ÎNHÂMÂNDU-NE ZIUA PENTRU UNIRE ÎNMULȚINDU-NE TALANȚII NATIV ÎN HAR, UN SEMN DEMN DE VIAȚĂ

ÎNHÂMÂNDU-NE ZIUA PENTRU UNIRE ÎNMULȚINDU-NE TALANȚII NATIV ÎN HAR, UN SEMN DEMN DE VIAȚĂ

 ~*~

Hoo! Ho, copii şi frați, din Carpați,

Nu veniți de acasă cu microfoane,

De acasă, veniți în Parlament cu înțelepciune

Şi inteligent nu faceți scandal şi de ruşine,

Că zău nu satisface, eficace şi nu-i bine

Nu-i stare de bine, nu ne convine,

Că ce nu-i bine e remuşcare întru răsărit de soare,

E o şansă de sărbătoare, o convingere,

Că mult şi bine România ni mare,

Responsabilă, cu răspundere, o răsfățare

Şi confirmare, că politica nu-i o păcăleală,

Ci-n situația neaşteptată credință şi mare speranță,

Oameni de mare de succes, o inteligență şi nativă artă

Ce evidențiază conştiință şi ştiință,

Ziua omenească ideală care se cunoaşte de dimineață,

Înhămându-ne cu spor către falnic viitor,

Cu adevăr şi viață în salvare pe Arcă,

Cu impact de sănătate în realitate:

Drept de a candida la fericire, cu înviere,

La adoua hristică venire,

După cum scrie mama lui Rebreanu,

Copilul ardelean, român transilvean,

Un Goga al pătimirii noastre fără țară,

În Țara Românească ce va fi omenească,

Firească, dumnezăiască, după primul război național prin voința poporului şi a lui Regina Maria,

Va fi România de România istoric-legendar înmulțind-o în talanți cu har:

Cea mai mare şi fără asemănare sub soare,

Soare a neamului la care te uiți sare în bucate,

Ca la o realitate centenară comoară rară, tezaur a noastră,

Vis pentru care ne-am decis spiritual somesăn eminescian socio-uman național natural,

să nu trăim degeaba, în van, ci monumental magistral.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE