NAZISTUL
DIN NOI – FRICA PRIMORDIALĂ – CEASUL ZERO
La anul, pe vremea asta, genocidul din Gaza
va fi uitat. Tot așa cum și vietnamezii au uitat de războiul cu America. Cât de
mult va persista în memoria omului de azi conflictul dintre Vest și Est? Am
uitat deja cine suntem și de unde venim. Patru milioane de oameni au fost
exterminați în acel război de către Statele Unite și cam tot pe‑atâția, de
atunci încoace, pe Pământ. Vietnamezii sunt azi cei mai puternici aliați ai
Americii în Asia – observă Norman Finkelstein într-un interviu. Iar Steve
Bannon propunea demontarea democrației americane și reasamblarea ei într-o
formă nouă, dacă aceasta vrea să supraviețuiască. Încetarea focului între
Israel și Iran a fost propusă de Trump pentru salvarea Israelului, care și‑a
terminat muniția defensivă.
Eu nu sunt extremismul; eu sunt mulțimea.
Sunt cu Amnesty International, cu organizațiile pentru drepturile omului
şi cu ceea ce spune International Court of Justice, legea
internațională, şi cu un număr larg de şcolari şi criminologi evrei.
Cum va schimba lumea aceste 12 zile de
război între Israel și Iran? Vestul priveşte și bate din palme. Dacă două
armate se încleștează, în urmă rămâne un câmp plin de cadavre și o țară de mame
și soții în lacrimi. Mă întreb: cu ce folos? Are vreun rost? Cine câștigă?
Lupta dintre America și Iran, sau dintre
Iran și Israel, e ca şi cum s-ar confrunta un şoarece cu un crocodil asistat de
un elefant. Crocodilul – specie protejată – fiind Israelul. Victima devine
călău. Israelienii au industrializat victimizarea până într-acolo încât îi au
pe toţi paralizaţi de gândul că nu trebuie, cumva, să-i criticăm – pentru că,
să nu uităm, ei sunt victime şi trebuie să ne pară rău şi să ne fie milă de ei,
chiar dacă exagerează un pic cu bombardamentele. Şi că nu trebuie criticaţi. Şi
uite-aşa au perfecţionat asta în artă: arta de a controla lumea pe dedesubt,
trăgând sforile victimologiei – observa, mai ieri, psihologul australian Dr.
Niall McLaren. Nicio violență nu e mai periculoasă decât cea produsă de o
victimă, pentru că se simte în drept să se revanșeze. Și, ca o glumă a sorții,
Germania îi încurajează: “They do the dirty work for us.” Nazismul există și e
înrădăcinat în noi toţi. Aceste specii care se bat trăiesc şi se hrănesc în
locuri diferite şi incompatibile, ca resurse.
Cel mai mare beneficiar al acestui conflict
e China.
Cel mai mic respect pentru legea
internațională a ordinii mondiale – care mai există – a fost demolat în 13
iunie și 21 iunie. În timp ce europenii, la Bruxelles, sărbătoresc momentele,
americanii au trimis bombardierele. Ultima dată când America a aruncat o bombă
de acest calibru, la această scară, a fost MOAB (mama tuturor bombelor),
aruncată în Afganistan în ultimele săptămâni ale primei președinții Trump. Şi,
din acel moment, America a trecut de la MOAB la „mama tuturor deficitelor” și a
continuat, ticăind, spre „mama tuturor emisiilor de bani și cheltuieli
militare”, ajungând la MOAF – „mama tuturor greșelilor” –, observa, într-un
raport, Ali Borhani, strateg geopolitic canadian de origine persană.
Bombardierele lui Trump au sădit mizerie în
Iran. Şapte sute de persoane au murit în Iran și tot cam atâtea în Israel, în
timp ce, la Bruxelles, se fac glume pe seama lor. Nu știm dacă acest act e
legal; în timp ce Marc Ruther striga: „Cine e tăticul tău? Eu sunt tăticul!
Iubește‑l pe tăticul!” etc., de parcă ar fi ieșit din cârciumă. „Cine e în
ring? Doi băieței boxează!” etc. Au întors lumea cu picioarele în sus. Trebuie
să-i felicităm. Poate cu un Premiu Nobel.
Decența și respectul pentru viață au scăzut
sub scoarţa pământului. Unde ne oprim? Civilizația a căzut în militarism,
abandonând principiile conviețuirii umane. Prin toate summiturile, observăm cum
principiile de etică și respect se diminuează într-o scurgere de canal tot mai
îngustă, zi de zi, conducând la morţi și distrugere, presărând democrație, cum
am „împărțit” prin Irak, Libia, Afganistan, Siria etc.
Intrarea în starea de sărbătoare a
decapitării conducătorilor: i-am ucis pe oamenii de știință, generali,
politicieni, educatori etc. Oricum ai privi aceste vulgarizări, decizii şi
acţiuni – care nu existau nici în războiul rece, nici în nazism – (moda sau
țăcăneala de azi de a te seduce reciproc din tranșee). Această idee de
decapitare a conducătorilor creează precedente azi care se vor reîntoarce,
precum bumerangul, spre noi. Miopia conducătorilor de azi e înfricoșătoare.
Aceste acțiuni par excitante de moment, (ca şi cum fiul pierdut își bate tatăl
pentru că e sever, fără a vedea repercusiunile viitoare dacă tatăl moare).
Majoritatea ţărilor percep agenția IAEA (nu
ca Agenția Internațională de Energie Atomică, ci ca o agenție de
colectare date şi spionaj) ca sursă de informare a industriei militare
americane și israeliene – susține scriitorul Ali Borhani. Nu realizăm că aceste
neglijențe creează precedente periculoase pentru viitorul omenirii. Începem
acum decapitarea oamenilor de știință și a conducătorilor „în avans”? E acesta
noul standard de conviețuire? Reintroducem legea junglei? Vom ajunge înapoi în
peșteră dacă continuăm așa. Limbajul e bizar din toate punctele de vedere și
standarde.
Haideţi să uităm de țările în conflict,
pentru moment.
Pentru europeni – care vin să trâmbițeze că
totul e bine – asta nu le face reputație decât să le erodeze puțina
credibilitate rămasă ca oameni drepți. Să aperi invadatorii, în timp ce aceștia
execută civili fără milă, strigând că sunetul dronelor și al gloanțelor se
transformă în muzică – e la mintea cocoșului. Toate aceste izbucniri războinice
sunt rezultatul prăbușirii economice și neputinței formulei capitaliste de
profit – echilibru. Care nu se face din schimburi comerciale, ci din prăzile de
război, din furt şi jaf. Așa funcționează capitalismul: ei – cu asta – își
măresc economia. Cu război.
Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit / capitulase
în 1991, capitalismul de atunci era la fel în criză, şi s-au stabilizat
temporar cu averea prădată din țările eliberate de sub comunism. Tot ce au
construit şi educat acele țări au fost furate de Vest. Gorbaciov – omul
respectat – a știut de această jecmăneală, dar a înțeles şi a acceptat minciuna
lui Ronald Reagan cu „Războiul Stelelor”, prezentat populației ca real, pentru
a accepta capitularea – o mare minciună livrată de un actor hollywoodian.
Europa de Est a fost, de fapt, colonizată și jefuită în prostie. Rusia a avut
capacitatea – prin Putin – de a opri acest proces de colonizare, iniţiat de
Boris Elțîn, și de a inversa dezintegrarea, devenind ţară suverană. Iar acest
lucru îi face pe cei din Vest să spumege și turbeze, pentru că ei visau „precum
curvele” să împartă Rusia în bucăți şi să o balaie, precum restul ţărilor
comuniste.
Și azi se screm vorbind că vor să
„decolonizeze” Rusia. Un termen dezgustător, folosit de capitaliștii care
colonizează fără milă sau etică continuă lumea – spunea Joti Brar, unul dintre
liderii Partidului Comunist Britanic:
„Suntem continuați spălați pe creier cu
propaganda din media, cu aceste sperieturi continue, ca într-un film cu
gangsteri, cum că vine bau‑bau şi ne papă, și așa acceptăm întregi ţări şi
popoare să fie decimate de acești profitori barbari.”
Suntem hrăniți
zilnic cu această papică, ca să rămânem confuzi și să acceptăm războaiele lor
de pradă. Dacă încerci să te opui, să protestezi, ei îţi fac viaţa mizerabilă.
Și atunci ne pierdem încrederea în ei. E atât de imens războiul informatic prin
media, încât omul nu mai e capabil să disemineze adevărul. E un război
psihologic, cu informaţii mincinoase, menite să deruteze populația. Se spune că
Iran are arme nucleare care amenință omenirea. Dacă e așa, atunci Iranul
amenință omenirea? Cine amenință azi cu arme nucleare? Sunt imperialiștii, de
fapt.
Faptul că imperialiștii au arme nucleare și
fac pe grozavii în curtea şcolii, face ca şi alţii să‑și dorească – nu doar ca
să se apere, dar ca să amenințe şi ei la rândul lor. Să şantajeze lumea, s-o
fure în liniște. Hillary Clinton declara în public: „Noi i-am atacat pe sârbi,
irakieni, libieni, sirieni, afgani pentru că nu aveau arme nucleare. Nu am avut
curajul să-i atacăm pe nord-coreeni pentru că ei erau înarmați nuclear.”
Nuremberg a setat o serie de legi pentru a reglementa războaiele și una dintre
ele prevede pedeapsa capitală împotriva țării care lansează nejustificat un
război de cotropire.
Israelul este scula Vestului folosită în
Orientul Mijlociu, pusă să provoace alte state – continua Joti Brar. Câmpul
vestic a organizat războiul, mascându-l ca „SELF DEFENSE” (legitimă apărare),
ca să poată prosti populaţia lumii, ca să nu fie acuzat Israelul de înaltă
crimă. Dacă Rusia e agresor când încearcă să se apere, cum se face că agresorul
împotriva Iranului e considerat în legitimă apărare când atacă? Dacă încerci să
spui adevărul, eşti dat deoparte imediat. Opiniile antiimperialiste sau socialiste
nu mai sunt permise azi. A fost odată libertatea cuvântului în Vest, dar atunci
era o unealtă folosită împotriva comunismului. Toţi imperialiştii visează mase
de ascultători, precum Hitler.
Când dorești să elimini opoziția, o declari
LUNATICĂ.
Ca să devii imperiu, trebuie să acaparezi
tot mai multe resurse și piețe de desfacere, care să-ţi mărească profitul. În
momentul în care nu mai mai sunt țări de acaparat cu resurse şi consumatori,
atunci intri în război cu alte imperii ca să poți exista și continua ca imperiu
– în care motorul e capitalismul. Dacă popoarele se trezesc și vor să ia sub
control resursele, apare criza imperiului și se declanșează războiul. Economia
e doar un instrument din existență, dintre multe altele, însă omul – încă infantil
ca și conștiință – nu e capabil să discearnă. Nu e nevoie de războaie pe pământ
ca să putem călători spre împlinire cu orgoliul unui învingător. Toți cei
despăduchiți de conștiință și demnitate umană trebuie trecuți prin fața unei
curți stelare. Suntem abandonați în acest colț de univers.
Capitaliștii sunt acum la nivelul de
supra-producţie și nu mai au unde să se extindă. Masele de oameni sunt
dezorientate, lipsite de rost și țintă existențială, sărace şi fără servicii,
neputincioși de-a-și construi o viață decentă. Vestul a ajuns la nivelul
mizerabil al vremurilor din est comunist și nu știe cum să iasă din această
înfundătură fără război. Vestul are nevoie de piețe noi şi de eliminarea
concurenţei. Capitalismul se dizolvă încet – și zgomotos – în socialism.
Eliminarea guvernului rus ar deschide o piață de desfacere pentru Vest și un
munte de resurse de muls. Norocul nostru e că burghezia globală are mici
conflicte între ei – și asta poate ajuta la accelerarea schimbării / tranziției
spre socialism. E foarte greu să obţii unitate între bogați. Și ei se mănâncă
între ei, atrăgând masele. Toate instituțiile internaționale sunt eforturi de a
elimina conflictele în masă. Ori acestea se lasă să se vadă; restul clamele
schimbă slogane. Bogătașii mint constant pentru a-și ascunde dorința de înavuțire
și de a fi acceptați ca salvatori ai maselor. Colonizare prin finanțare și prin
forţă militară, prin organizații precum NATO sau alte alianțe paravan. Cu cât
subjugi mai mulți oameni, cu atât îţi crește profitul. Cu cât se trezește în
oameni ideea de libertate, cu atât imperialiştii devin mai sângeroşi. Cum îți
mărești cererea de mână de lucru pe piață? Creând război și distrugere ca să
faci profit. Creezi nevoia reconstrucţiei. Germania și Japonia – rapid
finanţate – au fost folosite ca pioni de sacrificiu, devenind reper economic
global, promovând capitalismul drept superior socialismului. Intenționat alese
geografic și transformate în baze militare americane imense.
E pentru prima oară când Israelul primeşte
o contra-lovitură, iar o mulţime de locuitori sunt obligaţi să-şi părăsească
casele implicate în bombardamente. Turismul s-a prăbușit, iar costul militar a
urcat – și de unde vin banii? Peștele israelian, crescut în „apele
creștinătății”, înoată greu în apele musulmane, iar de aceea nu pot accepta
ideea de a nu învinge. Acțiunile şi poziția creștinătății contemporane față de
musulmani sunt precum un bumerang care se întoarce și renaște societatea
democratică. Ce se va întâmpla dacă Ucraina se va uni cu Rusia și va întoarce
nasul împotriva Europei? Lupta nu e despre arme nucleare, ci despre prăbușirea
capitalismului, controlul coridoarelor de resurse și viitorul hegemoniei
globale. În toate aceste încercări americane împotriva Rusiei, China a deschis
ochii cu atenţie și a urmărit jocul geo-politic al Vestului, de la prăbușirea
Uniunii Sovietice încoace – și este pregătită să răspundă cu chibzuinţă.
Războaiele cu drone nu sunt de admirat sau sărbătorit, pentru că, tehnologic și
ca resurse, China e cel mai bine poziționată să le producă și opereze global.
Cum operăm într-un haos planetar?
O țară săracă în resurse e ca un purici sub
plapumă. Deranjează, însă nu deteriorează patul. Creează un haos micuţ, greu de
controlat. Cei care spun că lucrurile mici nu contează nu au stat o noapte în
pat cu un păduche. America poate crea zone de foc, însă nu are capacitatea sau
volumul necesar să le controleze. Nu are conducători pregătiți pentru
gestionarea statului – sunt, la rândul lor, săraci profesional. Dacă ne uităm
la nivelul conducătorilor care ar trebui să înţeleagă direcţia în care se îndreaptă
omenirea, la populația care formează America, nu găsim un politician capabil să
țină o cuvântare despre criza de azi şi să prezică evoluții. Dacă un conflict
nuclear se declanșează în Orientul Mijlociu, toate sursele de apă se vor
contamina iar populatia se va îmbolnăvi. Ce se va întâmpla cu investiţiile
bogătaşilor din zonă? Se vor prăbuşi. Și atunci te întrebi dacă aceste
conflicte au vreun rost. Nu ne putem îmbogăți prețul distrugerii vieții locale.
Credeți că e inteligent să avem atâtea baze militare străine în jur?
Problema e că trăim încă mentalități de
război rece și nu realizăm că viitorul războaielor nu va mai fi dus cu soldați,
tancuri și avioane. Banii investiți în industria de război americană nu vă vor
avantaja independența și suveranitatea atât timp cât America controlează
accesul acestor echipamente – atât operațional, cât și ca funcționalitate
(fiecare tanc sau avion are un întrerupător codificat, controlat prin sateliți
GPS). Deci, te vei lupta doar cu cine dictează America, nu cu cine vrei tu.
Industria militară aduce profituri pentru miliardari, în timp ce bumerangul
prăpădului și sărăciei se întoarce asupra poporului american. Deci America
apasă doar un buton și… țara ta se prăbușește. Să trimiți soldați în luptă
înseamnă… sicrie.
Acesta e motivul „sărbătorii dronelor” –
evitarea bocancilor pe front.
Îi acuzăm pe chinezii comuniști că sunt în
pat cu firmele corporatiste – dar același lucru e valabil și pentru Amazon,
Microsoft, Palantir, Facebook etc., și corporațiile militare americane, care
sunt față în față cu Pentagonul. Avem nevoie de o nouă arhitectură democratică,
cum susținea și Steve Bannon. Altfel, ne prăbușim ca specie.
Nu există țară independentă pe pământ.
Cine inventează etichetele teatrelor de
război? „Operațiunea
Eliberați Irakul!”, „Cuceriți
inimi și minți!”, „SCRIITORUL
DUR – nume de condom”, „Ciocanul
de la miezul nopții”.
Etichete oarecum inventate de Mefisto sau
Joker – batjocoritoare. Vestul va continua jocul de‑a şoarecele și pisica cu
Orientul.
Rumi spune în poemul său: „Între bine și rău e un loc unde trebuie să
ne întâlnim”.
Între anarhie și dominaţie.
Ben
Todică,
Melbourne, Independance Day, on
July 4th of this year
