La
început a fost „Cuvântul” – Ce este DUPĂ ?
~*~
N-am
aflat niciodată ce urmează după „Te iubesc”.
Mereu
s-a topit — au fost aburi, ceață sau nori.
Chinezii
spun că atunci când rostești „Te iubesc”,
nu
e decât o bășină scăpată pe gură.
Doar
aer cald rostit cu sufletul.
Se
spune că vorbele grele sunt doar umbre
ce
nu lasă decât un ecou ușor,
fără
să atingă vreodată pământul.
Un
fior ce nu lasă urmă,
ca
umbra unei stele ce se stinge pe cerul tăcut.
Un
dor ce se frânge înainte de-a ajunge la cer,
o
stea care cade fără zgomot, în tăcerea nopții.
O
viață trăită în cuvinte nespuse,
ce
nu lasă decât ecoul –
Unei dorinți neîmplinite.
Pierzându-se
în ceață, ca o apă adâncă,
ce
nu lasă urme pe țărmuri.
Și,
în final –
*
Nu
rămâne decât ecoul unui vis neîmplinit,
ce
se destramă în tăcerea unei zile care nu mai vine.
**
N-am
aflat niciodată ce urmează după cuvinte mari.
De
fiecare dată s-au pierdut în aer —
ca
o adiere de dimineață, ca un vis ce se risipește.
***
N-am
aflat niciodată ce rămâne după „Te iubesc”.
De
fiecare dată s-a destrămat —
~*~
Ben
TODICA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu