Ar fi incredibil, extraordinar...
incearca.
Odată, când am fiert porumb, am
încercat să verific cu o furculiță, dacă boabele sunt deja fierte, dar mâna mi-a
alunecat în apa clocotită. Încă urlam de durere, când a apărut în ușă un
prieten, fost soldat în Vietnam .
M-a intrebat, unde țin făina? După ce i-am
dat, mi-a băgat complet mâna în făina, și mi-a spus, să-o țin acolo timp de
zece minute. Ne-a povestit, că în Vietnam , unui bărbat i s-au aprins hainele,
și în panica creată cineva a vărsat pe el conținutul unui sac de făină. Făina
nu numai că a stins flăcările, dar pe pielea victimei nu a apărut nici măcar o
bășicuță. După zece minute, cănd mi-am scos mâna din făină, nu numai că nu am avut pe piele nici o bășică, dar ea nici măcar
nu s-a înroșit. De atunci în permanență
țin în frigider o pungă de făină, ea fiind mai eficientă rece, decât la
temperatura camerei. Odată mi-am ars limba, am acoperit-o cu făină, iar după
zece minute nu am mai simțit nici o durere.
Deci dacă te
arzi, să nu pui arsura sub jetul de apă
a robinetului, ci folosește punga cu făină
!! Este mult mai eficientă!!
smr
UNTDELEMNUL CANDELEI
- Sfantul Ioan din Kronstadt -
Când te rogi, fa totul cu
întelegere. Când torni untdelemn în candela gândeste-te ca în fiecare zi si
minut ale vietii tale Datatorul de viata te tine în viata prin Duhul Sau
Preasfânt si ca în fiecare zi, prin somn în privinta trupului si prin rugaciune
si cuvântul lui Dumnezeu în privinta sufletului, toarna în tine untdelemnul
vietii, pentru a mentine vie flacara sufletului si trupului tau. Când pui o
lumânare înaintea icoanelor adu-ti aminte ca viata este întocmai ca o lumânare:
când înceteaza sa arda, se stinge. Si ca unii o fac sa arda mai repede decât
s-ar cuveni, prin patimi, prin prisos de mâncare, de vin si de alte desfatari.
CALEA CU TRANDAFIRI
- Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Necazurile se întâlnesc neaparat în
calea noastra spre Patria cereasca, deoarece cununa nu poate fi primita decât
prin purtarea neabatuta a Crucii. Când capul nostru este încununat cu spini,
este cuviincios ca picioarele noastre sa umble pe cai asternute cu trandafiri?
Necazurile si bolile sunt doctorii sfinte; putem sa le îndulcim prin credinta
si prin rugaciunea din inima – însa de obicei ni le facem singuri amare,
adaugând nerabdarea si putinatatea credintei noastre în paharul încercarii prin
care trecem. Necazurile sunt întotdeauna folositoare. În dreapta Domnului, ele
sunt mijloace de vindecare a bolilor noastre duhovnicesti, pentru smerirea
trufiei si potolirea patimilor. Ele înmoaie inima noastra cea împietrita, ni
silesc sa alergam cu rugaciune la Dumnezeu, ne fac saraci cu duhul si nimicnici
în proprii nostri ochi.
Cuviosul Bonifatie de la Teofania,
Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 65
FOAMEA SI SETEA
- Sfantul Ioan din Kronstadt
„Cautati mai întâi Împaratia lui
Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua” (Matei 6, 33).
Cum, în ce chip sa cautam mai întâi Împaratia lui Dumnezeu? Iata cum. Daca
simti foame sau sete si vrei sa manânci sau sa bei, adu-ti aminte de foamea si
de setea sufletului (lui îi este sete de adevar, de sfintenie, de mântuire
întru Iisus Hristos). Daca nu-l saturi, sufletul poate sa moara de foame, rapus
de patimi, istovit, chinuit. Ogoindu-ti foamea trupeasca, nu uita sa ogoiesti,
cu atât mai vârtos si întâi de toate, foamea sufletului, prin vorbire cu
Dumnezeu, prin pocainta de greseli, cu inima curata, prin citirea istorisirilor
si învataturilor din Evanghelie si mai ales prin împartasirea cu Dumnezeiestile
Taine ale Trupului si Sângelui Domnului.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 257-258.
RAZELE VEȘNICIEI
- Fericitul Trifon Turkestanov
Vad cerul Tau de-a stelelor stralucire
luminat. O, cât esti Tu de bogat; e atâta lumina la Tine! Prin razele
luminatorilor îndepartati cauta vesnicia spre mine; sunt atât de mic si
neînsemnat, dar Domnul este cu mine; dreapta Sa iubitoare pretutindeni ma tine.
Slava Tie
pentru a Ta purtare de grija necontenita;
Slava Tie
pentru întâlnirile cu oamenii, de Tine mai înainte gândite.
Slava Tie
pentru dragostea rudelor si-a prietenilor credinciosie;
Slava Tie
pentru blândetea animalelor care îmi slujesc.
Slava Tie
pentru clipele de lumina ce-au fost în viata mea;
Slava Tie
pentru bucuriile senine ce mi-au cuprins inima.
Slava Tie
pentru fericirea de a trai, de a ma misca si de a contempla;
Slava Tie,
Dumnezeule, întru vecie!
Fericitul Trifon Turkestanov,
Cunoasterea lui Dumnezeu prin mijlocirea firii vazute, traducere de Olga
Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, cap. Acatist de Multumire „Slava lui
Dumnezeu pentru toate”, p. 128-129
ATENTIE LA CAP!
- Sfantul Teofan Zavoratul
Dintre toate madularele trupului
tau, cel mai de seama este capul, si daca da cineva în tine cu piatra, sau cu
toiagul, sau cu sabia, jertfesti, ca sa abati lovitura de la cap, alt madular
al trupului, stiind ca fara cap nu poti trai în aceasta viata: si pentru tine
lucrul cel mai de seama sa fie credinta în Preasfânta Treime, Cea de o fiinta,
caci fara aceasta credinta nimeni nu poate sa vietuiasca viata adevarata.
ANUL NOU
- Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Încheind anul care a trecut si
întâmpinându-l pe cel nou, trebuie neaparat sa cugetam, cu inima înfrânta,
astfel: zilele trecute ale vietii noastre s-au dus fara putinta de întoarcere,
dar ce lucru bun am facut în ele? Vremea care a ramas ne apropie de batrânete,
sfârsitul e nestiut, iar judecata lui Dumnezeu nu va întârzia. De aceea,
fiecare dintre noi trebuie sa înceapa neaparat o viata noua în Iisus Hristos.
Cuviosul Bonifatie de la Teofania,
Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 124
TANAR SI BATRAN
- Parintele Ilie Cleopa
De vedem la copacii cei tineri coaja
neteda si plina de viata, iar la cei batrâni coaja plesnita, zbârcita,
crapacioasa si aspra, si acest lucru întru gândirea tineretii si a batrânetii
oamenilor sa ne aduca pe noi. Deoarece cu totii vedem cum oamenii cei tineri
sunt plini de viata si au fata trupului neteda si vesela, iar oamenii cei
batrâni au fata încretita si zbârcita, iar pielea trupului lor este aspra si
cazuta în jos de batrânete, si acestea întelegându-le, din deosebirea vederii,
sa ne aducem aminte de cele scrise de Sfântul Maxim Marturisitorul: „Toate sunt
supuse timpului si prefacerii în aceasta lume”.
Parintele Ilie Cleopa, Opt cuvinte
despre minunile lui Dumnezeu din zidiri, Ed. Episcopiei Romanului si Husilor,
Roman, 1996, cap. cap. 4: Minunile lui Dumnezeu din lumea arborilor , p. 38-48.
SEDENTARISMUL SUFLETESC
- Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Sufletul omului care sta degeaba se
strica pe zi ce trece: simtirea se stinge, judecata devine slaba, vointa se
raceste; omul care s-a obisnuit sa stea degeaba nu se simte în stare sa
înfrunte nici o greutate. Statul degeaba nu este mai putin pierzator nici
pentru trup. Slabiciunea, moleseala, istovirea, iar de aici un sir întreg al
bolilor de tot felul: iata urmarile obisnuite ale statului degeaba! El pune o
pecete cumplita asupra celor care-l iubesc: trupul unuia este înabusit de
grasime, altul sufera de prisosul sângelui, altul nu-si mai poate misca
madularele, altul este chinuit de boala, altuia, din pricina lipsei de masura,
i s-au tocit înca din floare vârstei toate simturile. Orice usoara neliniste,
oboseala, schimbare a vremii sau alta întâmplare neprevazuta sunt însotite
întotdeauna de un cutremur dureros în aceste trupuri pe care le-a strâmbat
statul degeaba. Asadar acesta este un rau mare si îngrozitor atât pentru trup,
cât si pentru suflet.
Cuviosul Bonifatie de la Teofania,
Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 143-144
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu