Colocviile de Marți - RAMAYANA

RAMAYANA

Bala Kanda 1

Colocvii – RAMAYANA Bala Kanda 1 – Poem tactil – Cine, cum a declanșat războiul mondial – Comisia de cibernetică – Numai adevărul – Inventatorii de boli – Născut la Budapesta

Colocviile de Marți

26 septembrie  2017, 5 pm, Calderon 39

Anul VIII, nr. 9 (95)

Tema:

Memento  Septembrie 425 m Robert Green – 200 n Mihail Kogălniceanu - 100 n Edgar Degas

Recital Viorica Vatamanu:

Mihai Eminescu și Veronica Micle în scrisori

Intervenții:

Puși Dinulescu: Șpaga, Mafia și Sufletul

Mircea Coloșenco: Mihail Kogălniceanu 200

George Anca: Traducând Bhagad Gita

Viorel Speteanu: Căderea Redutei Plevna

Teatru de Poezie: Puși Dinulescu, Gheorghe Dănilă, Gabierla Tănase, Vali Pena, Sorin Stratilat, Ștefan Opreanu

Lansare de carte

Toma George Maiorescu: Prohodul și alte povestiri; TGM văzut de..., TipoMoldova 2017

Coordonator: Dr. George Anca

Colocviile de Marți

29 august  2017, 5 pm, Calderon 39

Anul VIII, nr. 8 (94)

Tema: ISTORIA ȚOAPELOR PUȘIENE

Memento   August    150 m Charles Baudelaire – 100 m Calistrat Hogaș - 100 n Alexei Mateevici – 100 n Horia Lovinescu - 100 n Alexandru Piru  - 100 n Puși Dinulescu

Intervenții:

Puși Dinulescu: Invitați și proiecte

Corneliu Zeana: Poetică și Cardiologie

Vladimir Udrescu: Îngerul Contabil

George Anca: Robert Calul

Viorel Speteanu: Sfârșitul lui Iancu de Hunedoara

Teatru de Poezie: Puși Dinulescu, Gheorghe Dănilă, Silvia Zabarcencu, Gabierla Tănase, Vali Pena, Sorin Stratilat, Ștefan Opreanu

Portrete: Cristian Radu Nema

Coordonator: George Anca

LE  VIEUX

Eminescu sau exilul au făcut de data aceasta loc, în rostirile convorbitorilor, bucuriei unei traduceri bune: Le vieux garcon par Pouschy Dinulesco, Roman, traduit du roumain par Michel Wattremez, Editions Meronia, Bucarest, 2009. Şi-au exprimat aprecierile: Helene Astalos, George Astalos, Paula Romanescu, Adina Romanescu, George Anca – amfitrionul Colocviilor împreună cu Mihaela Popescu, directoarea aşezământului gazdă -, Horia C. Matei, Mihai Elin, Sorana Georgescu-Gorjan, Noni Cristea, Gabriela Tarabega, Ionel Săvitescu ş.a.. Autorul, marele scriitor Puşi Dinulescu, a citit, împreună cu actriţa Doina Ghiţescu, pagini în română şi în traducere franceză din romanul lansat pentru prima oară într-o limbă străină, precum şi din volume de poezie a sa eruptă prin surpriză în ultimii ani.

Această versiune, considerată reuşită, inclusiv de vorbitorii francezi de faţă, autorul şi-a ascuns-o, aflat la Paris, în casa lui Georges Astalos, prezent acum şi el la Calderon. Edituri franceze i-au refuzat (traducătorului) publicarea din lipsă de “disidenţă”, în timp ce autorul alesese să ignore, printr-o veritabilă poetică inversă, teroarea comunistă, să scrie o poveste de dragoste în Bucureştii studenţiei anilor ’60, anume la asasinarea lui Kennedy. Numai că, romanul publicat în româneşte în 1980, Galaxia burlacilor, are, în traducere, o continuare a iubirii, ca în Dragoste în timpul holerei de Gabriel Garcia Marquez, până la senectute, burlacul narator şi Monica neconsumându-şi-o însă. Voir comunism şi holeră.

*

Comentatorii s-au transformat în personaje, bărbaţii în bătători de paşi de front, doamnele în îndrăgostite domnişoare bătrâne. De la Eu şi Robert Calul (inclusiv numele teatrului său particular din anii ’90) la Gaşca şi diavolul, cărţile sale se însumează într-o comedie unică, de eros ironic, boemă şi dramatism pierrotesc, poate şi cabotin, de genul personajului jucat de Laurence Olivier. Oricum, colocviile s-au transfigurat şi prin vizionarea filmului dinulescian (termenul meu) Nuntă cu sirene, când se insinuaseră în trăirea noastră (artistică dejament) şi Irina Petrescu, Mitică Popescu, Ernest Maftei. Deosebit de un Edgar Wallace, care-şi transforma piesele în romane, Puşi Dinulescu şi-a bricolat din filmu-şi piesa Nunta lui Puiu ce se joacă la Craiova şi Piteşti (“sunt un dramaturg de provincie”). Ba încă, săptămâna trecută, a fost o reprezentare-lectură la cenaclul metropolitan condus de Mircea Micu, a ultimei versiuni din Adevărata casă cu ţoape. Ca într-un eroism stilistic, de recunoscut tot printr-o sacrificială receptare, Puşi Dinulescu s-a plâns, în Calderon, că nu l-a înjurat nimeni. Nu-i ajunsese că-l făcusem pornograf. Dar şi Astaloş, că nu există pornografie, că, altfel, ar fi desfiinţată jumătate din literatura universală. 8 decembrie 2009.

RAMAYANA

Bala Kanda 1

Versiune de George Anca

Divinul înțelept Narada și poetul Walmiki

împărtășesc faptele, forma și măreția  lui.

Cine-i cu adevărat persoana prezentei lumi,

conștiință a mântuirii și-al adeveririi grai?

Cine privește toate ființele cu bunătate,

și este privit ca unic binefăcător?

Cine-i curajosul fără ură și gelozie, strălucitor,

frica zeilor, când este provocat la război?

Toate acestea vreau să le ascult de la tine,

Mare Înțelept. Astfel l-a chestionat Walmiki pe Narada.

Narada, preceptor al celor trei lumi, zise:

„Să fie auzit” și continuă către atentul Walmiki.

„Oh, neîntrecut Înțelept Walmiki, te voi limpezi

întru astfel de om pe care îl cunosc de la Brahma.

El se trage din dinastia  Ikshvaku, pe nume Rama,

controlor al viciului și al propriilor simțuri.

Distrugător al dușmanilor, cu brațe lungi,

cu gâtul ca un ghioc de scoică, față înaltă.

Piept de leu, umeri largi, arc lung subjugător,

pe cap coroană împărătească, frunte amplă.

Este milociu la stat, cu mădulare simetrice, ochi mari,

are toate trăsăturile providențiale, astfel este strălucitor.

Este sincer, cu grija supușilor, conduită nepătată.

controlat de sine, vrednic, astfel este glorios.

Este egal Atotștiutorului, susținător al tuturor lumilor,

distruge inamicii, apără toate ființele vii, păzește cinstea.

Ocrotește neprihănirea și prosperitarea discipolilor,

Este învățat în Dhanur Veda și arta tragerii cu arcul.

Cunoaște esența tuturor scripturilor, memorie strălucită,

stimat de toate lumile, blând, lucid în discriminare.

Precum fluviile curg în ocean, la fel mințile

curate sunt primite de  cel reverat, ospăț ochilor.

*

Cel ce-și fericește  mama-Kausalya întrupează noblețea,

este profund ca un unic oceanu, inalterabil ca Hymalaia.

Rama este valoros ca Vishnu, atrăgător ca luna plină,

egal cu pământul în perseverență, potrivit focului mânios,

identic lui Kubera în bunăvoință, în sinceritate

este ca Dharma însăși, zeitatea onestității.

Rama, cu atâtea merite, a cărui veridicitate era

curajul, împodobit cu cele mai bune valori intrinsece,

mereu veghind la prosperitatea poporului, dincolo de

a fi cel mai drag și mai vârstnic fiu al lui  Dasharatha,

de aceea împăratul Dasharatha intenționa afectuos

să stabilească un astfel de Rama ca prinț al Coroanei.

Atunci, văzând aranjamentele de ungere a lui Rama,

regina Kaikeyi ceru exilul lui Rama și ungerea lui Bharata.

Legat de veracitatea cuvântului dat și ștreangul judecății,

acel regele  Dasharatha a exilat  în păduri pe fiul său drag.

Atât de curjos Rama luă calea pădurii cum vru  Kaikei,

urmând ordinul și cuvântul de onoare al tatălui său.

Lakshmana, mai tânăr frate lui Rama, l-a urmat în pădure,

ideal frăției, fericind-o și pe Sumitra, mama lui.

Seetha, cea mai sus între doamne, o minune divină,

născută în familia Janaka și devenind nora lui  Dasharatha,

soție iubitoare alter-ego lui Rama, și ea l-a urmat în păduri

precum odinioară Doamna Rohini pe urmele Lunii.

Poporul din  Ayodhya și însuși tatăl său Dasharatha

l-au urmărit de departe pe virtuosul Rama pășind în exil.

Împreună cu Guha, șeful tribului,Rama a ajuns,

pe malul râului Ganga în orașul Sringaberapura.

Când Rama fu alături de Guha, Lakshmana și Seetha,

a lăsat  căruțașul  și un slujitor al tatălui său, anume Sumantra.

Trioul  Seetha, Rama și Lakshmana, călcând

pădure de pădure  traversând râuri pletorice,

ajunseră la schitul Înțeleptului Bharadwaja și,

prin hirotonirea lui, au descins la Chitrakuta.

Odată Rama dus în Chitrakuta astfel, regele Dasharatha

din îndurerarea pentru fiu a plecat în ceruri.

La plecarea lui Dasharatha în ceruri, peste insitențele

Înțeleptului Vashishta și ale altor Brahmani, Bharata

a refuzat împărăția ca fiind lacom, gălăgios, asupritor

și a mers în pădure căzând în genunchi dinaintea lui Rama.

Dar, la atingerea marelui suflet Rama, cu umilință Bharata

a declarat: „O, Cunoscător al Cinstei, numai tu vei fi regele ...”

Binevoitorul Rama răspunde că nu vrea împărăția,

pentru a-și ține cuvântul față de directiva tatălui.

Dându-i sandalele spre a păzi regatul până la

întoarcerea sa din exil, Rama l-a trimis înapoi pe Bharata.

*

Neimplinită dorința lui Bharata, atingând picioarele

lui Rama și luând sandalele, sa întors de la Chitrakuta

și, fără a lua decizii din  capitala Ayodhya, conduce regatul

din satul Nandigrama, așteptând Întoarcerea lui Rama.

Implorat de Bharata, Kausalya, și chiar Kaikeyi să se întoarcă,

ci Rama intră în pădurea Dandaka să distrugă demonii.

Rama-ochi-de-lotus nimici demonul  Viraadha și descoperi

înțelepții Sharabhanga, Suteekhsna, Agastya și fratele-i.

Agastya îi dă arcul lui Indra, sabie, două tolbe de săgeți,

Rama fiind foarte încântat să primească  armele potrivite.

Toți înțelepții și asceții din vaanaprashta s-au apropiat

de Rama pentru alungarea monștrilor și amenințătorilor.

Cum pădurea devenise locuința demonilor, Rama, strălucind

ca un foc ritual, promite înțelepților distrugerea demonilor.

Schimbându-și înfățișările, o demoniță pe nume Shuurpanakha,

locuind în Janasthaana din pădurea Dandaka, este desfigurată.

Rama distruge patrusprezece demoni  răzvrătiți de Shuurpanakha,

apoi doboară șefii  Khara, Trishira, Duushana, verii lui Ravana.

Ravana cere ajutorul demonului Maareecha, care-i spune,

Oh, Ravana, nici patrusprezece mii nu-l pot învinge pe Rama.

Convulsionat, Ravana fură pe Seetha, soția lui Rama,

când prinții Rama și Lakshmana fuseseră rătăciți de

înșelătorul Maareecha, care însăbiase vulturul

Jatayu, în timp ce venea  la Seetha spre salvare.

Auzind de la vulturul pe moarte că   Maithili

a fost răpită, Rama a înghețat în durere.

Suferind căutând-o pe Seetha prin pădure,

el a văzut pe demonul diform Kabandha.

~*~

Ucigându-l, incinerându-l, în drum spre cer, Kabandha

i-a spus lui Rama: „Oh, Raghava, du-te la asceta Shabari”.

Rama s-a întâlnit cu vanara Hanuman pe malul lacului Pampa,

iar după cuvântul acestuia  s-a împrietenit cu Sugreeva.

Sugreeva i-a mărturisit cu groază lupta cu fratele său Vali,

iar Rama i-a promis să-l înlăture pe Vali ca răzbunare.

Îndoindu-se de puterile lui Rama față de ale lui Vali,

Sugriva i-a arătat rămășițele demonului Dandubhi, un munte,

Rama s-a uitat la schelet surâzând și lovindu-l cu piciorul

până la zece yojana.  Sugreeva tot neîncrezându-se în puterea lui.

Atunci Rama a rupt șapte arbori de sala cu o singură

săgeată,  ca să  încurajeze certitudinea în Sugreeva.

Cu inima bucuroasă la gândul victoriei sale, Sugreeva

merge la peștera  Kishkindha împreună cu Rama.

Sugreeva-corp-auriu a strigat din gura peșterii

cu voce mare către Vali, regele maimuțelor, să iasă.

Vali veni împăcându-și soția Tara, nelăsându-l să lupte

cu Sugreeva, căci Rama i-ar lua capul cu o singură săgeată.

Eliminându-l pe Vali în luptă, după cuvântul lui Sugreeva,

Rama îl stabilește pe acesta ca singur rege al maimuțelor.

Sugreeva a chemat  toate maimuțele și le-a trimis

în toate direcțiile în căutarea  Seethei, fiica lui Janaka.

La cuvântul lui  Sampaati, fratele vulturului  Jataayu,

Hanuman sare oceanul sărat lat de o sută de yojana.

Ajuns în Lanka regelui Ravana, Hanuman o vede pe Seetha

în grădinile Ashoka, meditând numai la Rama.

Dându-i inel de la tristul Rama, alinând-o pe soția lui Vaidehi,

a început să zdrobească arhitectura primitoarei grădini Ashoka.

Răpunând cinci generali, șapte fii de minșitri, demonul  Aksha

Kumara, Hanuman fu lovit de arma lui Indrajit, fiul lui Ravana.

L-ar libera Brahma, ar pulveriza demonii, dar îi îngăduie,

cât că-l fac maimuță, ca  să-i vorbească lui Ravana.

L-au strâns în frânghii și l-au târât în curte la Ravana.

După audiență, a ars orașul Lanka, nu și locul unde

se afla Seetha, prințesa lui Mithila, știind că a găsit-o,

s-a întors la Rama, ca o mare maimuță.

Apoi, Rama împreună cu Sugreeva și alte maimuțe

au mers pe malul marii oceanului să le dea cale.

Zeul oceanului refuzând traversarea, Rama

l-a învălmășit cu săgețile ca razele soarelui.

Oceanul-zeu s-a revelat și, după cuvântul său,

Rama l-a pus pe vanara Nala să podească oceanul.

Ajuns în Lanka pe acel pod, eliminind pe Ravana în luptă,

Rama a răscumpărat-o pe Seetha, bănuitor, din casa dușmanului.

Rama a vorbit aspru  Seethei  printre maimuțe și demoni

Dar devotata Seetha s-a aruncat în foc la vorbele lui.

La cuvântul zeului-Foc, Rama și-a dat seama că ea e fără păcat.

El strălucea când zeii îl reverau pentru eliminarea lui Ravana.

Cele trei lumi, ființe, zei, eremiți au exultat

la marea împlinire a marelui suflet Raghava.

Întronând pe Vibheeshana  căpetenie demonilor din Lanka,

Rama a scăpat de orice incertitudine, exceptând pe Jatayu.

Maimuțele moarte s-au ridicat cum s-ar fi trazit din somn,

călătorind cu aero-vehiculul Pushpaka la  Ayodhya.

Rama a mers la schitul Înțeleptului Bharadwaja,

trimițând înainte pe Hanuman  în apropiere de Bharata.

Părăsind ermitajul lui Bharadwaja, s-a îmbarcat în

Pushpaka până la Nandigrama, unde era Bharata.

Întâlnindu-și frații în satul Nandigrama, tăidu-și pletele,

nemaipustnic, gospodar, cu Seetha și-a recăpătat regatul.

Când Rama este întronat, lumea va fi înalt regalată.

Astfel, Narada prevede viitorul și i-l spune lui Valmiki .

Când tronează Rama, oamenii nu vor vedea morți copiii lor,

Doamnele vor fi devotate soților și nu vor văduvi în timpul vieții lor.

În împărăția lui Rama nu-s temeri de incendii, furtuni sau boli,

nici teamă de foame ori hoți, nici vitele nu se îneacă în inundații.

Fie oraș, fie sătuc va fi sătul de ban și grâu,

veselia poporului va fi ca în timpuria eră Krita.

Ritualuri de cal, aur donat, la fel milioane de vaci, bogăție

Brahmanilor și savanților, iluminatul Rama trăind în Brahma.

În această lume, Raghava va stabili dinastii

și va menține sistemul de patru caste,

punând pe fiecare în propria sa probitate

pentru o armonie socială perfectă.

Zece-unsprezece mii de ani

Rama călătoreste în adăpostul lui Brahma.

Această Ramayana este sfântă, oricine citește legenda lui Rama

va fi cu adevărat liber de toate păcatele.

Citind-o un Brahman din clasa profesorală excelează în vorbire,

un Kshatriya din clasa cnducătoare obține moșii,

un  Vyshya din clasa comercială câștigă bani

un  Shudra din clasa muncitoare își dobândește excelența personală.

Astfel Înțeleptul Narada a dat Înțeleptului

Walmiki miezul Ramayanei.

DIMITRIE  GRAMA

poeme tactile 2

.....intimitate cu tine?

cu mofturile tale?

intimitate cu mine?

cu propriul meu cuget?

buna ziua, orbule!

buna ziua, surdule!

buna ziua!

fara de raspunsuri.....

....plaja, apa, soare,

lume in chiloti si fara

si copii, multi copii

-ba, adu si mie o bere!

-te-n mata de curva

i-ati singur!

-sa-mi lingi curu, boule!

....intimitate

cuvinte noi,

lume, copii, apa, soare.

....caut un pom

caut o padure

o pestera, ceva

caut vipere si sobolani

caut alta intimitate....

Dimitrie, plaja Mamaia, August 2017

https://georgeanca.blogspot.com.au/2017/09/ramayana-bala-kanda-1.html