TRĂIESC "LAUDĂ", LADĂ DE
ZESTRE A NOASTRĂ
Im memoriam profesoarei de literatură
şi limba română, nevasta poetului Constantin Toma din Focşani
Motto: "Toamnă nebună
Sub clarul de lună
Mă simnt fiară ce-mparte
Urlete-n singurătate."
(Un alfel de toamnă, facebook, Costi
Toma,16 septebrie 2017)
~*~
Tu eşti alfel fain-făinel,
eşti altfel la suflet gigel şi
frumuşel,
cum nu fu'astfel altul la fel
în rostul acestui popor
la curți de dragoste şi dor
având propriul dor
ideal măreț sub tricolor,
ca poet superb
cu aură şi nimb:
verb şi proverb Eminescu
motivat luminat şi curat,
subiect şi predicat-
infinit apropiat de obiect,
apropiat de obiectivul păcii
cu obiectiv al muncii:
eu vreau să trăiesc artistic, Doamne,
prin Dumnezeu să trăiesc
omenesc firesc, să fiu ca el,
că amarul şi tristul, face artistul,
cum nu fu'altul cât veacul
de-a lungul
şi de-a latul României
cu înfloriți tei pe alei,
cu a păcii şi pâinii porumbei
în sfințenia bucuriei
întru răsărit de soare,
liturghie de pace,
de binecuvântare,
în spice.
Îmi place şi nu-i puțin lucru
să găseşti încă senin
în propriu-ți spulberat destin,
deşi amaru-ți dă-n inimă şi minte
suspin, că-n viață cu dragoste şi dor,
nu e
uşor şi e greu,
dar, ca om măsură a lucrurilor,
mă târăsc, Doamne,
că exişti, ca Dumnezeu
printre spini şi colți de piatră,
mă târăsc printre câini care mă latră
şi mă înhață de picior
şi-n Focşanii minune dulce de
dumnezăiască vatră albastră trăiesc
"laudă" de zestre a noastră,
"laudator temporis acti"
cu liturghie de pace-n spice.
Pavel
Rătundeanu-Ferghete
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu