vineri, 10 august 2018

ITHACA 546 A LUPOEZINII, Günter Kunert, Germania

Dragi prieteni, pe durata lunii august, Poezia Saptamanii face o scurta pauza, permitand astfel colaboratorilor nostri sa-si acorde un respiro estival. Revenim cu obisnuita punctualitate in luna septembrie si va dorim in continuare o vara frumoasa! Cu prietenie, Germain si echipa ITHACA

Fotografie Germain Droogenbroodt, Ithaca 27.7.2018



A LUPOEZINII


Asemeni feței tale, ce-n camera obscură,
Neclară și străină de-abia se deslușește
Stă atârnată luna pe bolta de tăciune.

O văd scăldată-n dalbă lumină sclipitoare
Disc șlefuit cu trudă dintr-un metalic ciob

Ce-n după-amiezi albastre pe cer ni se arată
Pălind epuizată, schimbându-se ades,
De parcă un zburdalnic copil ar fi pictat-o,
Amestecând vopsele diluate negijent
Și totuși încărcate de frăgezimi duioase.



Günter Kunert, Germania, 1933

Din: “Erinnerung an einen Planeten“ (*Amintiri de pe o planetă), Ed. Hanser

 *


(Das Gedicht vom Mond// Wie dein Gesicht im dunklen Zimmer/ So aufgelöst und fremd/ Hängt auch der Mond am schwarzen Himmel// Hell sah ich ihn und weiß/ Und hart geschliffen wie ein Stück Metall.// Am frühen blauen Nachmittag/ Manchmal auch blass und matt/ Als hätte ihn ein Kind gemalt/ Mit schlechten Farben/ Doch voll Zärtlichkeit.










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu