sâmbătă, 30 noiembrie 2024

Parohia Malovăţ-Mehedinţi - SCRISOARE PASTORALĂ - 530

 



Scrisoare pastorală

Foaie periodică,    gratuită  a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XXIV(2024),  nr. 530(16 –30 Noiembrie)

        

 

 

         Dragii mei enoriași!

 

Scrisoare către Eminescu(IV)

 

,,Bădie Mihai,

Îți amintești când, tânăr fiind, copilăros și ușuratic, îți struneai gândul și condeiul și scriai cu candoare: ,,De-aș avea o floricică….!” Desigur că-ți amintești.

Colindai luncile și dealurile, pădurile și câmpiile, fugeai de acasă și hoinăreai prin țară s-o cunoști, pentru a iubi-o mai mult; îmbrățișai cu dragostea  ta mereu neîmplinită oamenii și locurile. Cerul și pământul râdeau, când fața ta se lumina de bucurie, soarele te mângâia drăgăstos, iar luna îți șoptea vorbe de taină și iubire.

Tu vreai, din toate comorile și bucuriile lumii, doar o floricică. Era toată dorința și bucuria ta, tot idealul tău în acele clipe. Poate pe alții îi frământau gândurile grele, planuri de câștig, afaceri, comerț, sforării și intrigi de tot felul, răsturnări de oameni și de situații; tu te ascundeai în cine știe ce luminiș de codru, admirai lacul, florile  risipite din belșug și căutai o floricică anume, o odraslă a creației pe măsura sufletului tău!

Sigur că-ți amintești, bădie! Și ce frumos erai atunci! Și ce frumoasă era viața ta, viața în general, viața neîntinată de tot felul de meschinării. Te apropiai de natură, de flori, de arbori, de codru, de lac, de pâraie, de mare  și de munți, de căprioare și de păsări. Gustai din tot și din toate bucuria de a fi, bucuria luminii și a cunoștinței. Viața ta însăși a fost ca o făclie arzândă, care ți-a mistuit trupul firav mai înainte de vreme.

S-au schimbat multe, bădie! Cine mai are vreme acum să-și mai dorească o floare? Aiurea! Altele sunt idealurile, altele zbaterile noastre. Câți mai avem timp de poezie, de parfumul florilor! Puțini, dacă, într-adevăr, mai este vreunul. Viața ne-a înlănțuit ca o meduză cu nenumăratele ei tentacule. Am vrea să evadăm, dar nu se mai poate. De mici, copiii sunt înregimentați în tot felul de forme de organizare și educație. Timpul de a ne reîntoarce spre natură s-a redus la limită. Câți dintre copiii noștri mai aleargă nestingheriți prin codrii și câmpii, fără grijă de ziua de mâine?

Învață totul din cărți și din filme, de pe monitoare; disecă natura cu toate ale sale până în cele mai mici amănunte. Știu exact din câte molecule este alcătuită o frunză, compoziția chimică a pigmenților ce colorează o petală, știu exact câți kilometri sunt până la lună, până la luceafăr, cunosc compoziția rocilor selenare, aventurile OZN-urilor și rachetelor interplanetare, dar nu cunosc bucuria de a admira o floare, un fir de iarbă, o gâză!

Vei râde, bădie, vei râde tu, vor râde și alții, dar nu-ți dau dreptate. Tu știai ce înseamnă copilăria ta, copilăria umanului din noi. Noi am îmbătrânit înainte de vreme. Ne naștem bătrâni deja, căci și problemele noastre sunt majore, probleme de oameni maturi. Am gonit copilăria din noi, am gonit raiul din sufletele noastre. Suntem stresați, chinuiți, încărcați de nevroze și de interese, ne închinăm banului și altor bunuri materiale, am uitat de noi înșine și de bucuriile mărunte ale vieții.

Ne-am înstrăinat de natură și de frumusețile ei, ne-am înstrăinat de semenii noștri, ne-am înstrăinat de noi înșine. Am vrea totul și nu câștigăm nimic, dar ne pierdem în schimb anii, sănătatea și bucuria de-a trăi. Eșuăm adesea și ne simțim umiliți, dărâmați, osteniți. Nu avem timp de șoapte  de iubire, fiindcă zecile de programe ale televizorului ne ademenesc care mai de care cu tot felul de filme.

Știm mai multe despre viața actorilor și filmele lor decât despre propria noastră viață. Câți dintre tineri își mai doresc o floricică în intimitatea lor? Dar câți nu-și doresc o mașină, o vilă, tot felul de aparate și artificii?

Viața însăși ne devine pe-ncetul un artificiu, iar noi înșine roboți!

Fericit ai fost, bădie, fi-ți-ar de bine să-ți fie!

*

Cuvinte duhovnicești(Despre Adevăr). Din scrierile Sfinților Părinți selectăm câteva însemnări privind Adevărul: SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE: ,,Se cuvine ca oamenii să se nevoiască să-şi îndrepte viaţa şi obiceiurile după adevăr şi cuviinţă, căci împlinind ei acest lucru, cunosc uşor cele dumnezeieşti;” ,,Când afli pe vreunul gâlcevindu-se şi luptându-se împotriva adevărului şi a lucrului vădit, pune capăt gâlcevii, părăsind pe unul ca acela, fiindcă şi-a împietrit cu totul mintea.” SFÂNTUL EFREM SIRUL: ,,De mii de ori este fericit acela care se alipeşte cu religiozitate de adevăr. Putem, oare, să nu fim cu acela care-şi face din adevăr îndreptarul purtării sale? El este chipul lui Dumnezeu, care este în sine”; ,,Fericit este acela care-şi acordă viaţa cu adevărul şi nu se lasă vânat de orice minciună”; ,,Veseleşte-te de adevăr, la păcat însă priveşte cu posomorâre”.

*

Taina Sfintei Cununii(IV). În numărele trecute al ,,Scrisorii pastorale” vă vorbeam de Taina Sfintei Cununii şi de o serie de impedimente legate de aceasta. Continuăm şi în acest număr, prezentând

Impedimentele legate de rudenia părţilor. De la început facem precizarea ca gradele de rudenie socotite de rânduielile bisericeşti nu sunt aceleaşi cu gradele de rudenie socotite de Dreptul civil. Aici noi le prezentăm conform Dreptului canonic, bisericesc .Acestea se împart astfel:

o  Rudenia legată de consângenitate, care este de două feluri:

§ Ascendentă - descendentă (fig. 1), pe linie directă.  Indiferent de numărul gradelor de rudenie create în acest caz, căsătoria este imposibilă şi total interzisă. Observăm  fig. 1. A este strămoşul, B este moşul, C este părintele, D este fiul, E este nepotul, F este strănepotul. Între aceştia nu poate avea loc căsătoria, indiferent de motive sau alte situaţii.

                                                              

 


 

                                                        Fig.1

§ Colaterală(fig.2). Observaţi  aici situaţia. În punctul 1 este o familie, bărbat şi femeie. Între ei nu există grad de rudenie. Soţul şi soţia sunt socotiţi ca fiind una, trup şi suflet. Această familie are doi copii: A şi B. Între A şi B este gradul II, fiindcă între ei există două naşteri. Între părinţi şi copii este gradul  I de rudenie, fiindcă între ei este  o naştere. Între C şi D, care sunt veri primari, este gradul IV, fiindcă sunt patru naşteri. Între E şi F este  gradul VI de rudenie, ei fiind veri secundari, sau, cum li se spune în popor, veri de-al II-lea. Între G şi H este gradul al VIII - lea  de rudenie, fiindcă între ei sunt opt naşteri. După reglementările canonice, căsătoria este permisă, în caz de rudenie colaterală , de la gradul VII în sus. Deci, canonic, verii de-al III-lea s-ar putea căsători. În popor există însă obiceiul ca asemenea căsătorii să se evite, fiindcă din ele ar rezulta copii handicapaţi, cei doi fiind „veri – cruce”. Pentru ca să ne familiarizăm mai bine cu schema, putem observa că între F şi  A este gradul  IV de rudenie, între G şi F  gradul  VII de rudenie şi aşa mai departe. Pe schemă se pot număra liniile dintre litere, acestea însemnând naşterile, respectiv gradele de rudenie.

o Rudenia religioasă, provenită din actul ţinerii în braţe la botez sau a ţinerii lumânărilor la cununie. Cei înrudiţi se numesc fini şi naşi. Naşul este părintele spiritual al finului. Între naş şi fin, cât şi între rudele acestora, se naşte astfel un raport de rudenie religioasă. Astfel, între naş şi fin este gradul I de rudenie. Între naş şi părinţii finului este gradul II de rudenie. Între fin şi copiii naşului este gradul II de rudenie. În caz de rudenie religioasă, deci între naş şi fini, este impediment la căsătorie până la gradul III de rudenie. Există nomocanoane(colecţii de legi bisericeşti), care opresc şi până la gradul VII, ca la rudenia între consângeni;

o Rudenia morală, care se naşte din actul tutelei. În astfel de cazuri, căsătoria este interzisă numai între tutore şi cea aflată sub tutelă. Tot înrudire morală este şi adopţia. În acest caz, este interzisă căsătoria până  la gradul II de rudenie. Altfel spus, este interzisă căsătoria între părintele adoptiv şi cel înfiat(gradul I), cât şi între fiul adoptiv şi fiul natural al aceloraşi părinţi(gradul II). Mai este o formă a rudeniei morale, care constituie impediment la căsătorie, logodna religioasă. Aceasta este asimilată cu căsătoria şi raporturile ce se nasc cu privire la înrudirea părţilor sunt aceleaşi, ca în cazul căsătoriei;

 

 


 

                                                         Fig.2

o   Rudenia prin încuscrire se naşte între două familii, când doi membrii  ai acestora se căsătoresc. Gradul de rudenie al unuia din cei doi soţi se transmite şi celuilalt soţ. Pentru a înţelege mai  bine situaţia, să observăm figura 3 de mai jos. Aici A se căsătoreşte cu B. În mod automat, A intră în aceleaşi grade de rudenie cu rudele lui B în care se află B însuşi. Astfel, între B şi  C este gradul I; tot gradul I va fi şi între A şi C. Între B şi L este gradul  VI; acelaşi grad va fi şi între A şi L. Aceasta este   rudenia prin încuscrire de felul I. Aici  putem distinge două nuanţe.

§ În primul rând e vorba de încuscrirea pe linie directă. Astfel, în cazul  din figura noastră, B are copil pe F şi nepot pe H. Aceştia provin dintr-o căsătorie anterioară. În acest caz, între A şi toţi urmaşii ori înaintaşii lui B este interzisă căsătoria la infinit. Cât priveşte eventuala căsătorie a lui A cu veri şi nepoţi de veri ai lui B, în cazul despărţirii prealabile dintre A şi B sau a decesului lui B,  este interzisă o astfel de căsătorie până la gradul VI inclusiv. Se pot acorda, totuşi, dispense pentru gradele VI şi V de către episcopul locului, iar pentru gradul IV numai de sinod. Aşadar, observând pe figură situaţia, putem spune că, în caz de despărţire între A şi B sau în caz de deces al lui B, soţia lui, respectiv A se poate căsători  cu fiul lui L, iar pentru a se căsători cu L sau I, îi trebuie dispensă de la episcop. În eventualitatea căsătoriei cu vărul primar al lui  B, respectiv cu E, îi trebuie dispensă de la  Sfântul Sinod.

                                                                 

 


                                                    Fig.3

§ Cuscria de felul al II-lea se naşte între membrii a două familii, alţii decât cei căsătoriţi. Pentru  claritate, facem precizarea că această încuscrire intervine între rudele de sânge ale mirelui şi ale miresei. Să presupunem că se căsătoreşte E  cu C, ambii provenind din familii şi neamuri diferite. Rudele lui E devin şi rudele lui C şi invers. Întrucât cei căsătoriţi devin una, gradele de rudenie de consângeni ale lui C vor deveni aceleaşi grade pentru E. Observăm fig.4 de mai jos: Între C şi D este gradul IV. Acelaşi grad va fi şi între E şi D. Între G, fratele lui E şi D, vărul primar al lui C, există gradul  VI de rudenie. Canonic ar fi, ca impedimentul să dispară de la gradul VII în sus de rudenie, dar există posibilitatea ca episcopul locului să dea dispensă pentru gradele V, VI şi VII, iar pentru gradul IV dă dispensă numai Sfântul Sinod. Aceasta trebuie făcută însă cu multă prudenţă, pentru a nu se ajunge la amestec ilicit de nume, adică o persoană din noua configuraţie de rudenie să capete două poziţii de rudenie suprapuse faţă de noii  căsătoriţi(Ex. bunicul este şi văr cu nepotul  

 


 

                                                      Fig. 4

Aceste impedimente pot fi înlăturate, în parte, prin anularea lor, cum ar fi , spre exemplu,  ajungerea părţii minore la vârsta majoratului, prin însănătoşirea părţii bolnave, prin recăpătarea însuşirilor necesare bunei convieţuiri (tratarea cu succes a impotenţei, spre exemplu), prin învoirea părţilor şi acceptarea unor impedimente cum ar fi o boală psihică sau fizică de către cealaltă parte, sau prin dispensa episcopului şi sinodului eparhiei în care locuiesc părţile. Când apar probleme de genul acesta, e bine să vă consultaţi înainte cu preotul Dvs., să stabilim împreună dacă se poate face sau nu o căsătorie. E mare păcat să batjocoriţi rânduielile canonice prin căsătorii  nelegiuite. 

*

Parastasul primarului. Era în perioada stalinistă. La primării erau puşi primari fără o pregătire anume. Erau luaţi muncitori din fabrici sau indivizi care prezentau încredere pentru regim şi numiţi primari. Important era să execute orbeşte ordinele venite de la centru, fără să comenteze,fără să gândească. Partidul conducea în realitate toate sectoarele, aşa încât primarii, directorii şi toţi responsabilii de unităţi erau doar nişte marionete, nişte  păpuşi manevrate din umbră sau făţiş de către puterea politică.

În această vreme, părintele Izverceanu era anchetat pe la tot felul de birouri şi instituţii. Dăduse o masă înainte de război unui grup de legionari, care ţinuseră o adunare cu sătenii din Cernavârf într-una din zile. După adunare veniseră ,,să bea ceva la popa”, el fiind cel mai înstărit din sat. Acum venise nota de plată şi se părea că urmările erau dintre cele mai sumbre. Când avea probleme în Severin, venea de seara şi rămânea peste noapte la protoierie, unde era o cameră cu trei sau patru paturi.

Protopop era părintele Nicolae Popescu. La protoierie veneau tot felul de reclamaţii şi sesizări din partea cetăţenilor sau oficialităţilor de prin comune. Părintele Nicolae Popescu era un om cu tact şi înţelepciune, care căuta să rezolve fiecare caz în parte în modul cel mai fericit şi să restabilească pacea între preoţi şi enoriaşi sau între preoţi şi oficiali, aşa cum era cazul. Dintr-o comună oarecare însă veneau mereu reclamaţii la adresa preotului din partea primarului de acolo. Fusese protopopul în anchetă de câteva ori şi înţelesese cu cine are de-a face. Primarul  nu avea mai mult de patru clase, era o slugă credincioasă a stăpânirii şi voia cu orice preţ să-şi consolideze poziţia în administraţia locului. Pentru asta  căuta orice prilej să arate autorităţilor de la raion cât este el de vigilent. Reclama în dreapta şi în stânga pe oricine şi pentru orice. Anchetele nu se mai terminau în acea comună. Toţi se temeau de acel om. Era cu adevărat periculos. Ultima reclamaţie trimisă la protoierie vorbea de faptul că în urmă cu câteva zile, la o sâmbătă a morţilor, se făcuseră parastase la cimitir, pe morminte. Preotul pomenise parastasele şi luase câte cinci lei plată pentru fiecare parastas. În finalul sesizării, primarul cerea transferarea disciplinară a preotului în Bărăgan sau în altă zonă depărtată. Părintele Nicolae Popescu, protopopul, era pus în mare încurcătură şi căuta să tergiverseze soluţia.

Într-o dimineaţă, când părintele Ilie Izvercenu de la Cernavârf era în dormitorul protoieriei şi se pregătea să plece la miliţia raională pentru interogări, numai ce intră pe poarta protoieriei primarul de care am vorbit mai sus. Protopopul nu sosise, singurul funcţionar prezent era Ionică Negrescu, care făcea pe casierul şi magazionerul. A intrat primarul în protoierie fără să mai bată la uşă, a schiţat un salut şi a întrebat de protopop. Ionică Negrescu era tânăr, dar trecut prin multe şi a avut atunci multă prezenţă de spirit. Primarul a spus pentru ce a venit şi a cerut să vorbească cu protopopul. ,,- Ştiu de cazul părintelui din comuna dumneavoastră, am văzut sesizarea pe care aţi făcut-o la protoierie, dar părintele protopop încă nu veni. V-aş propune însă ca să vorbiţi cu un inspector de la mitropolia din Craiova, care tocmai se găseşte acum la noi la protoierie, la camera oficială. E mai mare în grad decât protopopul şi poate lua măsuri mai  aspre!”    ,,-Vreau să vorbesc cu el!” a zis primarul bucuros. ,,-Luaţi loc pe scaun şi aşteptaţi să merg să-l invit la birou!”

Ionică Negrescu s-a dus în dormitor la părintele Izverceanu. I-a spus în câteva cuvinte despre ce e vorba şi părintele a intrat în joc. A luat o reverendă nouă a protopopului, pe care acesta o ţinea acolo de rezervă pentru cazuri speciale, a luat o giubea peste reverendă şi culionul cel roşu al protopopului. Şi-a mai pus apoi şi brâul cel liliachiu al protopopului. Cum era el un bărbat înalt şi impunător, cu hainele cele noi şi cu culionul cel roşu, părea cine ştie ce inspector de la patriarhie. A intrat în biroul protopopului şi l-a chemat pe primar. Nu i-a răspuns primarului la salut, s-a ridicat în picioare cât era de înalt şi, pe un ton  grav, baritonal şi hotărât, i-a spus primarului: ,,- Ştiu cine eşti şi cunosc situaţia dumneata, nu trebuie să-mi spui decât atât: câte parastase ai făcut dumneata la sâmbăta morţilor?”  Primarul numai la o asemenea întrebare nu se aştepta. S-a fâstâcit şi a răspuns cu timiditate: ,,- Păi, eu nu am făcut nici unul! Eu să fac parastase?”  ,,-Bineînţeles! Nu eşti dumneata primarul comunei? Dumneata trebuia să dai exemplu celorlalţi! Am venit cu mai multe probleme la Severin, ca să le discut cu autorităţile locale. Poate voi ajunge să vorbesc şi cu domnul prim secretar al raionului. Să ştii că voi discuta şi problema dumneata! Nu ştiu care va fi soluţia, dar cred că bine nu-ţi va fi! Îmi pare rău!”

Primarul a început să se fâstâcească. Lucrurile luaseră o întorsătură neaşteptată. ,,Inspectorul” acela de la Craiova îl înfricoşa. Parcă era săpată în piatră faţa lui, aşa de hotărât părea. Văzându-se încolţit, primarul a schimbat macazul. ,,-Părinte inspector, vă rog să nu mă băgaţi în urechile tovarăşului prim-secretar, că-mi faceţi un mare rău!” s-a rugat el. Părintele Izverceanu atât aştepta. I-a zis autoritar. ,,-Uite ce este! Nu am timp mult de discuţii. Ai o singură şansă. Dai aici o declaraţie că-ţi retragi toate reclamaţiile făcute împotriva preotului din comuna dumneata şi că tot ce ai scris în acele reclamaţii s-au datorat faptului că nu ai fost bine informat de subalterni. Faci asta şi mergi în pace, fără grijă!” Bucuros de soluţie, primarul a scris repede declaraţia, temându-se să nu-şi schimbe hotărârea inspectorul, l-a salutat şi a ieşit ca glonţul din protoierie. Pe acolo n-a mai dat şi nici reclamaţii nu i-a mai făcut preotului.

Aşa a reuşit părintele Izverceanu să rezolve un caz care părea protopopului foarte dificil.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare și donații, astfel: Primăria comunei Malovăț a achitat cartea Monografia satului Bârda, pe care urmează să v-o donăm de Crăciun; un credincios din Constanța(CT),  care nu vrea să i se știe numele: 500 lei; Domnul Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin: 250 lei; Domnul Tătucu Grigore din Malovăț: 220 lei(Pentru pâinea donată la 24 noiembrie); Doamna Ionescu Floarea din Câmpina(PH): 200 lei; Domnul Stănciulescu Tănase din Bârda: 130 lei(Pentru pâinea donată în 17 noiembrie); Domnul Muntean Camil din Întorsura Buzăului(CV): 110 lei; Doamna Petrescu Silvia din Oradea: 70 lei; Doamna Rolea Violeta din București, fiică a satului Bârda: 50 lei; 

*

În luna noiembrie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe astfel: 3 Nov.(Bârda): 112 pâini; 8 Nov.(Malovăț): 160 pâini; 10 Nov.(Malovăț): 170 pâini; 17 Nov.(Bârda):  150 pâini; 21 Nov.(Bârda): 65 Nov.; 24 Nov.(Malovăț):  174 pâini; 30 Nov..(Malovăț): 71 pâini. Așadar, în luna noiembrie s-au donat 902   pâini. Totodată, s-a vândut pâine la prețul de achiziție de 1,30 lei astfel: 3 Nov.(Bârda): 688 pâini; 8 Nov.(Malovăț): 40 pâini; 10 Nov.(Malovăț): 130 pâini; 17 Nov.(Bârda): 650 pâini; 21 Nov.(Bârda): 35 pâini;  24 Nov.(Malovăț):  126 pâini; 30 Nov..(Malovăț): 129 pâini. Așadar, în luna octombrie s-au vândut 1798  pâini.

*

Am predat fabricii de lumânări a Episcopiei Severinului și Strehaei  207 kg ceară rezultată din resturile de lumânări de la cele două biserici. Doamna Ivașcu Domnica din Bârda a topit ceara.

*

Plăți. În cursul lunii noiembrie am făcut câteva plăți mai mari, astfel: 12.600 lei tipografiei pentru cartea Monografia satului Bârda, pe care urmează s-o donăm de Crăciun enoriașilor noștri; 3.510 lei brutăriei pentru cele 2.700 pâini donate și vândute în luna noiembrie;  1.800 lei pentru ușa pe care am construit-o și donat-o Azilului de la Ciovârnășani; 1.034 lei impozit; 980 lei pentru cele 40 perechi galoși și 15 fețe de masă și 420 lei un robot de bucătărie donate Azilului  de la Ilovăț(Facem precizarea că un enoriaș care nu vrea să i se știe numele,  a donat 3.200 lei, reprezentând costul celor donate azilelor menționate); 300 lei  poștei pentru timbre;  280 lei protoieriei pentru  cărți; 243 lei poștei pentru colete; 106 lei pentru  curent electric 80 lei toner pentru imprimantă și altele mai mici.

*

Contribuția de cult: La 30 noiembrie situația contribuției de cult în parohia noastră se prezintă astfel: în Malovăț  au achitat 93,53%; în Bârda au achitat 97,40%. La nivel de parohie au achitat 94,72%. E un scor foarte bun. Vă mulțumesc! Cea mai mică sumă achitată în Malovăț a fost de  10 lei(șase familii), iar în Bârda tot de 10 lei(o familie). Pe locul întâi în Malovăț s-a situat Domnul Ilinca Dragoș cu 550 lei, pe locul al II-lea Domnul Ilinca Alexandru cu 490 lei, iar pe locul al III-lea Domnul Bobiț  Claudiu cu 450 lei. Pe locul întâi în Bârda s-au situat Domnul Botoșan Dumitru și Domnul Ivașcu Vasile cu câte 400 lei, pe locul al II-lea Domnul Olteanu Virgil și Domnul Curea Gigi cu câte 305 lei, iar pe locul al III-lea Doamna Luca Jana și Domnul Mucioniu Ion cu câte 300 lei. Precizăm că în parohia noastră contribuția de cult nu reprezintă o sumă fixă. Fiecare dă cât vrea și cât poate. Pentru toți serviciile religioase sunt gratuite. Preotul este la dispoziția tuturor, indiferent dacă au achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult, numai 365 zile pe an  și 24 ore pe zi. În rest este și el liber! Vă mulțumesc cordial tuturor. Dumnezeu să vă ajute!

Începând de la 1 Decembrie începem să strângem contribuția de cult pe 2025.  

*

Publicații. În această perioadă am reușit să publicăm câteva materiale, astfel: Formatorii de opinie, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXVI(2024), nr. 1254(14 nov.), p. 12; ,,Scrisoare pastorală” – 529, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 15 nov. 2024, ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 20 nov. 2024, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare , 27 nov. 2024(https:// moaraluigelu.blogspot.com); Oferta de carte – noiembrie, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 20 nov., ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro); Unirea din noi, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXVI(2024), nr. 1255(21 nov.), p. 12; Scrisoare lui Eminescu(X), ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXVI(2024), nr. 1256(28 nov.), p. 12;

*

Inspecție. În ziua de 25 noiembrie P. C. Părinte Protopop Ionuț Semenescu a venit în Parohia Malovăț și a făcut inspecția anuală privind starea locașului de cult și a bunurilor de inventar, gestiunea și starea religioasă din parohie. Și anul acesta am trecut cu bine ,,examenul”.

*

Excursii-Pelerinaje. În ziua de joi, 5 Decembrie, Parohia Malovăț organizează o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin-Malovăț-Bârda-Motru-Tg. Jiu- Mănăstirea Vișina-Mănăstirea Lainici-Petroșani-Hațeg-Mănăstirea Prislop-Mormântul Părintelui Arsenie Boca-Densuș-Caransebeș-Mănăstirea Teiuș-Mănăstirea Piatra Scrisă-Orșova-Tr. Severin-Malovăț-Bârda. Costul e de 60 lei/persoană. 

Mai avem câteva locuri. Așteptăm înscrieri.

*

Înmormântări. În ziua de 17 noiembrie am oficiat slujba înmormântării pentru Bobiț Gheorghe(85 ani), iar la 21 noiembrie pentru Glavan Constantin(71 ani), amândoi din Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!

*

Lucrări la Bârda. Lucrările la drumul din Bârda înaintează vertiginos. Mașini și utilaje ale firmei ,,Strabag” lucrează din greu, realizând un drum cum n-am văzut până acum prin satul nostru.

*

Program. În cursul lunii Decembrie avem următorul program de slujbe: 1 Dec.(Bârda); 6 Dec.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 7  Dec.(Malovăț-Bârda); 8 Dec.(Malovăț); 14 Dec.(Malovăț-Bârda); 15 Dec.(Bârda); 17 Dec.(spovedit și împărtășit în Bârda, la biserică și în sat); 18 Dec. (spovedit și împărtășit în Malovăț, la biserică și în sat); 19-21 Dec.(colindul cu Crăciunul  în Malovăț, pe traseul cunoscut);  22 Dec.(Malovăț); 23-24 Dec.(colindul cu Crăciunul în Bârda, pe traseul cunoscut); 25 Dec.(Malovăț); 26 Dec.(Bârda); 27 Dec.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 28 Dec.(Malovăț-Bârda); 29 Dec.(Bârda).  În restul  timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa: stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda     








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu