A. Aurel: 125 lei; XVI. Rolea Ileana, Sfetcu N. Aurel, Mema
Ileana: câte 120 lei; XVII. Curea Viorel, Luca C. Maria, Șonea Floarea: câte
115 lei; XVIII. Motreanu Ilie, Curea Marinel, Fruntelată Mihăiță, Curea
Gheorghița, Curea Ghiță, Luca M. Ion, Morjan Constantin, Ene-Mihăescu Doru,
Rolea C. Ion, Rolea Ilie, Stoichină Dumitru, Mema Gheorghe: câte 110 lei; XIX.
Popescu Valeria, Dragomir Gheorghe, Cimpoieru Tănase, Rolea Ion, Curea Maria,
Curea Gheorghe, Șeitan Gica, Sfetcu A. Aurel, Sfetcu George, Rolea George, Petolescu
Elena, Mema Păuna: câte 105 lei; XX. Motreanu Doru, Stănciulescu Ion,
Stănciulescu Mihăiță, Pavel Eugenia, Curea Cristi, Boroancă Ilie, Cimpoieru
Viorel, Curea Petre, Stănciulescu Alexandru, Luca A. Gheorghe, Luca Aristița,
Ivașcu Ion, Luca Jana, Curea Daniela, Curea Vasile, Mucioniu D. Ion, Luca
Constantin, Duțoniu Valentin, Gheran Maria, Sfetcu Doru, Stănciulescu Florin,
Gheran Aurel, Cola Emilia, Drăghia Maria, Drăghia Aurel, Rolea Gh. Aurel,
Bufanu Dumitru, Sfetcu Stela, Mema Margareta, Mema Șt. Constantin, Ivașcu
Ionuț: câte 100 lei;
Așadar, la nivel de
parohie, pe locul I se situează Domnul Olteanu Alexandru din
Bârda cu 500 lei, pe locul II Domnul Ilinca Alexandru din Malovăț cu 480
lei și pe locul III Domnul Pau Claudiu din Malovăț, cu 420
lei.
Precizăm că pe cei
care au dat sub 100 lei nu i-am mai menționat, din lipsă de spațiu. Cele
mai mici contribuții de cult au fost: în Malovăț, trei familii cu câte 10
lei, iar în Bârda o familie a
dat 15 lei.
Pentru anul 2024
contribuția de cult în Parohia Malovăț se va încasa după aceleași principii de
până acum: fiecare dă dacă vrea și cât vrea. Preotul va fi la dispoziția
tuturor, indiferent dacă au achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult, 24
de ore pe zi și 365 zile pe an. În rest va fi liber. Totodată, facem precizarea
că toate serviciile religioase din parohia noastră au fost și vor fi gratuite,
indiferent dacă solicitantul a achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult.
Mai avem, din
parohie, enoriași care au dat ajutoare, atunci când s-a pus problema realizării
unor fonduri pentru diferite activități misionare și caritabile, astfel:
- Malovăț: I.
Popescu M. Mihai: 4.000 lei; II. Almichi Constantin: 1.000
lei; III. Dima Vasile: 435 lei; IV. Tătucu
Grigore: 250 lei; V. Borcilă Elena: 215 lei; VI.
Ciolacu Dumitru, Manolea Elisabeta: câte 200 lei; VII. Bazavan Dumitru: 163 lei; VIII. Meilă Emil: 150 lei; IX. Mănescu
Valeria: 140 lei; X. Haidamac Miroana, Oprișan Elena, Bazavan Constantina, Popescu Elena, Voican Petre, Popescu
Alexandra, Ștefu Ionel: câte 100 lei;
- Bârda:
I. O persoană care nu vrea să i se
știe numele: 13.786 lei; II. Altă persoană care nu vrea să i se știe
numele: 13.340 lei; III. Curea Vasile, Stănciulescu
Tănase, Cola Emilia: câte 100 lei;
Le
mulțumim cordial tuturor pentru tot sprijinul acordat și rugăm pe Dumnezeu să
le răsplătească efortul făcut!
*
Activități
economice. Am predat Fabricii de Lumânări a episcopiei 167 kg resturi de lumânări.
*
Publicații. În această
perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai
publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare
pastorală” – 505, pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de
radio românesc din Australia, 25 nov. 2023, (https://bentodica.blogspot.com);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”,
Baia Mare, 27 nov. 2023, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 27
nov. 2023, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro);
Nicolae Iorga, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare,
27 nov. 2023, ediție on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
S-aude iarna prin munte trosnind…, în
,,Națiunea”, București, 30 nov. 2023,
ediție și on-line(https://ziarulnatiunea.ro);
Glasul pământului, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an.
XXV(2023), nr. 1206(30 nov.), p. 12; Fapta
lui Taica Ion Micșoniu, în ,,Națiunea”,
București, 3 dec. 2-23, ediție și on-line(https://ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor);
Răsplata dezertorului, în ,,Obiectiv mehedințean”, Dr. Tr. Severin,
an. XXV(2023), nr. 1207(7 dec.), p. 12; Rugă
la vreme de primejdie, în ,,Observatorul”,
Toronto(Canada), (http://www. observatorul.com).
*
Parohia noastră a publicat cartea regretatului Prof.
Constantin C. Popilian, România în
flăcări (368 pag.). Cartea cuprinde, în prim plan, numeroase articole
privind Primul Război Mondial, traduse de către Prof. C. C. Popilian din limba
germană, în vremea cât a fost prizonier de război în Germania. Sunt descrise
situații și momente palpitante, care, cu siguranță nu au fost cunoscute de
istoriografia românească până acum. Nu existau la vremea aceea mijloace de
informare ca cele de azi, precum radio, televiziune, internet. Totul se baza pe
descrierea directă, de la fața locului. Asta și făceau reporterii germani de
război, mulți dintre ei fiind sau ajungând mai târziu renumiți scriitori în
cultura germană. Citind cu emoție paginile cărții, vom călători în Bulgaria,
inclusiv la Turtucaia, în Transilvania, la Brașov, Sibiu, Petroșani, vom coborî
pe Valea Jiului, vom asista la momentele grele trăite de armata română de la
Tg. Jiu, Craiova, București și pe întreg traseul până la
Mărășești-Mărăști-Oituz. Vom asista cu durere la aroganța manifestată de
autorii germani față de soldatul român prost echipat și sărăcăcios înzestrat
sub aspect militar. Vom lua cunoștință de momente dramatice din timpul
luptelor. Nu lipsesc însă și situații comice, dovadă în plus că pe român nu l-a
părăsit umorul nici în momentele cele mai grele. Regele, guvernul, majoritatea
instituțiilor și o bună parte din populația de vârf a țării era refugiată la
Iași. Se aștepta dintr-o zi în alta ca frontul să cadă, ca armata română să
capituleze. Și iată că se produce o adevărată minune dumnezeiască: soldații
români, aceia disprețuiți de nemți și de unguri, cu haine vechi și murdare, cu
muniție din Războiul de Independență de la 1877, flămânzi, plini de boli și de
păduchi, se ridică într-un efort supraomenesc
la Mărășești-Mărăști-Oituz și nu numai că baricadează înaintarea
trupelor nemțești, austriece și ungurești, dar le pun pe fugă pe acestea, le
trec munții, le alungă prin Transilvania, iar în anul următor realizează cea
mai frumoasă pagină din istoria României de până acum: Unirea cu Basarabia,
Bucovina și Transilvania de la 1 Decembrie 1918.
Cartea e plină de savoare, dar ne vom opri în rândurile de
față doar la un aspect. Capitala era înconjurată de trupele germane-austriece
și maghiare. Se părea că ceasurile până la capitularea armatei române și
ocuparea capitalei țării sunt numărate. În acest context, pentru a se evita o
vărsare inutilă de sânge, Generalul Manchensen trimite pe căpitanul Lange să ceară
capitularea trupelor române. Ofițerul este primit cu onoruri, dus din treaptă
în treaptă, până la generalul Prezan. Este tratat cu bunăvoință și prietenie de
ofițeri, este ținut de vorbă, iar după multă-multă așteptare vine răspunsul.
,,Cetatea Bucureștiului” către care era adresată scrisoarea nu există. ,,Nu există nici o cetate București, nici
un fort armat, nici o trupă de apărare și nici un comandant. Este numai armata
care apără ținutul!” Cu acest răspuns, emisarul este dus cu grijă
până este scos din zona controlată de români.
Aproape fiecare capitol al cărții este însoțit de un set de
traduceri din diferite surse ale vremii. Acestea au fost culese de Părintele
Pr. Dr. Ioan-Cătălin Dragu, nepotul regretatului C. C. Popilian, din Arhivele Vaticanului și au rostul de a
verifica și fundamenta afirmațiile din reportajele traduse.
Îi mulțumim Părintelui Pr. Dr. Ioan-Cătălin Dragu, preot catolic la Roma,
unul dintre cei mai buni prieteni ai subsemnatului în anii de seminar și de
după aceea, sperăm că vom putea să-i mai publicăm și alte multe lucrări
personale sau ale regretatului său bunic.
*
Program. În cursul lunii Ianuarie
avem următorul program de slujbe: 1
Ian.(Bârda, pomeniri la ora 8;
slujbă la Malovăț); 2 Ian.(colindul
cu Botezul în Bârda); 3,4,5 Ian.(colindul
cu Botezul în Malovăț, pe traseul cunoscut); 6 Ian.(Bârda, ora 8; Malovăț, ora 10); 7 Ian.(Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12,30); 13 Ian.(Malovăț-Bârda); 14 Ian.(Malovăț); 16 Ian.(Malovăț-Bârda); 17
Ian.(Malovăț-Bârda); 20 Ian.(Malovăț-Bârda);
21 Ian.(Bârda); 25 Ian.(Malovăț-Bârda); 27
Ian. (Malovăț- Bârda); 28 Ian. (Malovăț); 30 Ian.(Pomeniri în Bârda, la ora 8; slujbă la Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86,
ori pe adresa: stanciulescubarda@
gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La mulți ani!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu