Avertisment:
Posibila lichidare a libertății umane și a democrației instrumentată de
neurotehnologii
Mojimir
Babáček, Cehia
14
Mai 2025
Apa constituie o porțiune semnificativă a corpului
uman, variind între 55% și 70%. O mare parte din această apă conține particule
cunoscute sub numele de ioni, care sunt atomi sau molecule care au câștigat sau
au pierdut un electron, rezultând o sarcină pozitivă sau negativă. Lichidele
din corpul uman, bogate în acești ioni, pot fi asemănate cu electroliții -
substanțe care conduc curenții electrici și pot funcționa similar cu antenele.
Activitatea sistemului nervos uman este caracterizată predominant de curenții
electrici care provin din fluxul acestor particule încărcate prin fibrele
nervoase. Informațiile din creier sunt comunicate prin numărul și frecvența
impulsurilor nervoase, intensitatea sentimentelor sau percepțiilor corelându-se
de obicei cu intensitatea curentului electric. Astfel, sistemul nervos uman
funcționează într-un mod similar unui sistem digital și poate fi comparat cu un
computer și conectat la acesta.
Ca răspuns la stimulii care atrag atenția creierului,
frecvențele impulsurilor nervoase din diferite zone ale creierului sunt
sincronizate. Prin transmiterea către creier a numărului corespunzător de
impulsuri electrice, magnetice sau electromagnetice de o anumită frecvență,
este posibilă inducerea artificială a activității neuronilor corespunzătoare
unei anumite activități cerebrale naturale.
Încă din anii 1950, omul de știință spaniol José
Delgado a efectuat în SUA experimente care implicau stimularea electrică a
creierului. Când a stimulat centrul de mișcare din creierul unei pisici,
animalul își ridica laba, chiar și în timpul unei sărituri, ceea ce a dus la o
aterizare prost executată. Când unui voluntar i s-a cerut să îndrepte o mână
care fusese stimulată electric să se îndoaie, el a remarcat: „Cred că
electricitatea ta este mai puternică decât voința mea”. Munca lui Delgado a
demonstrat că stimularea electrică poate afecta semnificativ funcții precum
respirația, ritmul cardiac și chiar secrețiile viscerale.
În 1962, omul de știință american Allen H. Frey a
reușit să creeze sunete în creierul unor subiecți umani folosind microunde
pulsate- o descoperire care a fost replicată de mai multe ori și recunoscută de
Organizația Mondială a Sănătății. În 2012, Allen H. Frey a scris că cercetările
privind efectele radiațiilor microunde asupra organismelor umane au fost
falsificate în S.U.A. în anii precedenți pentru a ascunde dezvoltarea armelor
biologice cu microunde. Cu alte cuvinte, cercetările ulterioare în acest domeniu
au fost clasificate.
În 2011, un alt om de știință de origine spaniolă,
Rafael Yuste, a propus dezvoltarea unor tehnologii menite să „înregistreze
fiecare vârf de la fiecare neuron”. El a fost coautor al unui document oficial
care prezintă acest demers ambițios, inspirat de Proiectul Genomului Uman. În
2013, președintele de atunci, Barack Obama, a acceptat această propunere și a
anunțat „Inițiativa Brain” din S.U.A., care continuă să finanțeze cercetarea în
neuroștiințe cu miliarde de dolari în peste 500 de laboratoare și este programată
să continue până la sfârșitul acestui an. Inițiativa a fost reiterată de
anunțuri similare din partea Uniunii Europene și este mai mult decât probabil
că eforturi comparabile au început, deși nepublice, în Rusia și China. Această
cercetare a culminat cu crearea unor hărți extrem de precise ale activității
cerebrale, permițând reproducerea artificială a oricărei acțiuni neuronale
naturale din creier prin intermediul neurotehnologiilor. Faptul că oamenii de
știință din întreaga lume nu au fost implicați împreună în această cercetare a
sugerat că rezultatele acestei cercetări urmau să fie utilizate, printre
altele, pentru dezvoltarea de arme.
Similar lui Robert Oppenheimer și Andrei Saharov -
oameni de știință care s-au confruntat cu implicațiile morale ale invențiilor
lor nucleare - Rafael Yuste și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la
potențiala utilizare catastrofală a acestor descoperiri. Prin urmare, a
co-fondat „Fundația Neurorights”, care, printre altele, încearcă să incite
Organizația Națiunilor Unite să apere drepturile omului în fața potențialelor
abuzuri rezultate din cunoașterea atât de detaliată a funcționării creierului
uman de către neurotehnologii.
Conform raportului Raportorului Special privind
dreptul la viață privată, Ana Brian Nougrère , intitulat „Fundamente și
principii pentru reglementarea neurotehnologiilor și a prelucrării neurodatelor
din perspectiva dreptului la viață privată”, Rafael Yuste a enumerat printre
provocările generate de dezvoltarea neurotehnologiei: „potențialul de a altera
anumite caracteristici umane fundamentale, cum ar fi autonomia,
responsabilitatea morală, liberul arbitru, demnitatea, identitatea, viața
mintală privată... integritatea și securitatea corporală”, potențialul de „a
provoca daune fizice sau manipulare mentală ființelor umane”. El a avertizat,
de asemenea, că „«brainjacking-ul» poate implica furtul de informații
(încălcarea dreptului la intimitate). În plus, ar putea fi introduși viruși sau
dispozitivele neuronale conectate la internet ar putea face posibil ca
indivizii sau organizațiile (hackerii, corporațiile sau agențiile
guvernamentale) să urmărească sau chiar să manipuleze experiența mentală a unui
individ”.
În Raportul Comitetului Consultativ al Consiliului
pentru Drepturile Omului al ONU, publicat în 2024, „Impactul, oportunitățile și
provocările neurotehnologiei în ceea ce privește promovarea și protejarea
tuturor drepturilor omului”, putem citi: „Neurotehnologiile contestă
fundamentele sistemului drepturilor omului și pot fi utilizate în moduri care
pot eroda democrația și statul de drept... Neurotehnologiile pot fi folosite
pentru a interfera și manipula indivizii. Prin intermediul dispozitivelor de neuromodulație,
procesele fizice și mentale ale sferei interioare a unei persoane pot fi
modificate în moduri similare cu «spălarea creierului»... De asemenea, acestea
pot interfera cu dreptul de a face alegeri de viață autonome, fără interferențe
sau intimidări din exterior (confidențialitate decizională), precum și pot
afecta confidențialitatea informațională prin utilizări neautorizate ale
informațiilor personale colectate... Mai mult, unele tipuri de neurotehnologii
pot afecta sănătatea mintală și pot provoca modificări ale personalității,
echilibrului psihologic sau simțului identității de sine ale unui individ...
După cum au demonstrat deja strategiile de «neuromarketing», acestea pot fi
utilizate cu succes pentru a condiționa formarea opiniilor, precum și pentru a
influența procesele decizionale ale unui individ. Acest lucru permite, într-o
măsură fără precedent, manipularea comportamentală a indivizilor de către
actori privați, cum ar fi inginerii de marketing sau activiștii politici. Odată
cu comercializarea extinsă a acestor tehnologii pentru uz personal, inclusiv în
timpul somnului, riscul ca o astfel de interferență să se producă chiar și fără
consimțământul sau știrea individului este ridicat”.
Consiliul O.N.U. pentru Drepturile Omului nu
recunoaște nicăieri în raport că aceste efecte pot fi produse la distanță, cu o
singură excepție. La pagina 4 (punctul 11), se precizează: „Stimulatoarele
cerebrale invazive sunt utilizate de zeci de ani și sunt implantate în întreaga
lume pentru tratamentul afecțiunilor neurologice. Cu toate acestea, aplicațiile
«tehnologiei cipurilor» se extind și dincolo de domeniul medical. O companie a
dezvoltat recent o interfață securizată pentru comunicarea «cu puterea gândului»
și desfășoară studii la scară largă ale acestei tehnologii, care poate fi
implantată în creier prin vasele de sânge. Alte companii promovează deja
implanturi «cosmetice» invizibile care ar putea permite utilizatorilor să
controleze computerele sau dispozitivele mobile din orice locație”.
Compania care lucrează la livrarea de „cipuri” sau
implanturi prin vasele de sânge folosește, cel mai probabil, nanoparticule de
grafen pentru a livra antene suplimentare către creier, sporind eficacitatea
microundelor pulsate utilizate pentru a comunica cu acesta. Grafenul este cel
mai puțin dăunător nanomaterial, ceea ce îl face potrivit pentru așa-numita
comunicare neinvazivă cu creierul și este deja utilizat pe scară largă în
tratamentul tulburărilor neurologice. De asemenea, poate fi livrat la creier prin
alimente sau aerosoli. De asemenea, poate fi livrat la creier, deoarece intră
în sânge din aerul inhalat și alimentele înghițite.
Națiunile Unite sunt autorizate doar să facă
recomandări guvernelor. În documentele menționate anterior, acestea recomandă
guvernelor să adopte legislație pentru a-și proteja cetățenii de abuzul
neurotehnologiilor; cu toate acestea, nu recomandă interzicerea utilizării
microundelor pulsate sau a altor energii pentru manipularea minților oamenilor
la scară individuală sau globală, la distanță. Motivul este că aceste
tehnologii sunt clasificate drept informații de securitate națională.
Pe 6 iunie 1992, ziarul rus Komsomolskaia Pravda a
publicat un articol intitulat „Купите устройство для слежки за соседями”
(Cumpărați echipament pentru a vă spiona vecinii). Articolul afirma că
subiectul controlului de la distanță asupra funcției creierului uman se afla pe
„Lista informațiilor interzise la publicare” în Federația Rusă în 1990.
În noiembrie 2000, Comitetul pentru Securitate al
Dumei de Stat din Rusia a publicat o concluzie intitulată „Privind includerea
unui adițional la articolul 6 din Legea federală privind armele”, argumentând
că „efectele radiațiilor cu microunde provoacă o percepție falsă a realității”
și că (pentru a influența masele de oameni) „liniile telefonice,conductele de
încălzire, semnalizarea incendiilor pot fi folosite ca antene de transmisie”
pentru aceste radiații. Acest raționament al Comitetului de Securitate rus nu a
fost publicat în mass-media rusă. În noiembrie 2016, săptămânalul polonez NIE a
scris că, atunci când jurnaliștii săi au întrebat Ministerul Apărării din
Polonia de ce ministrul Apărării din Polonia nu și-a îndeplinit promisiunea de a înființa o comisie pentru a investiga
plângerile cetățenilor polonezi că ar fi fost atacați cu arme electromagnetice,
li s-a spus că problema este supusă legii privind secretele de stat legate de
apărarea națională.
În ultimul paragraf al primului dintre documentele
O.N.U. citate, organizația recomandă guvernelor să își educe public cetățenii
cu privire la „beneficiile și riscurile asociate neurotehnologiilor”, care „vor
permite oamenilor să înțeleagă mai bine impactul acestora, să ia decizii
informate cu privire la neurodatele lor și să ceară ca drepturile lor să fie
respectate în această nouă eră tehnologică”. Din păcate, aceste publicații ONU
nu sunt menționate în mass-media mondială, ceea ce indică faptul că guvernele
suprimă informațiile despre tehnologiile represive care contrastează puternic
cu politicile lor declarate în domeniul drepturilor omului. În 2008,
președintele detronat al Hondurasului, Manuel Zelaya, în timp ce se afla sub
asediu la ambasada Braziliei din Honduras, s-a plâns că a fost supus
1bombardamentului cu electroni și microunde”. Întrebat de Amy Goodman de la
emisiunea Democracy Now!, urmărită la nivel global, dacă știe că armata
honduriană deține o astfel de tehnologie în arsenalul său, el a răspuns: Da,
desigur!” Într-o situație excepțională, a fost, prin urmare, dispus să confirme
public existența acestor arme.
Eforturile serviciilor de informații americane de a
nega faptul că atacurile legate de „Sindromul Havana” sunt produse de puteri
străine nu fac decât să ridice suspiciuni că SUA doresc să utilizeze aceste
neurotehnologii pentru a controla întreaga populație a lumii, așa cum a propus
în 1994 „Institutul de Studii Strategice” al Colegiului de Război al S.U.A.
Suspiciunile că S.U.A. doresc să utilizeze neurotehnologia pentru a controla
lumea sunt amplificate de faptul că noul președinte american Donald Trump ,
după preluarea mandatului, a oprit finanțarea americană către O.N.U. (un total
de 2,7 miliarde de dolari), determinând O.N.U. să concedieze 20% din personalul
său. Încerca el să determine O.N.U. să înceteze publicarea mai multor materiale
care ar pune presiune pe guverne pentru a declasifica aceste arme? Anterior,
Joe Biden împie3dicase deja Uniunea Europeană să dezvăluie și să interzică
utilizarea acestor neurotehnologii în legea sa privind inteligența artificială,
oprind comenzi suplimentare pentru gaz natural lichefiat din S.U.A., blocând
efectiv creșterea economiei europene după sfârșitul deceniului. Donald Trump nu
a autorizat încă noi comenzi pentru
G.N.L. din S.U.A. Astfel, astăzi, lipsa de libertate a presei servește la
schimbarea tehnologiei de guvernare la nivel mondial către o nouă formă de
totalitarism.
Devine din ce în ce mai evident că guvernele nu sunt
dispuse să își asume responsabilitatea pentru libertatea cetățenilor lor și să
le respecte drepturile fundamentale ale omului. Acest lucru ridică întrebarea
dacă Națiunilor Unite ar trebui să i se acorde mai multă autoritate decât
simpla emitere de recomandări și să devină o instituție democratică care să
supravegheze respectarea interdicției privind utilizarea abuzivă a
neurotehnologiilor pentru a suprima drepturile omului la nivel mondial. Puteți
contribui la spargerea tăcerii guvernelor cu privire la existența tehnologiilor
care distrug libertatea de gândire și democrația și permit furtul de idei din
creierele oamenilor, distribuind acest articol pe rețelele de socializare și
semnând o petiție care îndeamnă Uniunea
Europeană să declasifice tehnologiile care permit controlul de la distanță al
sistemului nervos uman.
Notă - Mojmir Babacek s-a născut în 1947 la Praga,
Republica Cehă. A absolvit în 1972 Universitatea Carolină din Praga,
specializarea filosofie și economie politică. În 1978 a semnat documentul de
apărare a drepturilor omului în Cehoslovacia - „Carta 77”. Din 1981 până în
1988 a trăit în emigrație în S.U.A. Din 1996 a publicat articole pe diverse
subiecte, în special în presa alternativă cehă și internațională.
În 2010, a publicat o carte despre atacurile din 11
septembrie în limba cehă. Încă din anii 1990, s-a străduit să contribuie la
obținerea interzicerii internaționale a controlului de la distanță al
activității sistemului nervos uman și a minții umane cu ajutorul
neurotehnologiei.
Aranjament grafic – I.M.
---------------------------------------------
Sursa -
https://www.globalresearch.ca/world-governments-suppress-un-warnings-possible-liquidation-human-freedom-democracy-neurotechnologies/5886254
- 7 mai 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu