Andrew Korybko - „Descurajarea înaintată” a Franței crește riscul unui război nuclear

 

„Descurajarea înaintată” a Franței crește riscul unui război nuclear

Jurnalistică

Andrew Korybko, Analist politic, jurnalist

Art-emis

09 Iunie 2026

 

1 iunie 2026 - Desfășurarea planificată de Franța de avioane Rafale înarmate cu arme nucleare în Arctica, Europa Centrală și, eventual, și în Balcani reprezintă o amenințare strategică calitativ nouă. Anunțul   de la sfârșitul lunii aprilie conform căruia Franța și Polonia vor efectua exerciții nucleare regulate, despre care analiștii cred, în mod rezonabil, că sunt îndreptate împotriva Rusiei (în special Kaliningradului) și Belarusului, a reprezentat prima aplicare a ceea ce președintele francez Emmanuel Macron a numit „descurajare avansată”. Acesta a urmat discursul său  de la începutul anului, în care a introdus acest concept, în esență extinderea umbrelei nucleare a Franței asupra Europei, care, la rândul său, a venit la scurt timp după expirarea noului START.  

„The Telegraph” a detaliat ce avea în minte Macron în articolul său despre „Cum a ales Franța opțiunea nucleară pentru a-l face pe Putin să se gândească de două ori” Avioane Rafale înarmate cu arme nucleare tactice vor fi desfășurate nu doar în Polonia, ci probabil și în Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca și Germania, toate acestea manifestând interes pentru inițiativa sa de „descurajare înaintată”. A doua zi după publicarea articolului lor, Norvegia a anunțat   că va participa la această inițiativă, organizând astfel probabil exerciții nucleare regulate, așa cum va face Polonia.

Aspectul tactic al rachetelor nucleare pe care Franța are în vedere desfășurarea lor cu rachetele sale Rafale în toată Europa este semnificativ, explică Telegraph, deoarece acestea fac parte din ceea ce doctrina sa nucleară numește un „lovitură de avertizare nucleară”. Aceasta se referă la „un singur atac nuclear limitat, neregenerabil, care ar fi cel mai probabil îndreptat spre o țintă militară”. Scopul este de a speria ținta, înțeleasă a fi Rusia, astfel încât să oprească operațiunile militare și să recurgă exclusiv la mijloace diplomatice pentru a rezolva orice ar putea fi disputa.

Este important de menționat că România a confirmat anterior  că Franța a invitat-o ​​să se alăture inițiativei de „descurajare avansată”, dar actualul ei președinte a refuzat în mod surprinzător  oferta de a găzdui componente nucleare, în ciuda faptului că România găzduiește deja trupe franceze.   Dacă își schimbă cursul, atunci avioanele Rafale franceze din Norvegia ar putea amenința bazele arctice ale Rusiei cu rachete nucleare tactice, cele din Polonia le-ar putea amenința pe cele din Kaliningrad și Belarus, în timp ce avioanele Rafale cu sediul în România ar putea amenința Crimeea. Aceasta reprezintă o amenințare strategică calitativ nouă pentru Rusia.

Pe frontul convențional, „cordonul sanitar” care este asamblat în zona arctică-baltică prin eforturi conduse de Regatul Unit și Polonia în Europa Centrală   și în întreaga sa periferie sudică, de Turcia   s-ar consolida, influența turcă putând fi extinsă și în România. În tot acest timp, Germania și Polonia concurează   pentru a construi cea mai mare armată a NATO europeană (cea a Poloniei este în prezent cea mai mare),  dar Germania ar putea reprezenta o amenințare similară celei din 1941   pentru Rusia dacă, în cele din urmă, va reuși.

Aceste tendințe sunt incredibil de periculoase pentru Rusia, deoarece se desfășoară chiar la ușa ei. Și mai rău,statele baltice arhetipic anti-ruse,  ar putea fi încurajate de aceste evoluții fie să inițieze o criză cu Rusia, fie să deschidă un al doilea front în sprijinul Ucrainei, dacă conflictul în curs se reia la un moment dat după inevitabila sa încheiere, riscând astfel o criză nucleară dacă Franța își reafirmă „descurajarea înaintată” față de Rusia. Rusia ar putea apoi lansa un prim atac nuclear împotriva NATO.  

Ultima dată când Franța a fost de acord să apere o țară europeană, a abandonat Polonia în mâinile naziștilor în timpul „războiului fals”, așa că precedentul sugerează că ar putea repeta acest lucru în viitor. Acele țări de pe flancul estic al NATO   care participă la inițiativa de „descurajare înaintată” a Franței, așa cum face Polonia. România și Finlanda ar putea proceda într-o zi la fel, precum și statele baltice, care trebui, să-și amintească acest lucru în cazul în care vor avea idei despre provocarea Rusiei sub acoperirea umbrelei nucleare a Franței.

ranjament grafic - I.M.