Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXIV(2024), nr. 530(16 –30 Noiembrie)
Dragii mei enoriași!
Scrisoare către Eminescu(IV)
,,Bădie Mihai,
Îți amintești când, tânăr fiind,
copilăros și ușuratic, îți struneai gândul și condeiul și scriai cu candoare:
,,De-aș avea o floricică….!” Desigur că-ți amintești.
Colindai luncile și dealurile,
pădurile și câmpiile, fugeai de acasă și hoinăreai prin țară s-o cunoști,
pentru a iubi-o mai mult; îmbrățișai cu dragostea ta mereu neîmplinită oamenii și locurile.
Cerul și pământul râdeau, când fața ta se lumina de bucurie, soarele te mângâia
drăgăstos, iar luna îți șoptea vorbe de taină și iubire.
Tu vreai, din toate comorile și
bucuriile lumii, doar o floricică. Era toată dorința și bucuria ta, tot idealul
tău în acele clipe. Poate pe alții îi frământau gândurile grele, planuri de
câștig, afaceri, comerț, sforării și intrigi de tot felul, răsturnări de oameni
și de situații; tu te ascundeai în cine știe ce luminiș de codru, admirai
lacul, florile risipite din belșug și
căutai o floricică anume, o odraslă a creației pe măsura sufletului tău!
Sigur că-ți amintești, bădie! Și ce
frumos erai atunci! Și ce frumoasă era viața ta, viața în general, viața
neîntinată de tot felul de meschinării. Te apropiai de natură, de flori, de
arbori, de codru, de lac, de pâraie, de mare
și de munți, de căprioare și de păsări. Gustai din tot și din toate
bucuria de a fi, bucuria luminii și a cunoștinței. Viața ta însăși a fost ca o
făclie arzândă, care ți-a mistuit trupul firav mai înainte de vreme.
S-au schimbat multe, bădie! Cine mai
are vreme acum să-și mai dorească o floare? Aiurea! Altele sunt idealurile,
altele zbaterile noastre. Câți mai avem timp de poezie, de parfumul florilor!
Puțini, dacă, într-adevăr, mai este vreunul. Viața ne-a înlănțuit ca o meduză
cu nenumăratele ei tentacule. Am vrea să evadăm, dar nu se mai poate. De mici,
copiii sunt înregimentați în tot felul de forme de organizare și educație.
Timpul de a ne reîntoarce spre natură s-a redus la limită. Câți dintre copiii
noștri mai aleargă nestingheriți prin codrii și câmpii, fără grijă de ziua de
mâine?
Învață totul din cărți și din filme,
de pe monitoare; disecă natura cu toate ale sale până în cele mai mici
amănunte. Știu exact din câte molecule este alcătuită o frunză, compoziția
chimică a pigmenților ce colorează o petală, știu exact câți kilometri sunt
până la lună, până la luceafăr, cunosc compoziția rocilor selenare, aventurile
OZN-urilor și rachetelor interplanetare, dar nu cunosc bucuria de a admira o
floare, un fir de iarbă, o gâză!
Vei râde, bădie, vei râde tu, vor
râde și alții, dar nu-ți dau dreptate. Tu știai ce înseamnă copilăria ta,
copilăria umanului din noi. Noi am îmbătrânit înainte de vreme. Ne naștem
bătrâni deja, căci și problemele noastre sunt majore, probleme de oameni
maturi. Am gonit copilăria din noi, am gonit raiul din sufletele noastre.
Suntem stresați, chinuiți, încărcați de nevroze și de interese, ne închinăm
banului și altor bunuri materiale, am uitat de noi înșine și de bucuriile
mărunte ale vieții.
Ne-am înstrăinat de natură și de
frumusețile ei, ne-am înstrăinat de semenii noștri, ne-am înstrăinat de noi
înșine. Am vrea totul și nu câștigăm nimic, dar ne pierdem în schimb anii,
sănătatea și bucuria de-a trăi. Eșuăm adesea și ne simțim umiliți, dărâmați,
osteniți. Nu avem timp de șoapte de
iubire, fiindcă zecile de programe ale televizorului ne ademenesc care mai de
care cu tot felul de filme.
Știm mai multe despre viața actorilor
și filmele lor decât despre propria noastră viață. Câți dintre tineri își mai
doresc o floricică în intimitatea lor? Dar câți nu-și doresc o mașină, o vilă,
tot felul de aparate și artificii?
Viața însăși ne devine pe-ncetul un
artificiu, iar noi înșine roboți!
Fericit ai fost, bădie, fi-ți-ar de
bine să-ți fie!
*
Cuvinte duhovnicești(Despre Adevăr).
Din scrierile Sfinților Părinți
selectăm câteva însemnări privind Adevărul:
SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE: ,,Se cuvine ca oamenii să se nevoiască să-şi
îndrepte viaţa şi obiceiurile după adevăr şi cuviinţă, căci împlinind ei acest
lucru, cunosc uşor cele dumnezeieşti;” ,,Când afli pe vreunul gâlcevindu-se şi
luptându-se împotriva adevărului şi a lucrului vădit, pune capăt gâlcevii,
părăsind pe unul ca acela, fiindcă şi-a împietrit cu totul mintea.” SFÂNTUL
EFREM SIRUL: ,,De mii de ori este fericit acela care se alipeşte cu
religiozitate de adevăr. Putem, oare, să nu fim cu acela care-şi face din
adevăr îndreptarul purtării sale? El este chipul lui Dumnezeu, care este în
sine”; ,,Fericit este acela care-şi acordă viaţa cu adevărul şi nu se
lasă vânat de orice minciună”; ,,Veseleşte-te de adevăr, la păcat însă
priveşte cu posomorâre”.
*
Taina
Sfintei Cununii(IV). În numărele trecute al ,,Scrisorii pastorale”
vă vorbeam de Taina Sfintei Cununii şi de o serie de impedimente legate de
aceasta. Continuăm şi în acest număr, prezentând
Impedimentele legate de rudenia părţilor. De la început
facem precizarea ca gradele de rudenie socotite de rânduielile bisericeşti nu
sunt aceleaşi cu gradele de rudenie socotite de Dreptul civil. Aici noi le
prezentăm conform Dreptului canonic, bisericesc .Acestea se împart astfel:
o Rudenia legată de consângenitate, care este de
două feluri:
§ Ascendentă - descendentă (fig. 1), pe linie directă. Indiferent de numărul
gradelor de rudenie create în acest caz, căsătoria este imposibilă şi total
interzisă. Observăm fig.
Fig.1
§ Colaterală(fig.2). Observaţi aici situaţia. În punctul 1 este o
familie, bărbat şi femeie. Între ei nu există grad de rudenie. Soţul şi soţia
sunt socotiţi ca fiind una, trup şi suflet. Această familie are doi copii: A şi
B. Între A şi B este gradul II, fiindcă între ei există două naşteri. Între
părinţi şi copii este gradul I de rudenie, fiindcă între ei este o
naştere. Între C şi D, care sunt veri primari, este gradul IV, fiindcă sunt
patru naşteri. Între E şi F este gradul VI de rudenie, ei fiind veri
secundari, sau, cum li se spune în popor, veri de-al II-lea. Între G şi H este
gradul al VIII - lea de rudenie, fiindcă între ei sunt opt naşteri. După
reglementările canonice, căsătoria este permisă, în caz de rudenie colaterală , de la gradul VII în sus. Deci,
canonic, verii de-al III-lea s-ar putea căsători. În popor există însă obiceiul
ca asemenea căsătorii să se evite, fiindcă din ele ar rezulta copii
handicapaţi, cei doi fiind „veri – cruce”. Pentru ca să ne familiarizăm mai
bine cu schema, putem observa că între F şi A este gradul IV de
rudenie, între G şi F gradul VII de rudenie şi aşa mai departe. Pe
schemă se pot număra liniile dintre litere, acestea însemnând naşterile,
respectiv gradele de rudenie.
o Rudenia religioasă, provenită din actul ţinerii în braţe la botez sau a
ţinerii lumânărilor la cununie. Cei înrudiţi se numesc fini şi naşi. Naşul este
părintele spiritual al finului. Între naş şi fin, cât şi între rudele acestora,
se naşte astfel un raport de rudenie religioasă. Astfel, între naş şi fin este
gradul I de rudenie. Între naş şi părinţii finului este gradul II de rudenie.
Între fin şi copiii naşului este gradul II de rudenie. În caz de rudenie
religioasă, deci între naş şi fini, este impediment la căsătorie până la gradul
III de rudenie. Există nomocanoane(colecţii de legi bisericeşti), care opresc
şi până la gradul VII, ca la rudenia între consângeni;
o Rudenia morală, care se naşte
din actul tutelei. În astfel de cazuri,
căsătoria este interzisă numai între tutore şi cea aflată sub tutelă. Tot
înrudire morală este şi adopţia. În
acest caz, este interzisă căsătoria până la gradul II de rudenie. Altfel
spus, este interzisă căsătoria între părintele adoptiv şi cel înfiat(gradul I),
cât şi între fiul adoptiv şi fiul natural al aceloraşi părinţi(gradul II). Mai
este o formă a rudeniei morale, care constituie impediment la căsătorie, logodna religioasă. Aceasta este
asimilată cu căsătoria şi raporturile ce se nasc cu privire la înrudirea
părţilor sunt aceleaşi, ca în cazul căsătoriei;
Fig.2
o
Rudenia prin încuscrire se
naşte între două familii, când doi membrii ai acestora se căsătoresc.
Gradul de rudenie al unuia din cei doi soţi se transmite şi celuilalt soţ.
Pentru a înţelege mai bine situaţia, să observăm figura 3 de mai jos.
Aici A se căsătoreşte cu B. În mod automat, A intră în aceleaşi grade de
rudenie cu rudele lui B în care se află B însuşi. Astfel, între B şi C
este gradul I; tot gradul I va fi şi între A şi C. Între B şi L este
gradul VI; acelaşi grad va fi şi între A şi L. Aceasta este rudenia prin încuscrire de felul I.
Aici putem distinge două nuanţe.
§ În primul rând e vorba de încuscrirea pe linie directă. Astfel, în cazul din figura
noastră, B are copil pe F şi nepot pe H. Aceştia provin dintr-o căsătorie
anterioară. În acest caz, între A şi toţi urmaşii ori înaintaşii lui B este
interzisă căsătoria la infinit. Cât priveşte eventuala căsătorie a lui A cu
veri şi nepoţi de veri ai lui B, în cazul despărţirii prealabile dintre A şi B
sau a decesului lui B, este interzisă o astfel de căsătorie până la
gradul VI inclusiv. Se pot acorda, totuşi, dispense pentru gradele VI şi V de către
episcopul locului, iar pentru gradul IV numai de sinod. Aşadar, observând pe
figură situaţia, putem spune că, în caz de despărţire între A şi B sau în caz
de deces al lui B, soţia lui, respectiv A se poate căsători cu fiul lui
L, iar pentru a se căsători cu L sau I, îi trebuie dispensă de la episcop. În
eventualitatea căsătoriei cu vărul primar al lui B, respectiv cu E, îi
trebuie dispensă de la Sfântul Sinod.
§ Cuscria de felul al II-lea se naşte între membrii a două familii, alţii decât cei
căsătoriţi. Pentru claritate, facem precizarea că această încuscrire
intervine între rudele de sânge ale mirelui şi ale miresei. Să presupunem că se
căsătoreşte E cu C, ambii provenind din familii şi neamuri diferite.
Rudele lui E devin şi rudele lui C şi invers. Întrucât cei căsătoriţi devin
una, gradele de rudenie de consângeni ale lui C vor deveni aceleaşi grade
pentru E. Observăm fig.4 de mai jos: Între C şi D este gradul IV. Acelaşi grad
va fi şi între E şi D. Între G, fratele lui E şi D, vărul primar al lui C,
există gradul VI de rudenie. Canonic ar fi, ca impedimentul să dispară de
la gradul VII în sus de rudenie, dar există posibilitatea ca episcopul locului
să dea dispensă pentru gradele V, VI şi VII, iar pentru gradul IV dă dispensă
numai Sfântul Sinod. Aceasta trebuie făcută însă cu multă prudenţă, pentru a nu
se ajunge la amestec ilicit de nume, adică o persoană din noua configuraţie de
rudenie să capete două poziţii de rudenie suprapuse faţă de noii
căsătoriţi(Ex. bunicul este şi văr cu nepotul
Fig.
4
Aceste
impedimente pot fi înlăturate, în parte, prin anularea lor, cum ar fi , spre
exemplu, ajungerea părţii minore la vârsta majoratului, prin
însănătoşirea părţii bolnave, prin recăpătarea însuşirilor necesare bunei
convieţuiri (tratarea cu succes a impotenţei, spre exemplu), prin învoirea
părţilor şi acceptarea unor impedimente cum ar fi o boală psihică sau fizică de
către cealaltă parte, sau prin dispensa episcopului şi sinodului eparhiei în
care locuiesc părţile. Când apar probleme de genul acesta, e bine să vă
consultaţi înainte cu preotul Dvs., să stabilim împreună dacă se poate face sau
nu o căsătorie. E mare păcat să batjocoriţi rânduielile canonice prin
căsătorii nelegiuite.
*
Parastasul
primarului. Era în perioada stalinistă. La primării erau puşi primari
fără o pregătire anume. Erau luaţi muncitori din fabrici sau indivizi care
prezentau încredere pentru regim şi numiţi primari. Important era să execute
orbeşte ordinele venite de la centru, fără să comenteze,fără să gândească.
Partidul conducea în realitate toate sectoarele, aşa încât primarii, directorii
şi toţi responsabilii de unităţi erau doar nişte marionete, nişte păpuşi
manevrate din umbră sau făţiş de către puterea politică.
În
această vreme, părintele Izverceanu era anchetat pe la tot felul de
birouri şi instituţii. Dăduse o masă înainte de război unui grup de legionari,
care ţinuseră o adunare cu sătenii din Cernavârf într-una din zile. După
adunare veniseră ,,să bea ceva la popa”, el fiind cel mai înstărit din sat.
Acum venise nota de plată şi se părea că urmările erau dintre cele mai sumbre.
Când avea probleme în Severin, venea de seara şi rămânea peste noapte la
protoierie, unde era o cameră cu trei sau patru paturi.
Protopop era
părintele Nicolae Popescu. La protoierie veneau tot felul de reclamaţii şi
sesizări din partea cetăţenilor sau oficialităţilor de prin comune. Părintele
Nicolae Popescu era un om cu tact şi înţelepciune, care căuta să rezolve
fiecare caz în parte în modul cel mai fericit şi să restabilească pacea între
preoţi şi enoriaşi sau între preoţi şi oficiali, aşa cum era cazul. Dintr-o
comună oarecare însă veneau mereu reclamaţii la adresa preotului din partea
primarului de acolo. Fusese protopopul în anchetă de câteva ori şi înţelesese
cu cine are de-a face. Primarul nu avea mai mult de patru clase, era o
slugă credincioasă a stăpânirii şi voia cu orice preţ să-şi consolideze poziţia
în administraţia locului. Pentru asta căuta orice prilej să arate
autorităţilor de la raion cât este el de vigilent. Reclama în dreapta şi în
stânga pe oricine şi pentru orice. Anchetele nu se mai terminau în acea comună.
Toţi se temeau de acel om. Era cu adevărat periculos. Ultima reclamaţie trimisă
la protoierie vorbea de faptul că în urmă cu câteva zile, la o sâmbătă a
morţilor, se făcuseră parastase la cimitir, pe morminte. Preotul pomenise
parastasele şi luase câte cinci lei plată pentru fiecare parastas. În finalul
sesizării, primarul cerea transferarea disciplinară a preotului în Bărăgan sau
în altă zonă depărtată. Părintele Nicolae Popescu, protopopul, era pus în mare
încurcătură şi căuta să tergiverseze soluţia.
Într-o
dimineaţă, când părintele Ilie Izvercenu de la Cernavârf era în dormitorul
protoieriei şi se pregătea să plece la miliţia raională pentru interogări,
numai ce intră pe poarta protoieriei primarul de care am vorbit mai sus.
Protopopul nu sosise, singurul funcţionar prezent era Ionică Negrescu, care
făcea pe casierul şi magazionerul. A intrat primarul în protoierie fără să mai
bată la uşă, a schiţat un salut şi a întrebat de protopop. Ionică Negrescu era
tânăr, dar trecut prin multe şi a avut atunci multă prezenţă de spirit.
Primarul a spus pentru ce a venit şi a cerut să vorbească cu protopopul. ,,-
Ştiu de cazul părintelui din comuna dumneavoastră, am văzut sesizarea pe care
aţi făcut-o la protoierie, dar părintele protopop încă nu veni. V-aş propune
însă ca să vorbiţi cu un inspector de la mitropolia din Craiova, care tocmai se
găseşte acum la noi la protoierie, la camera oficială. E mai mare în grad decât
protopopul şi poate lua măsuri mai aspre!” ,,-Vreau să
vorbesc cu el!” a zis primarul bucuros. ,,-Luaţi loc pe scaun şi aşteptaţi să
merg să-l invit la birou!”
Ionică
Negrescu s-a dus în dormitor la părintele Izverceanu. I-a spus în câteva
cuvinte despre ce e vorba şi părintele a intrat în joc. A luat o reverendă nouă
a protopopului, pe care acesta o ţinea acolo de rezervă pentru cazuri speciale,
a luat o giubea peste reverendă şi culionul cel roşu al protopopului. Şi-a mai
pus apoi şi brâul cel liliachiu al protopopului. Cum era el un bărbat înalt şi
impunător, cu hainele cele noi şi cu culionul cel roşu, părea cine ştie ce
inspector de la patriarhie. A intrat în biroul protopopului şi l-a chemat pe
primar. Nu i-a răspuns primarului la salut, s-a ridicat în picioare cât era de
înalt şi, pe un ton grav, baritonal şi hotărât, i-a spus primarului: ,,-
Ştiu cine eşti şi cunosc situaţia dumneata, nu trebuie să-mi spui decât atât:
câte parastase ai făcut dumneata la sâmbăta morţilor?” Primarul numai la
o asemenea întrebare nu se aştepta. S-a fâstâcit şi a răspuns cu timiditate:
,,- Păi, eu nu am făcut nici unul! Eu să fac parastase?” ,,-Bineînţeles!
Nu eşti dumneata primarul comunei? Dumneata trebuia să dai exemplu celorlalţi!
Am venit cu mai multe probleme la Severin, ca să le discut cu autorităţile
locale. Poate voi ajunge să vorbesc şi cu domnul prim secretar al raionului. Să
ştii că voi discuta şi problema dumneata! Nu ştiu care va fi soluţia, dar cred
că bine nu-ţi va fi! Îmi pare rău!”
Primarul a
început să se fâstâcească. Lucrurile luaseră o întorsătură neaşteptată.
,,Inspectorul” acela de la Craiova îl înfricoşa. Parcă era săpată în piatră
faţa lui, aşa de hotărât părea. Văzându-se încolţit, primarul a schimbat
macazul. ,,-Părinte inspector, vă rog să nu mă băgaţi în urechile tovarăşului
prim-secretar, că-mi faceţi un mare rău!” s-a rugat el. Părintele Izverceanu
atât aştepta. I-a zis autoritar. ,,-Uite ce este! Nu am timp mult de discuţii.
Ai o singură şansă. Dai aici o declaraţie că-ţi retragi toate reclamaţiile
făcute împotriva preotului din comuna dumneata şi că tot ce ai scris în acele
reclamaţii s-au datorat faptului că nu ai fost bine informat de subalterni.
Faci asta şi mergi în pace, fără grijă!” Bucuros de soluţie, primarul a scris
repede declaraţia, temându-se să nu-şi schimbe hotărârea inspectorul, l-a
salutat şi a ieşit ca glonţul din protoierie. Pe acolo n-a mai dat şi nici
reclamaţii nu i-a mai făcut preotului.
Aşa a reuşit
părintele Izverceanu să rezolve un caz care părea protopopului foarte dificil.
*
Ajutoare și
donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare și donații,
astfel: Primăria comunei Malovăț a achitat cartea Monografia satului Bârda, pe care urmează să v-o donăm de Crăciun; un
credincios din Constanța(CT), care nu
vrea să i se știe numele: 500 lei; Domnul
Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin: 250
lei; Domnul Tătucu Grigore din Malovăț: 220 lei(Pentru pâinea donată la 24 noiembrie); Doamna Ionescu Floarea din Câmpina(PH): 200 lei; Domnul Stănciulescu Tănase din Bârda: 130 lei(Pentru pâinea donată în 17 noiembrie); Domnul Muntean Camil din Întorsura Buzăului(CV): 110 lei; Doamna Petrescu Silvia din
Oradea: 70 lei; Doamna Rolea Violeta din
București, fiică a satului Bârda: 50
lei;
*
În luna
noiembrie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe astfel: 3 Nov.(Bârda): 112 pâini; 8 Nov.(Malovăț): 160
pâini; 10 Nov.(Malovăț): 170 pâini; 17
Nov.(Bârda): 150 pâini; 21 Nov.(Bârda): 65 Nov.; 24 Nov.(Malovăț): 174 pâini;
30 Nov..(Malovăț): 71 pâini. Așadar,
în luna noiembrie s-au donat 902 pâini. Totodată, s-a vândut pâine la
prețul de achiziție de 1,30 lei astfel: 3 Nov.(Bârda): 688 pâini; 8 Nov.(Malovăț): 40
pâini; 10 Nov.(Malovăț): 130 pâini; 17
Nov.(Bârda): 650 pâini; 21 Nov.(Bârda):
35 pâini; 24
Nov.(Malovăț): 126 pâini; 30 Nov..(Malovăț): 129 pâini. Așadar, în luna octombrie
s-au vândut 1798 pâini.
*
Am predat
fabricii de lumânări a Episcopiei Severinului și Strehaei 207 kg
ceară rezultată din resturile de lumânări de la cele două biserici. Doamna Ivașcu Domnica din Bârda a
topit ceara.
*
Plăți. În cursul
lunii noiembrie am făcut câteva plăți mai mari, astfel: 12.600 lei tipografiei pentru cartea Monografia satului Bârda, pe care urmează s-o donăm de Crăciun
enoriașilor noștri; 3.510 lei brutăriei
pentru cele 2.700 pâini donate și
vândute în luna noiembrie; 1.800 lei pentru ușa pe care am
construit-o și donat-o Azilului de la Ciovârnășani; 1.034 lei impozit; 980 lei pentru
cele 40 perechi galoși și 15 fețe de masă și 420 lei un robot de bucătărie donate Azilului de la Ilovăț(Facem precizarea că un enoriaș
care nu vrea să i se știe numele, a donat
3.200 lei, reprezentând costul celor
donate azilelor menționate); 300
lei poștei pentru timbre; 280
lei protoieriei pentru cărți; 243 lei poștei pentru colete; 106 lei pentru curent electric 80 lei toner pentru
imprimantă și altele mai mici.
*
Contribuția
de cult: La 30 noiembrie situația contribuției de cult în parohia
noastră se prezintă astfel: în Malovăț
au achitat 93,53%; în Bârda
au achitat 97,40%. La nivel de
parohie au achitat 94,72%. E un scor
foarte bun. Vă mulțumesc! Cea mai mică sumă achitată în Malovăț a fost de 10 lei(șase
familii), iar în Bârda tot de 10 lei(o
familie). Pe locul întâi în Malovăț s-a situat Domnul Ilinca Dragoș cu 550
lei, pe locul al II-lea Domnul
Ilinca Alexandru cu 490 lei, iar
pe locul al III-lea Domnul Bobiț Claudiu cu 450 lei. Pe locul întâi în Bârda s-au situat Domnul Botoșan
Dumitru și Domnul Ivașcu Vasile cu
câte 400 lei, pe locul al II-lea Domnul Olteanu Virgil și Domnul Curea Gigi cu câte 305 lei, iar pe locul al III-lea Doamna Luca Jana și Domnul Mucioniu Ion cu câte 300 lei. Precizăm că în parohia noastră
contribuția de cult nu reprezintă o sumă fixă. Fiecare dă cât vrea și cât
poate. Pentru toți serviciile religioase sunt gratuite. Preotul este la dispoziția tuturor, indiferent dacă au
achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult, numai 365 zile pe an și 24 ore pe zi. În rest este și el liber! Vă mulțumesc cordial tuturor. Dumnezeu
să vă ajute!
Începând de
la 1 Decembrie începem să strângem contribuția de cult pe 2025.
*
Publicații. În această
perioadă am reușit să publicăm câteva materiale, astfel: Formatorii de opinie, în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXVI(2024), nr. 1254(14 nov.), p. 12; ,,Scrisoare
pastorală” – 529, în ,,Armonii
culturale”, Adjud, 15 nov. 2024, ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 20 nov. 2024, ediție și
on-line(https://
ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare , 27
nov. 2024(https:// moaraluigelu.blogspot.com); Oferta de carte – noiembrie, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 20 nov.,
ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro);
Unirea din noi, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an.
XXVI(2024), nr. 1255(21 nov.), p. 12; Scrisoare
lui Eminescu(X), ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXVI(2024), nr. 1256(28 nov.), p. 12;
*
Inspecție. În ziua de 25
noiembrie P. C. Părinte Protopop Ionuț
Semenescu a venit în Parohia Malovăț și a făcut inspecția anuală privind
starea locașului de cult și a bunurilor de inventar, gestiunea și starea
religioasă din parohie. Și anul acesta am trecut cu bine ,,examenul”.
*
Excursii-Pelerinaje. În ziua de
joi, 5 Decembrie, Parohia Malovăț
organizează o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr.
Severin-Malovăț-Bârda-Motru-Tg. Jiu- Mănăstirea Vișina-Mănăstirea
Lainici-Petroșani-Hațeg-Mănăstirea Prislop-Mormântul Părintelui Arsenie
Boca-Densuș-Caransebeș-Mănăstirea Teiuș-Mănăstirea Piatra Scrisă-Orșova-Tr.
Severin-Malovăț-Bârda. Costul e de 60
lei/persoană.
Mai avem
câteva locuri. Așteptăm înscrieri.
*
Înmormântări.
În ziua de 17 noiembrie am oficiat slujba înmormântării pentru Bobiț Gheorghe(85 ani), iar la 21
noiembrie pentru Glavan Constantin(71
ani), amândoi din Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!
*
Lucrări la
Bârda. Lucrările la drumul din Bârda înaintează vertiginos.
Mașini și utilaje ale firmei ,,Strabag” lucrează din greu, realizând un drum
cum n-am văzut până acum prin satul nostru.
*
Program. În cursul lunii Decembrie avem
următorul program de slujbe: 1 Dec.(Bârda);
6 Dec.(pomeniri dimineața la Bârda;
slujbă la Malovăț); 7 Dec.(Malovăț-Bârda); 8 Dec.(Malovăț); 14 Dec.(Malovăț-Bârda);
15 Dec.(Bârda); 17 Dec.(spovedit și împărtășit în Bârda, la biserică și în sat); 18 Dec. (spovedit și împărtășit în
Malovăț, la biserică și în sat); 19-21
Dec.(colindul cu Crăciunul în
Malovăț, pe traseul cunoscut); 22 Dec.(Malovăț); 23-24 Dec.(colindul cu Crăciunul în Bârda, pe traseul cunoscut); 25 Dec.(Malovăț);
26 Dec.(Bârda); 27 Dec.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 28 Dec.(Malovăț-Bârda); 29 Dec.(Bârda). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99.
80. 86, ori pe adresa: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu