Redactia ART-EMIS - „Europa înseamnă valorile Talmudului”?

 

„Europa înseamnă valorile Talmudului”?

Redactia ART-EMIS

04 Mai 2025

 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ținut un discurs la Universitatea Ben-Gurion din Negev (2022), prilej cu care a primit un doctorat onorific.

 

Discursul președintei Comisiei Europene - Ursula von der Leyen - la Universitatea Ben-Gurion

 

„Vă mulțumesc foarte mult, mazel tov (noroc bun),

Președintelui Chamovitz,

Profesorului Hames,

Profesorului Pardo,

Profesorului Mizrahi,

Excelențe,

Dragi profesori,

Dragi studenți,

Shalom (pace tuturor),

Mă simt onorată și smerită de această recunoaștere. Faptul că doctoratul onorific provine de la această instituție prestigioasă, Universitatea Ben-Gurion din Negev, are o semnificație foarte specială pentru mine. Acest lucru nu se datorează doar faptului că lista doctorilor dumneavoastră honoris causa este cu adevărat impresionantă - de la Simone Veil, după cum am văzut, la Yitzhak Rabin. Există, de asemenea, un motiv mai personal pentru mine. Sunt o femeie europeană de naționalitate germană. Și în urmă cu mai puțin de 80 de ani, milioane de evrei au fost uciși de germani în cea mai mare crimă din istoria omenirii. Noi, în Germania, ne asumăm responsabilitatea istorică și perpetuă pentru această distrugere inumană a civilizației. Este o pată de neșters pe conștiința țării mele, pe care nu trebuie și nu o vom uita niciodată. Prin urmare, pare un miracol faptul că un german ca mine este primit și onorat aici, în statul Israel, ca prieten între prieteni, la doar câteva generații după Shoah.

 

Însă nu este niciun miracol. Faptul că mă aflu aici este consecința unei alegeri făcute de statul Israel și de un om mai presus de toate: mărețul David Ben-Gurion. El a fost cel care a făcut primul pas istoric spre reconcilierea cu germanii. El a crezut că cel mai bun mod de a onora memoria victimelor este de a construi un viitor mai bun. Este, de asemenea, meritul lui David Ben-Gurion că țara mea a privit pentru prima dată în ochi victimele crimelor noastre. Tânăra democrație germană a devenit mai puternică datorită dezvoltării prieteniei sale cu noul stat Israel. Ne-am înfruntat vina și responsabilitatea. Și toate acestea în timp ce proiectul european își făcea primii pași. Motivul pentru care a fost fondată Uniunea Europeană constă în două cuvinte simple: Niciodată iarăși. O nouă generație de germani a fost crescută cu această premisă, inclusiv eu. Pot spune, fără rezerve, că nu m-aș afla astăzi aici dacă nu ar fi fost David Ben-Gurion.

 

De când mă știu, am fost convinsă de două fapte foarte simple. În primul rând, nu există Europa fără evrei europeni. Și în al doilea rând, Europa și Israelul sunt menite să fie prieteni și aliați. Pentru că istoria Europei este istoria poporului evreu. Europa este Simone Veil și Hannah Arendt. Europa este Mahler și Kafka, și Freud. Europa înseamnă valorile Talmudului, simțul evreiesc al responsabilității personale, al dreptății și al solidarității.

 

 

 

Astăzi, la aproape 80 de ani după Shoah, viața evreilor din Europa este din nou înfloritoare. Țări precum Portugalia și Austria își redescoperă patrimoniul evreiesc. O văd și în Bruxelles. Așa cum a arătat filmulețul: în urmă cu doar câteva luni, am avut onoarea de a aprinde Menora de Hanukah în inima cartierului european. Ce experiență. Și totuși, viața evreiască europeană este, de asemenea, fragilă și în pericol. Antisemitismul nu a dispărut. Acesta încă otrăvește societățile noastre. Și atacuri antisemite au loc astăzi în Europa. Este o amenințare nouă, însă este același rău vechi. Fiecare nouă generație trebuie să își asume responsabilitatea, astfel încât trecutul să nu se mai întoarcă. Acesta este motivul pentru care am plasat lupta împotriva antisemitismului și încurajarea vieții evreiești în Europa în centrul agendei Comisiei Europene. Democrația noastră înflorește dacă înflorește și viața evreiască în Europa. De-a lungul secolelor, poporul evreu a fost „o lumină pentru națiuni”. Și va fi o lumină pentru Europa pentru multe secole de acum înainte.

 

Avem mai multe în comun decât ar sugera geografia. Cultura și valorile noastre comune au creat o legătură profundă între Europa și Israel. Și nu mă refer doar la participarea Israelului la concursul Eurovision și la Liga Campionilor. Cea mai puternică legătură pe care o împărtășim este credința noastră în democrație și în valorile democratice. Și aici, din nou, moștenirea lui Ben-Gurion este durabilă. Ben-Gurion credea că puterea Israelului depinde de instituțiile sale democratice. Și numai într-o democrație cetățenii se vor simți obligați să își asume responsabilitatea pentru casa lor comună. El are dreptate. Datorită acestei convingeri, statul Israel a înflorit de atunci. Ați devenit o națiune prosperă, chiar și în cele mai dificile circumstanțe și într-o regiune complicată.

 

Ați susținut drepturile femeilor în vremuri puțin probabile, iar conducerea Goldei Meir a inspirat femeile din întreaga lume. Și pe mine, ca tânără fată. Libertatea voastră de gândire a transformat o țară mică, cu doar câteva milioane de locuitori, într-un deschizător de drumuri la nivel mondial în materie de știință și inovare. Iar democrația a consolidat legătura noastră specială de prietenie de-a lungul deceniilor. Astăzi, mai mult ca niciodată, democrații precum Europa și Israelul ar trebui să se apropie și mai mult. Nu pentru că democrațiile noastre sunt perfecte. Ele nu sunt perfecte. Nicio democrație nu este perfectă. Democrațiile oferă mediul în care o societate diversă poate prospera. Iar acestea sunt provocate mai mult ca niciodată. Iar noi ne putem ajuta reciproc să depășim aceste provocări. Astfel, împreună, ne putem apropia cu încă un pas de idealurile părinților și mamelor noastre fondatoare.

 

Doamnelor și domnilor,

 

Astăzi, aș dori să mă concentrez pe scurt asupra a trei dintre aceste provocări. Prima este provocarea care provine din autocrații, a doua sunt schimbările climatice, iar a treia este regresul democratic. Cea mai directă dintre aceste provocări vine din partea regimurilor autoritare din afara granițelor noastre. Și, într-adevăr, ceea ce vedem în aceste zile, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este un război împotriva democrației în sine. Este un război împotriva ideii că oamenii din Ucraina pot lua decizii suverane cu privire la propriul lor viitor. An după an, societatea civilă diversă și vibrantă din Ucraina a promovat schimbări pozitive și a consolidat instituțiile democratice ale țării. Acesta este exact lucrul împotriva căruia luptă Kremlinul. Nu ar putea fi mai simbolic faptul că primele bombe rusești asupra Kievului au căzut chiar lângă poarta unui memorial al Holocaustului și că propaganda rusă este construită pe retorica abominabilă a „denazificării” împotriva unei Ucraine democratice. Vedem cu mare îngrijorare vechea amenințare de a folosi poporul evreu drept țap ispășitor în timp de război. Știu că Israelul a ajutat Ucraina cu tone de ajutor umanitar și un spital de campanie, iar dumneavoastră ați primit zeci de mii de refugiați ucraineni pe teritoriul dumneavoastră.

 

Într-un război împotriva democrației, avem cu toții o miză. Iar pentru noi, europenii, miza nu poate fi mai mare. Kremlinul s-a folosit de dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia pentru a ne șantaja. De la începutul războiului, Rusia a întrerupt în mod deliberat aprovizionarea cu gaze a Poloniei, Bulgariei, Finlandei, companiilor olandeze și daneze, ca represalii pentru sprijinul nostru acordat Ucrainei. Dar comportamentul Kremlinului nu a făcut decât să ne întărească hotărârea de a ne elibera de dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia. De exemplu, explorăm în prezent modalități de intensificare a cooperării noastre energetice cu Israelul. Avem două proiecte majore în pregătire: cel mai lung și mai adânc cablu electric subacvatic din lume, care leagă Israelul de Cipru și Grecia. În timp, acesta va fi electrificat din energii regenerabile. Acesta este domeniul în care trebuie să se îndrepte investițiile. Aveți o abundență a acestor resurse naturale pentru a produce energie regenerabilă. Iar a doua este o conductă de gaz și hidrogen curat în estul Mediteranei. Aceasta este o investiție în securitatea energetică atât a Europei, cât și a Israelului. Iar această infrastructură va contribui, de asemenea, la decarbonizarea mixului nostru energetic. Este un exemplu extraordinar de democrații care rămân unite nu numai în perioade de conflict, ci mai ales pentru a lupta împotriva acestui dușman uriaș pe care îl avem, și anume schimbările climatice. Aceasta este marea criză care se profilează în fundal. Trebuie să ne folosim toate cunoștințele, ingineria și spiritul antreprenorial pe care le avem pentru a inova, pentru a crea tehnologii inovatoare, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru a face din această lume un loc mai bun și pentru a o preda copiilor noștri care vor mai avea de trăit o primăvară, o vară, o toamnă și o iarnă.

 

Schimbările climatice reprezintă marea provocare cu care se luptă democrațiile noastre. Și nimeni nu înțelege asta mai bine decât dumneavoastră, aici, în Negev. David Ben-Gurion credea că aici, în Negev, creativitatea și spiritul de pionierat al Israelului vor fi testate, așa cum spunea el. El vorbea întotdeauna despre „datoria de a face deșertul să înflorească”. Și asta este exact ceea ce ați făcut de atunci. Și am ascultat ceea ce mi s-a spus despre această universitate, după cum putem vedea în Școala dumneavoastră de sustenabilitate și schimbări climatice. Mă minunez de modul în care testați noi materiale de construcție care pot rezista căldurii deșertului - soluții bazate pe natură - și de modul în care ați reușit să adaptați culturile alimentare la clima deșertului. Având în vedere criza alimentară iminentă, știm că acestea vor fi tehnologiile care vor face diferența dacă vom stăpâni sau nu criza alimentară și vom avea, în timp, o producție independentă în țările vulnerabile. Cu toate acestea, literalmente, ați făcut deșertul să înflorească. Astăzi, soluțiile pe care le-ați cercetat timp de decenii pot schimba viața a milioane de oameni din întreaga lume.

 

În urmă cu câteva săptămâni, am fost la Davos, unde președintele Herzog a vorbit exact despre asta. A fost un discurs important, care a avut rezonanță mult dincolo de regiunea noastră. Președintele Herzog a făcut apel la o nouă alianță - și citez - „pentru a modela nu doar un nou Orient Mijlociu, ci un Orient Mijlociu al energiilor regenerabile. Un Orient Mijlociu care prosperă ca un centru global de soluții sustenabile în materie de alimentație, apă și sănătate și ca o sursă de energie solară pentru Europa, Asia și Africa”. Nu aș putea fi mai de acord cu viziunea sa. De zeci de ani, Europa și Israelul cooperează strâns în domeniul științei și inovării. Chiar în decembrie anul trecut, Israelul a aderat la programul masiv de cercetare și inovare al UE. Acesta se numește Orizont Europa și are un buget de aproape 100 de miliarde de euro. Acum este momentul să punem cooperarea noastră în serviciul celor care au cea mai mare nevoie de cooperarea noastră și în serviciul luptei împotriva schimbărilor climatice.

 

Doamnelor și domnilor,

 

A treia și ultima provocare la adresa democrației pe care aș dori să o abordez este poate cea mai subtilă. Această provocare este interioară. Este riscul de regres cu care se confruntă toate democrațiile noastre. Democrația este în mod necesar o lucrare în progres. Ea trebuie exersată și reînnoită în fiecare zi. Fiecare dintre democrațiile noastre este diferită și unică. Dar, în cele din urmă, democrația în toate formele sale se reduce la același lucru. Așa cum spunea întotdeauna Ben-Gurion: „Atributul remarcabil al democrației nu este guvernarea pentru popor. Este guvernarea de către popor”. Democrația le dă oamenilor o voce. Le dă puterea de a schimba lucrurile cu votul lor. În democrații, luptăm chiar și pentru libertatea altor oameni de a nu fi de acord cu noi. Libertatea de a-ți spune părerea; libertatea de a te răzgândi. Libertatea de a fi tu însuți - astfel încât, dacă ești diferit de majoritate, să fii întotdeauna egal în fața legii. Și aceasta este ceea ce unește democrațiile. Recunoașterea faptului că suntem cu toții diferiți, dar cu toții egali.

 

Astăzi, acest lucru este contestat în multe feluri. Societățile sunt din ce în ce mai fragmentate. Dezbaterea publică a devenit mai polarizată și devine din ce în ce mai greu să ne concentrăm asupra binelui comun. De la atacurile împotriva statului de drept, a presei libere și a cercetării libere în unele părți ale Europei, până la drepturile minorităților și coexistența aici, în regiune. Democrațiile trebuie să aibă loc pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care gândesc diferit, care cred diferit sau care provin dintr-o regiune diferită.

 

Israelul este o democrație vibrantă, a cărei reziliență este admirată în întreaga lume. Societatea israeliană este incredibil de diversă. De exemplu, am fost impresionată să aflu că peste 800 de studenți din comunitatea beduină studiază aici, la Universitatea Ben-Gurion. Israelul este o mică felie de pământ unde trăiesc împreună oameni de toate credințele și născuți pe toate continentele. Familii care trăiesc aici de generații și familii care abia au sosit. Diversitatea poate fi o forță imensă. Cu toate acestea, drumul către coexistența pașnică este lung. Iar democrația nu se realizează niciodată odată pentru totdeauna. Acest lucru este valabil și pentru Uniunea Europeană. Ca și alte democrații, Europa se confruntă cu amenințări externe, de la dezinformare la interferența în alegerile noastre, precum și cu provocări din interiorul societăților noastre, de la naționalism la xenofobie, de la revizionism la antisemitism. Trebuie să ne consolidăm democrațiile și modul de viață democratic în fiecare zi. Trebuie să ne cultivăm deschiderea și diversitatea. Trebuie să ne apărăm libertatea presei, independența judecătorilor noștri, egalitatea tuturor oamenilor în fața legii. Menținerea democrației în stare bună de sănătate este o muncă grea. Dar este o muncă valoroasă. Oricât de imperfectă ar fi, acesta este cel mai bun lucru despre democrație. Autocrații nu pot admite greșelile. Democrațiile se pot îmbunătăți și corecta întotdeauna. Pentru că noi, oamenii, le putem îmbunătăți mereu. Pentru că noi, poporul, suntem gardienii supremi ai democrației.

 

Doamnelor și domnilor,

 

Cu privire la fiecare dintre provocările pe care le-am abordat astăzi, simt responsabilitatea generației mele de a lăsa o lume mai bună decât cea pe care noi am moștenit-o. Dar voi – generația tânără pe care o văd aici în sală -, fiecare dintre voi, sunteți cei care vor scrie următorul capitol. Energia voastră, empatia voastră, cunoștințele voastre, toleranța voastră, munca voastră asiduă, dragostea voastră sunt cele care vor modela lumea și democrațiile de mâine. Și asta mă face să fiu încrezătoare. Deoarece generația voastră este, de asemenea, cea mai educată, cea mai conștientă de schimbările climatice și cea mai deschisă la minte pe care a văzut-o vreodată lumea.

 

Ben-Gurion a spus în primele zile ale statului Israel: „Independența nu înseamnă doar eliberarea de sub jugul străin. Independența are un sens pozitiv, iar acesta este cel mai important. Conținutul pozitiv al independenței înseamnă responsabilitate. Este independența inimii. Și este independența voinței”.

 

Trăiască Europa.

 

Nota redacției - Cu Shoahul în desfășurare comis de Statul Israel în Gaza asupra palestinienilor, cum rămâne, ipocrito? Ei nu sunt oameni?

 

Discursul ipocritei Ursula cred că a inspirat și croncăniturile lui Ciolacu care, la rândul lui a afirmat: „Statul român modern nu ar fi existat în forma sa actuală fără contribuția comunității evreiești”. Că n-are „bac-ul” am înțeles, că habar nu are de Istoria României, am înțeles, dar, cu zice românul: „Prostu' nu e prost destul până nu e și fudul!”.

 

Ursula și Marcel sunt o pereche potrivită pupătoare de funduri mai sus puse. Sper că au mai rămas copaci netăiați de austrieci, așa că Bolojane, fă bine și lasă-l Țe Țepeș să facă dreptate cum știe el (Ion Măldărescu).

 

 

 

 

-------------------------------------------

 

[1] „Holocaust” este termenul englezesc iar „Shoah” termenul ebraic folosit pentru a descrie genocidul comis de Germania nazistă  în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ambii termeni au o dimensiune teologic-cosmică.

 

„Holocaust” este derivat din cuvântul grec pentru „complet ars” și este în general definit ca o distrugere enormă cauzată de foc sau de alte forțe nonumane.

 

„Shoah” își are rădăcina biblică în termenul `shoah u-meshoal (pustietate și devastare) care apare atât în Cartea lui Sofonia (1:15), cât și în Cartea lui Iov (30: 3).

 

În Statele Unite și Regatul Unit, „Holocaust” este termenul mai obișnuit, în timp ce în Europa continentală termenul Shoah s-a dovedit a avea o mai mare rezonanță.