VREMEA
ÎNCERCĂRILOR
Dacă vom fi minimal în bună credință va trebui să
recunoaștem că ultimii treizeci de ani din istoria,națională dar și universală,
au fost ani blânzi, generoși. A fost o vreme când ar fi trebuit să zidim
trainic și mai ales să mulțumim lui
Dumnezeu pentru toate cele ce ne-au fost date, A fost mai ales o vreme pe
care ,toți și fiecare dintre noi, ar fi
trebuit să o folosească spre bine și să înmulțească “talantul”,sau “talanții”,cu
care am fost dăruiți fiecare.
Sunt foarte mulți cei care au făcut acest lucru și
lucrarea lor va da roadă și se va vădi
mântuitoare și de folos în anii grei care ne stau înainte.
Acești oameni au lucrat în felurite chipuri.
Unii au zidit Biserici,alții au tipărit cărți și între
ele ,cele care au mărturisit despre cei care și-au dat viața ,pentru Ortodoxie
și pentru Neamul Românesc,în temnițele,lagărele și persecuția bolșevică.
Perpetuarea acelor exemple de viață jertfelnică va fi de cel mai mare folos în
asigurarea posibilității continuitatii vieții naționale în duhul Ortodoxiei și
Românismului. Ne dăm seama de importanta perpetuării exemplelor de viață ortodoxă și românească,de
importanta pastrarii lor în memoria colectivă a
modelului existențial românesc,azi,când aceste trăiri sunt atacate
sălbatec de dușmanii din totdeauna ai
Neamului Românesc,de urmașii acelora
cărora Mântuitorul le-a spus:” voi sunteți din tatăl vostru diavolul și
vreți să faceți poftele tatălui vostru”(Ioan VIII,44).
Iar dacă ne vom uita în jur vom putea vedea
emoționante cazuri despre modul cum “talantul “ a fost folosit roditor. Un
asemenea exemplu este Țara Almajului din Banatul de Munte.
Acolo,de la începutul anilor 90 ai veacului
trecut,cărturari inimoși, “dascăli de țară”, au realizat renașterea culturală a
Almajului, tipărind cărți, reviste și trezind dragostea de strămoși și de loc.
Iar apoi, prin gândul, voință și lucrarea Părintelui Portosinghelos Teofil (Petrică) Zamela a avut
loc o copleșitoare lucrare de trezire duhovnicească, de trăire în Ortodoxie. O
superbă Mănăstire, având alături așezăminte sociale și un Schit au fost
înălțate și sunt azi lucrătoare, dătătoare de viață și gând bun. Iar asemenea cazuri
au avut loc în mai toate colțurile României. Aceste realități vor ține în loc
și vor stăvili efectele prigoanei nou începute.
Dar dacă cei care au
sporit “talantul” au fost mulți, din nefericire tot mulți au fost cei
care l-au irosit sau l-au folosit în rău.
Au făcut asta prin indiferență, nesimțire, lasitate, prostie,
sau toate la un loc. Exemplele sunt dureros de multe. Să ne gândim la cei care
în chip vicios au atacat lucrarea Bisericii, la cei care cretinoid
repetau,”spitale nu biserici”. Să ne gândim la cei care au conlucrat direct cu
programele Soros, programe care au urmărit și urmăresc distrugerea indentității fiecărui Neam, transformare
Neamurilor în masă amorfă, programată, mediocrizată, indobitocită, Să ne gândim
la lucrarea nefastă a ”comisiilor de dialog” (care aflau de bine să laude pe
huliganii fanatici de la Elie Wisel, pe Horia Patapievici-Animalul si pe destrăbălatul
‘Tismeneanu”). Să ne gândim la larma dezgustatoare, anti-ortodoxă si anti-românească
a sinistrelor ONG-uri. Căci ce alta inseamnau aplauzele pentru “legea Vexler”
si ce alta inseamnă acordul pentru inlocuirea studiului istoriei Românilor cu
studiul unui eveniment istoric fără legătură cu Românii? Aceștia au fost
“imbecilii utili” folosiți să pregătească terenul pentru noua prigoană care, în
fapt, a și început.
Această nouă prigoană are ca vârf de lance pe aceia pe
care Mântuitorul i-a numit “fii diavolului”. Ei sunt dușmanii văzuți ai
Divinității și în și prin ei lucrează dușmanii nevăzuți ai lui Dumnezeu. Acești
“fii ai diavolului”, care sunt disprețuiți unanim în lume, sunt azi loviți de
un triumfalism imbeciloid care se va dovedi și cauza căderii lor cu rușine. Dar
până atunci prigoană va fi teribilă și va fi la nivel planetar. Am văzut
începutul ei prin acțiunile demente ale unui președinte șarlatan ,simbolic si
emblematic însoțit cu o prostituată de
lux. Am văzut cum acțiuni de genocid din Orientul Apropiat sunt prezentate că
acțiuni pentru pace. Am văzut cum acei criminali sadici sunt prezentați ca
aeroi. Dar am mai văzut asta și în trecutul nu foarte îndepărtat și am văzut
cum aceia s-au sfârșit și să nu avem îndoială că și actualii “fii ai diavolului” vor repeta
soarta înaintașilor lor.
Căci lupta lor nu este contra oamenilor, este
împotriva lui Dumnezeu. Deaceea ei caută să sluțească și distrugă în oameni
ceeace Dumnezeu a așezat “chipul și asemănarea”. Mai ales caută aceste unelte
ale diavolului să impidice pe oameni să dobândească “asemănarea” cu Dumnezeu.
Caci Asemanarea cu Dumnezeu îi poate
așeza pe oameni în Împărăția
Cerurilor. Dar nu am îndoială că și de această dată, acest grup marginal si
detestabil, cei numiti de Iisus “fii diavolului”, vor da greș.
Vor da gres caci aceasta mosntruoasa noua putere, americano-sionista,
nu face decat sa gerenereze haos si haosul este prin definitie o stare
tranzitorie si cu existenta scurta. Nu prin mijloace violente va putea fi
infranta aceasta monstruasa prigoana americano-sionista. Mai mult, sa ne ferim
ca de foc de a raspunde violent la provocari. Scopul provocarilor lor este de a
afla pretext pentru varsari de sange. In cat este cu putinta sa ii ignoram si
sa ii tratam cu dispret.” Fiti intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii” (Matei
X,16)
Aceasta noua prigoana va fi infranta daca: sacrificiul altruist, eroismul discret
și puterea prieteniei, toate sub Orotodoxie, vor domina comportamentul
individual si colectiv. Rămane un adevăr esential că și indivizii
obișnuiți pot atinge măreția prin lupta
internă imensă împotriva corupției si asalturilor demonice. Toate acestea întruchipând spiritul de rezistență care,
chiar și in mijlocul celor mai grele circumstante, arată că adevărata putere
constă în alegerea iubirii și compasiunii atunci când totul pare pierdut
În cazul
Neamului Românesc există două piedici, fără putință de trecut pentru cei răi: Ortodoxia
și Echilibrul Românesc. Echilibrul este păstrat în situații critice doar de cei
care posedă sănătate duhovnicească lăuntrică, și Românilor ea le este dată de
Ortodoxie. Iar forța echilibrului lăuntric se vădește exact atunci când
Neamurile sunt la greu.
Să stăm bine, să stăm cu frică, în jurul Bisericii
Ortodoxe și în duhul Românismului.
CU NOI ESTE DUMNEZEU !
Alexandru Nemoianu
Istoric
USA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu