Americanizarea
Col. (r) Vasile Zarnescu
Joi, 04 Octombrie 2018 21:43
Retrovoluția
din decembrie 1989 ne-a aruncat cu o sută de ani înapoi, dar, mai ales, a rupt
zăgazurile care protejau societatea socialistă românească de tarele societății
„civilizate" occidentale. Rigorile social-politice ale sistemului
socialist aveau ca principal obiectiv asigurarea unei minime subzistențe pentru
fiecare cetățean, prin asigurarea unui loc de muncă. Dacă nu aveai, te duceai
la „Biroul forțelor de muncă", existent pe lîngă fiecare primărie și erai
repartizat la o întreprindere, în funcție de școlarizarea pe care o aveai. Dacă
nu te duceai și te prindea miliția că vagabondai pe străzi, te reținea și te
trimitea la o întreprindere să muncești. Rigorile moral-spirituale erau
stipulate în „Codul eticii și echității socialiste", care, în subsol, se
bazau pe „Decalog" și, la suprafață, pe principiul aflat pe stindardul
socialismului, „De la fiecare după capacități, fiecăruia după munca sa! ".
În Epoca de Aur nimeni nu a murit de
foame.
E-adevărat
că retrovoluția a adus și oarecare libertăți, precum libertatea cuvîntului,
libertatea de a călători în lume - dacă Lumea respectivă te primește! - și, mai
presus de orice, libertatea de a jefui averea publică, secondată de libertatea
de a muri de foame. Acum, în epoca Tranziției, mulți au murit de foame, au
murit înghețați în boscheți, s-au aruncat de pe bloc fiindcă nu mai aveau bani
ca să poată trăi. Nu mai vorbesc despre cei mulți care au murit acasă fiindcă
nu aveau bani de medicamente. Asta, în condițiile în care, în Constituția
revizuită samavolnic și ilegal în noiembrie 2003, articolul 47 vorbește despre
„obligația statului de a asigura cetățenilor un trai decent".
În 1996,
prof. univ. dr. Mircea Bulgaru, șef de catedră la Academia de Studii Economice
(A.S.E.), în urma unei cercetări sociologice riguroase, a publicat cartea
„Dreptul de a mânca"[1], în care demonstra că politica socio-economică
practicată de coaliția „patrulaterului roșu" -
P.D.S.R.-P.U.N.R.-P.R.M.-P.D.A.R., P.D.S.R.-ul fiind, după cum ne amintim,
piesa de bază a coaliției - induce riscul crescut ca românii să fie sărăciți
atît de mult în viitorul apropiat încît nu vor avea ce mînca - deși Constituția
țării le garanta dreptul de a mînca, de a avea un trai decent. Consecința a
fost că, după publicarea cărții, respectiva catedră de la A.S.E. a fost
desființată, iar profesorul Mircea Bulgaru a fost pensionat!
Această
modalitate de a scăpa de noii „disidenți" - mult mai incomozi decît cei de
dinainte de 1989 - a fost primul semn major că libertatea cuvîntului va deveni
doar un slogan demagogic al regimului postdecembrist - indiferent de
„coloratura" politică, de „stînga" sau de „dreapta" - și că se
pregătește călușul de pus în gura „vocalilor"! În acest scop au fost date
chiar legi anticonstituționale, ca O.U.G. nr. 31/28 martie 2002, fățuită, apoi,
prin Legea nr. 107/2006, Legea nr. 217/2015 și Legea nr. 157/2018 - legea
„Vexler" - promulgată imediat de către antiromânul Klaus Werner Iohannis,
legi prin care au îngenuncheat România în fața ofensivei jidovești, la
presiunea unor senatori ashkenazi americani. Deci, eram în curs de
americanizare. Treptat aproape toate mass media au ajuns în mîna patronatului
străin, așa că acum nu se mai poate vorbi de mass media românești, ci de mass
media din România, aflate, aproape toate, în mîna „investitorilor
strategici" occidentali și, deci, nici de libertatea de exprimare!
La fel de
treptat, industria, agricultura, silvicultura, piscicultura, zootehnia din
România au fost distruse aproape complet și, în compensație nefericită, am
ajuns piață de desfacere pentru mărfurile de mîna a doua din Occident, am ajuns
importatori de mere, de pere, de fructe și legume din țările occidentale. În
schimb, România exportă prostituate, șine și vagoane de cale ferată dezmembrate
de echipa lui Mircea Băsescu, lemn brut, furat din pădurile noastre de recent
răposatul Attila Verestoy și de firmele austriece, utilaje noi, importate cu
bani grei, cu unsoarea pe ele și în ambalajele originale, furate din complexele
industriale și vîndute ca fier vechi. Circa 35 la sută din pămîntul arabil al
țării a fost vîndut firmelor străine, în special ashkenazilor.
La fel, în
compensație, România a ajuns ca America: importatoare de droguri și de drogați,
țară de rețele de trafic de mărfuri de contrabandă, de trafic de persoane, de
pedofili, de filme porno, de trafic și consum de țigări, de alcool, de modele
de comportament deviant, de locuri de entertainment, deși e plină de șomeri.
Acum, distracția e pe primul loc, nu munca - deși, cum spunea Marx, „munca l-a
creat pe om"! Dar, e-adevărat - așa cum i-a replicat Bulă -, „nici lenea
n-a omorît pe nimeni"! Acum, deși nu avem bani de spitale, de medicamente,
de mîncare, importăm și imigranți: la fel ca în America.
Alte forme
de corupție exportate de S.U.A. sunt descrise de John Perkins[2], care a
exemplificat, printre altele, cu firma Bechtel, prezentă, o vreme, și în
România - și al cărei contract de construire a autostrăzii nu se mai găsește!
Dar nici cu corupția din Franța nu ne-a fost rușine: Regia autonomă de apă a
Capitalei a fost privatizată firmei franceze autohtonizată cu numele de „Apa
Nova"; cînd s-au căutat actele acestei privatizări oneroase, primarul de
atunci, negroteiul băștinaș Viorel Lis, a declarat că „nu se știe cine a semnat
contractul de privatizare cu « Apa Nova »"! dar, barem, s-a găsit. Și?!
Firele afacerii murdare tot nu au fost dibuite!
Un
comportament deviant copiat din America este particularizat la nivelul
„gulerelor albe" cu mulți bani la teșcherea: evaziunea fiscală și exodul
capitalurilor în „paradisurile fiscale". Procedeul este descris de Bradley
Birkenfeld, în celebra lui carte, „Bancherul diavolului"[3]. Cum se știe
din presă, mulți români bogați sau superbogați, contaminați de corupția
americană, și-au ascuns averile în băncile străine sau și-au deschis firme în
offshore-uri din „paradisurile fiscale". Dar, dacă un „justițiar" ca
Bradley Birkenfeld a reușit - în pofida împotrivirii acerbe a Departamentului
de Justiție al S.U.A. - să returneze Americii vreo două miliarde de dolari din
cei dosiți „la secret" în băncile din Elveția, autoritățile românești nu
au reușit să readucă în țară nici un sfanț din euroii furați de Dan Ion
Popescu[4], Elena Udrea și al său Cocoș, Bogdan Buzăianu[5], Puiu Popoviciu[6]
și mulți alți „băieți deștepți" în a prădui România, dar care au spălat
putina în „Occidentul atotcuprinzător", cum îl caracteriza congresmanul
ashkenaz Joe Lieberman. Justiția din România ori este neputincioasă, ori este,
prin unii membri ai ei, complice. Se pare că singura soluție este, cum am sugerat
în unele comentarii, reînființarea „escadroanelor morții", ca pe vremea
comisarului Alimănescu.
Această
corupție reprezentată de evaziunea fiscală prin ascunderea averilor în băncile
străine este cea mai reprezentativă - chiar dacă este cea mai discretă - formă
de americanizare prin proliferarea corupției. Întrucît deja am concesionat
aeroporturile de la Deveselu și de la Kogălniceanu aviației americane, mai
lipsește să ne cerem includerea în S.U.A. ca al 52-lea stat - extrateritorial -
al Americii, al 51-lea fiind, evident, Marea Britanie. Chiar dacă nu am ajuns
în situația ca elevii să se împuște în școală, ca în Statele Unite ale Americii
(desemnată prin cuvîntul magic „America"), avem, totuși, clanuri țigănești
care se bat între ele pe străzi, cu arme albe și, pe alocuri, cu arme de foc -
cam ca în America, dar fără atît de mulți morți.
Americanizarea
a cuprins și cîteva aspecte culturale. Cosmopolitismul, americanotropismul și
prostia unora și altora a afectat limbajul și unele manifestări sociale. Atît
de frumoasa interjecție românească „Vai!" a dispărut și toate fufele de pe
ecran și de pe stradă pronunță afectat „Uau!" Cuvintele „șansă",
„ocazie" au dispărut și ele și au fost înlocuite de „oportunitate",
fiindcă sună americănește. La fel, cuvîntul anglo-american
„responsibility", deși este definit ca „Something for which one is
responsible; a duty, obligation, or burden", care înseamnă „Ceva pentru
care cineva este responsabil; o datorie, o obligație sau o povară", este
tradus à la Coana Chirița și a devenit un parazit verbal în gura „idioților
utili" de pe ecrane sau chiar în pixul unor autori de cărți, parazit care
este folosit de-a valma și atunci cînd trebuie alte noțiuni: răspundere,
obligație, sarcină, datorie, atribuție, vinovăție.
Deși avem,
din strămoși, frumoasa sărbătoare „Drăgaica", se face mare tapaj de
„Valentine's Day"; satanista manifestare „Halloween" face ravagii și
la noi. Deci, trebuie să ascultăm de îndemnul unor oficiali americani care ne
vizitează și ne dau sfaturi: „Sunteți pe drumul cel bun!". Unii de-ai
noștri sunt convinși pe deplin că am fi pe drumul cel bun. Totuși, chintesența
vieții social-politice a Americii, și a americanizării, la care trebuie să
tindem pentru a ne împlini ca americanizați pe deplin, este dat de cazurile lui
Abraham Lincoln, J. F. Kennedy și al altor cîtorva președinți americani, cărora
le-a trecut cîte un glonț prin cap, tras de alți americani. Așadar, să ne
americanizăm! Suntem pe drumul cel bun!
Grafica -
I.M.
---------------------------------------
[1] Mircea
Bulgaru, Dreptul la muncă, Disparități mondiale și realități românești. Editura
Economică, București, 1996.
[2] John
Perkins, Confesiunile unui asasin economic, București, Editura Litera
Internațional. 2007; idem, Istoria secretă a imperiului american. Adevărul
despre corupția globală. Editura Elit, București, 2009.
[3] Bradley
C. Birkenfeld, Bancherul diavolului. Cum am distrus secretul bancar elvețian.
Editura Minerva, București, 2017.
[4] Cf.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/fostul-ministru-dan-ioan-popescu-a-venit-la-diicot-in-dosarul-rompetrol-2.html
[5] Cf.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/cine-este-bogdan-buzaianu-omul-de-afaceri-controversat-care-apare-in-noul-dosar-al-elenei-udrea-450024
;
https://www.comisarul.ro/articol/energy-holding-simbolul-baietilor-destepti-si-a-ce_885802.html
[6]
http://www.ziare.com/stiri/dna/fugarul-popoviciu-incearca-din-nou-sa-scape-de-condamnarea-la-7-ani-de-inchisoare-1504916
;
https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/anchete/romania-refuzata-pe-banda-cand-vine-vorba-de-extradarea-coruptilor-784193.html
https://www.art-emis.ro/jurnalistica/5076-americanizarea.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu