poesis
moldaviae la cules de ghebe
~*~
întotdeauna
a existat cineva care a crezut în mine
mai
mult decât am crezut eu
cu
sufletul pe cântarul de aur al celor care n-au învățat să piardă
ori
nu le-a fost dat să piardă
fiindcă
scriu despre comunism
și
despre îngerul foamei din vremurile de-acum
prietenii
mi-au atribuit cel mai glorios eponim
toate
cuvintele satele orașele lunile șarada poeziei sfârșitul lumii
nașterea
fiului meu
toatea
lucrurile pentru care-am fost născut sau nu
încep
și se sfârșesc cu mine
fratele
mai bun al hertei mûller
dumnezeu
ne vede prin triunghiul de aur cu ochiul închis
cum
ajungem fruntași la întrecerea socialistă
a
culegătorilor de utopice democrații regale
anul
acesta festivalul mondial de poezie
s-a
desfășurat sub licența marilor adevăruri
aflate
sub pălăria preaplecatelor ghebe
de
pe dealurile chițocului nerevendicate de familia mavrocordată
purtate
ca pe-o panglică diafană de mușchetar
de
trubaduri ștefanieni scăpați din arșița războaielor
de
la ștefan cel mare și până la mine
ajunși
cu bine la prestația inegalabilă
a
jocului secund
ion
barbu dând de catedră cu statuia lui stalin
înlocuit
pe același soclu cu petre țuțea
care
nici el nu mai interesează pe nimeni
cum
nu mai este în vogă nici motivul desuet al geniului
din
poezia romantică semn al incestului cu propria limbă
eu
scriu pentru cele o sută de milioane de victime ale comunismului
aflate
de-a pururea pe câmpul de luptă
al
sexului dublu hrănit de îngerul foamei în triplu salt mortal
în
locul perfect geometric în care ion barbu
își
scria condamnarea la moarte pe ciuperci mușchetare
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu