Alesandru Duţu - Jurnal de pe Frontul de Est (69)

 

Jurnal de pe Frontul de Est (69)

Col. (r) Prof. univ. dr. Alesandru Duţu

24 Noiembrie 2024

 

22 noiembrie 1942 - Situaţie dramatică pe frontul de la Cotul Donului!

 

„Socotesc preferabil ca Grupul Lascăr să fie retras... Altfel se poate... să fie distrus, dat fiind lipsa de muniţii, hrană şi imposibilitatea unei aprovizionări masive”.

 

Cabinetul Militar al Conducătorului Statului transmite colonelului Ion Gheorghe, ataşatul militar român la Berlin, următoarea telegramă a mareşalului Ion Antonescu, referitoare la situaţia Armatei 3 române pe frontul din Cotul Donului, pentru a fi înaintat lui Adolf Hitler:

 

„Din informaţiunile primite de la Marele Cartier General român, de la Rostov, cu care am fost în cursul zilei de azi în contact, rezultă că situaţia Armatei a 3-a române este foarte gravă şi nu mai dispune de nicio rezervă.

 

Suntem informaţi că patru mari unităţi germane sunt în deplasare pe frontul acestei Armate a 3-a, în situaţia de mai sus, va trebui să ţină încă 6-8 zile, ceea ce cred o imposibilitate.

 

Generalul Mihail Lascăr, comandantul unui Grup de patru divizii încercuite, comunică că nu are muniţii, deşi i s-a promis şi că e ultimul ceas când ar putea ieşi din încercuire, cu oarecare şanse de succes. Are ordin de la Grupul de armate ,,B” să rămână pe loc şi-mi cere ordin direct mie.

 

Am refuzat să dau vreun ordin pe deasupra Comandamentului responsabil aflat la faţa locului.

 

Dat fiind situaţia mai sus arătată, cât şi timpul mare în care se va produce reacţiunea forţelor în curs de concentrare, socotesc preferabil ca Grupul Lascăr să fie retras şi să constituie cu Divizia 1 blindată română şi cu Divizia 22 blindată germană şi cu celelalte resturi un Grup care să reziste pe aliniamentul Diviziei 22 blindate, până la intervenţia celor patru mari unităţi germane promise. Altfel se poate ca, până la sosirea acestora, Grupul de forţe Lascăr să fie distrus, dat fiind lipsa de muniţii, hrană şi imposibilitatea unei aprovizionări masive.

 

Fac această intervenţie nu din cauza enervării pe care o produce situaţiunea, ci numai datorită răspunderii politice ce o am faţă de ţară, cât şi din dorinţa legitimă de a nu expune Armata a 3-a română la o totală distrugere, ceea ce m-ar pune în imposibilitatea să o fac.