Mamă,
știi ceva?
„Un
trandafir pentru buzunarul tău” (A rose for your pocket) este un capitol al
cărții „Învățături despre iubire” (Teachings on love, Parallax Press,
Berkeley, California, 1997) scrisă de călugărul budist Thich Naht Hanh
(1926-2022), în care povestește cum și unde a aflat despre „Ziua mamei” ca
sărbătoare națională. Prin reflecțiile sale, cât și prin sfaturile date celor
care încă au mamele în viață a plantat semințele iubirii filiale în mințile
celor care au avut norocul să citească lucrarea amintită.
Thich
Nhat Hanh, numit și the „Father of Mindfulness” (Tatăl/Părintele vieţii
conştiente) se afla într-o vizită în Japonia, în districtul Ginza din Tokio
împreună cu călugărul Thien An și s-au întâlnit cu câțiva studenți japonezi în
fața unei librării. Una dintre studente, i-a pus discret o întrebare
călugărului Thien An, apoi a scos din geantǎ o garoafă albă pe care a prins-o
cu un bold pe roba călugărului Thich Nhat Hanh. Acesta a fost surprins și puțin
jenat, dar nu a întrebat nimic, deși habar nu avea ce însemna acest gest. A
încercat să se comporte natural, gândindu-se că era vorba de o tradiţie localǎ.
Thich Nhat Hanh a vorbit fluent în limbile sanscrită, pali, franceză, engleză,
chineză, dar nu vorbea japoneza. După ce studenții au plecat, cei doi călugări
au intrat în librărie și Thien An i-a spus că în acea zi, în Japonia,
sărbătoreau „Ziua Mamei”*. Thich Nhat Hanh care crescuse în mediul rural, în
centrul Vietnamului, nu auzise niciodată despre existența acestei sărbători.
Călugărul Thien An a continuat cu explicațiile spunându-i că în Japonia, dacă
mama ta este încă în viață, prinzi o floare roșie la buzunarul sau reverul
hainei, fiind mândru și bucuros că încă ai o mamă. Dacă mama ta nu mai este în
viață, porți o floare albă. Aflând aceste amănunte, călugărul Thich Nhat Hanh
și-a spus în gând: „M-am uitat la floarea albă de pe roba mea și dintr-o dată
m-am simțit atât de nefericit. Eram la fel de orfan ca oricare alt orfan
nefericit și noi, orfanii, nu mai puteam purta cu mândrie flori roșii la butoniere.
Cei care poartǎ flori albe suferă, iar gândurile lor se întorc la mamele lor.
Nu pot uita cǎ mama nu mai este acolo. Cei care poartǎ flori roșii sunt atât de
fericiți, știind că mamele lor sunt încă în viață. Pot încerca să-i facă pe
plac înainte ca ea să plece și să fie prea târziu. Mi se pare un obicei frumos.
Propun să-l adoptăm în Vietnam și în Occident.”
Desigur
această experiență l-a mișcat profund pe Zen Master Thich Nhat Hanh pentru că
i-a acordat un capitol aparte în „Învățăturile despre iubire”, în care și-a
continuat reflecțiile: „Mama este o sursă nemărginită de iubire, o comoară
inepuizabilă. Dar, din păcate, uneori uităm. O mamǎ este cel mai frumos cadou
care ni s-a oferit. Cei care încă mai aveți mama aproape, vă rog să nu
așteptați moartea ei pentru a spune: Doamne, am trăit alături de mama mea în
toți acești ani fără să mă uit atent la ea. Doar scurte priviri, câteva cuvinte
schimbate - cerând niște bani de buzunar sau un lucru ori altul. Te
ghemuiești lângă ea ca să te încălzești, ești ursuz, te superi pe ea. Îi
complici viața, făcând-o să se îngrijoreze, să-și submineze sănătatea, făcând-o
să adoarmă târziu și să se trezească devreme. Multe mame mor tinere din cauza
copiilor lor. De-a lungul vieții așteptǎm de la ea să gătească, să spele și să
facă ordine după noi, în timp ce noi ne gândim doar la studiile și carierele
noastre. Mamele noastre nu mai au timp să se uite adânc la noi, iar noi suntem
prea ocupați să le privim îndeaproape. Abia atunci când ea nu mai este acolo,
ne dăm seama că nu am fost niciodată conștienți că avem o mamă”. Desigur că
mulți dintre noi, în calitate de fii și fiice ori de mame, putem fi în
rezonanță cu aceste gânduri.
Iată ce
sugerează Thich Nhat Hanh celor care încă poartă de Ziua Mamei o floare roșie
la rever: „În acestă seară, când te întorci de la școală sau de la serviciu
sau, dacă nu locuiești cu mama ta, data viitoare când o vizitezi, poate vrei să
intri în camera ei și, cu un zâmbet calm și tăcut, să te așezi lângă ea. Fără
să spui nimic, atrage-i atenția. Apoi, uită-te la ea îndelung, privește-o
profund. Fă asta pentru a o vedea cu adevărat, pentru a-ți da seama că este
acolo, în viață, lângă tine. Ia-o de mână și pune-i o întrebare pentru a-i
capta atenția: Mamă, știi ceva? Ea va
fi surprinsă și probabil că va zâmbi când te va întreba: Ce anume, dragă?
Continuă să te uiți în ochii ei și, zâmbind senin, spune-i: Știi că te
iubesc? Pune-i această întrebare fără a aștepta un răspuns. Chiar dacă
ai treizeci sau patruzeci de ani ori mai mult, întreab-o ca fiind copilul mamei
tale. Mama ta şi tu veți fi fericiți, conștienți că trăiți în iubire veșnică.
Apoi, mâine, când te va părăsi, nu vei avea nici un regret.”
Referindu-mă
la mine, care port de mai bine de un sfert de veac o floare albă la reverul
sufletului, mărturisesc că port și floarea regretului.
Când
trăiam în România, primeam de 8 martie, flori, mici daruri de la fiicele mele
și încă păstrez fotografiile lor făcute la școală, în învățământul primar. Acum,
când ele încă poartǎ o floare roșie, primesc semnele lor de iubire nu doar de 8
martie, ori în prima și a doua duminică din mai, ci de câteva ori pe săptămână
și mă consider cea mai fericită mamă din lume. Sigur, ele nu vor purta nici
măcar o petală de regret când eu nu voi mai fi.
*Ziua
mamei este sărbătorită în multe țări din lume, dar datele și tradițiile diferă
în funcție de cultură.
Majoritatea
țărilor din întreaga lume sărbătoresc Ziua Mamei, inclusiv cea mai mare parte a
Europei, Asia, Australia, Noua Zeelandă, India și Japonia în a doua zi de
duminică a lunii mai. Multe țări arabe precum Egipt, Irak, Arabia Saudită și
multe altele sărbătoresc Ziua Mamei pe 21 martie (echinocțiul de primăvară).
Unele țări, precum Marea Britanie, Irlanda și altele sărbătoresc în a patra
duminică din Postul Paștelui și o numesc Duminica Mamei. Multe țări
euroasiatice din sudul și estul continentelor, inclusiv Rusia, sărbătoresc Ziua
Mamei împreună cu Ziua Internațională a Femeii pe 8 martie.
În anul
1914 președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson (care a primit premiul Nobel
pentru Pace în 1919) a promulgat legea de Ziua Mamei, afirmând că Ziua va fi
sărbătorită în a doua duminică a lunii mai și va fi o sărbătoare națională.
În
România, această zi a fost oficializată în 2009, când Parlamentul României a
adoptat legea prin care a stabilit prima duminică din luna mai „Ziua mamei”,
înlocuind astfel, celebrarea generică a „Zilei Femeii” din 8 martie.
La mulţi
ani tuturor mamelor din orice loc al lumii!
Valentina Teclici
Napier, Noua
Zeelandǎ
Mai 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu