MINILECTURI cu GÂND DE SEARĂ

DE UN MILION DE ORI MAI BINE - Sfantul Ioan din Kronstadt

Exista înlauntrul nostru un ochi duhovnicesc cu care vedem de un milion de ori mai bine decât cu ochii trupului, acestia fiind doar un instrument al ochiului duhovnicesc, un canal de comunicare prin care sufletul cunoaste obiectele vizibile si reflecteaza asupra lor. Ce obiecte intra în aria de contemplare a ochiului duhovnicesc? Fenomenele de ordin spiritual. În afara lumii vazute exista Dumnezeu ca Duh infinit, Ratiune infinita, care a creat si creeaza totul în universul material, acesta constituind traducerea în fapt a planurilor si ideilor Sale, si exista lumea duhovniceasca îngereasca, fara numar, care traieste într-o perpetua contemplare a Divinitatii, a faptelor atotputerniciei si întelepciunii Sale. Ochiul nostru duhovnicesc tine mai mult de Domnul si ca atare, lucrarea lui se numeste contemplatie, cugetarea de Dumnezeu. Contemplatia si cugetarea de Dumnezeu se pot extinde la infinit, dupa cum Dumnezeu Însusi este infinit; ele au darul de a ne curati sufletul de pacat, de a-l desavârsi, de a-l apropia tot mai mult de Dumnezeu, Izvorul luminii, ratiunii si existentei noastre. Apoi contemplarea cinurilor îngeresti, pe masura ce avem revelatia lui Dumnezeu, firii lor duhovnicesti purtatoare de lumina, bunatatii lor duhovnicesti, iubirii de Dumnezeu, iubirii reciproce si de neamul omenesc, lucrarii lor ocrotitoare asupra pamântului nostru, a stihiilor pamântului, a comunitatilor umane, asupra locurilor sfinte si în general a oricarui loc si a fiecarui crestin în parte. Ochiul duhovnicesc mai este îndreptat si înlauntru, asupra omului însusi, si atunci lucrarea lui se numeste cercare de sine, autocunoastere, introspectie, sfânta înviorare sau trezvie, în raport cu rationamentele si dorintele noastre.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 417.

CHIRURGII SUFLETULUI - Sfantul Ioan din Kronstadt

Adeseori ne suparam pe oamenii deschisi si directi, care ne descopera fara ocolisuri defectele. Trebuie sa-i apreciem pe acesti oameni si sa-i iertam pentru faptul ca, prin limbajul lor îndraznet, ne-au zdrobit iubirea de sine. Ei sunt, din punct de vedere moral, chirurgii care taie printr-un cuvânt ascutit, cangrena inimii; biciuiesc iubirea de sine, trezesc în sufletul amortit constiinta pacatului si stârnesc o reactie vitala.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea intru Hristos, traducere de diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 1995, p. 102.

CHEMAREA LA VIATA - Sfantul Ioan din Kronstadt

Esti lacom, nesatios, zgârcit? Gândeste-te: cine ti-a dat viata? Banii? Sau pâinea? Nu Dumnezeu? Nu oare cuvântul Sau te-a trezit la viata pe tine si toate fapturile? Nu Fiul lui Dumnezeu „tine toate cu cuvântul puterii Sale” (Evrei 1, 3)? Oare, te mentii în viata numai cu bani, cu pâine, cu apa si cu vin? Nu cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu va trai omul (cf. Matei 4, 4)? Banii si pâinea nu sunt oare praf si pulbere? Oare nu pâinea este cel din urma lucru de care avem nevoie pentru a ne mentine în viata? Totul a fost creat si se tine prin cuvânt. Din Cuvânt izvoraste viata. Prin El se mentine.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 310.

MELODIA - Sfantul Tihon din Zadonsk

Când auzi o melodie sau o cântare armonioasa si dulce, duhul sa îti fie rapit de credinta si dus întru salasluirile ceresti, în casa Dumnezeului lui Iacov. Si acolo, cu urechile cele sufletesti, sa asculti cum adunarea Îngerilor si cetele Sfintilor Îi aduc Dumnezeului Triipostatic o cântare preaarmonioasa. Aceasta întâmplare îti slujeste drept prilej pentru a I te ruga Lui cu osârdie sa te învredniceasca a-L slavi pe El si aici si în veacul ce va sa fie, dimpreuna cu toti alesii Lui.

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 72.

MIEZUL INTELEPCIUNII - Compozitorul Arvo Part

Pauza nu este un oarecare procedeu sau efect ce tine de forma. Dincolo de pauza sta vesnicia. Este pâinea spre fiinta care ne este de trebuinta pentru a ne opri, pentru a cugeta, pentru a cântari cuvântul pe care l-am spus. Sau cuvântul pe care îl vom spune… pe care poate ca nu trebuie sa-l spunem. Si aceasta este o pauza. Pauza este concentrarea tuturor puterilor; în întelesul sau desavârsit este miezul întelepciunii.

Compozitorul Arvo Part, Cantul inimii – puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 67.

 

TACEREA CARE NE INCONJOARA - Compozitorul Arvo Part

Tacerea e întotdeauna mai desavârsita decât muzica. E de ajuns sa învatam s-o ascultam. Aceasta e problema principala. Caci, în aceasta lume, totul e atât de plin, sunt atâtea pe care de-abia le putem presimti. Bineînteles, nu vedem îngeri. Totusi, ei sunt aici. Lânga noi. În general, oamenii nu-i vad. Nu aud ceea ce ne înconjoara, în tacere.

Compozitorul Arvo Part, Cantul inimii – puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 66-67

LUMINA SI INTUNERIC - Sfantul Ioan din Kronstadt

„Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua” (Matei 6, 33). Cum, în ce chip sa cautam mai întâi Împaratia lui Dumnezeu? Iata cum. De cauti lumina materiala, adu-ti aminte de lumina spirituala, fara de care sufletul ramâne în întunericul patimilor si al mortii spirituale. „Eu, Lumina am venit în lume – zice Domnul – ca tot cel ce crede în Mine sa nu ramâna în întuneric” (Ioan 12, 46).

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 257-258.

CAUTAREA LUI DUMNEZEU - Sfantul Ioan din Kronstadt

Ati vazut cum se tin albinele de regina-matca si furnicile de regina-furnica? Exact la fel si fiintele cuvântatoare si rationale trebuie sa se tina de Dumnezeu. Sau stiti oare ca o planeta mica se tine de una mare si se misca în jurul ei? Exact la fel fiintele rationale si cuvântatoare trebuie sa se tina cu orice chip de Dumnezeu. Si trebuie sa-L cautam mai mult.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 442.

POMUL CEL MIC - Sfantul Tihon din Zadonsk

Povatuirea întru cucernicie si frica lui Dumnezeu este de trebuinta a se face înca din pruncie... Asa precum pomul cel mic, de va fi înclinat dintru început într-o parte anume, pâna la sfârsit va creste plecat spre partea aceea, întocmai si copilul, de va fi povatuit dintru început catre un lucru anume, spre acela va avea aplecare pâna la sfârsitul vietii sale.

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 30.

Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda