În
Agora clipelor magice
din lumina sentimentelor
FLORIN
GHEORGHIU
POEZIA ARTA
ARTELOR
Poezia este
cel mai vechi gen literar.
Se deosebește
de proză din mai multe pucte de vedere. Se scrie cu versuri, șirurile de
cuvinte care au ritm, măsură și, uneori și rimă, pentru a crea ο
cantabilitate, incantație.
Dimpotrivă, în proză ideile se exprimă prin
propoziții. Poetul utilizează inspirația și
fantezia sa, pentru produce emoții, adresându-se în primul rând sensibilității
și nu înțelegerii, ca în proză.
Majoritatea
criticilor literari consideră poezia forma supremă de exprimare din artă,
esența artei, arta artelor. Grecii au fost primii care au susținut că poezia
a inițiat, a avansat și elevat
societatea civilizată. Poetul englez Percy Bysshe Shelley afirma că poeții
sunt:
„legiuitorii neoficiali ai lumii”.
După alți autori, poezia este strâns legată cu muzica și cu pictura. Astfel,
după poetul francez Stephane Mallarme
: „ Poezia este mai mult muzică” iar,
în conformitate cu Simonides din Kea(Tzea)
( Σιμωνίδης
ο
Κείος),
poet antic grec, (
556 î.H.- 468 sau 469 î.H) : „ Pictura
este poezie care tace și poezia pictură care vorbește”.
Pentru
mine poezia este aer din lumina
simțămintelor poetului ofert în chip magic spiritului cititorilor.
Este și pasărea măiastră având cuibul în abisul
existenței poetului, de unde dorește să zboare în inimile cititorilor. În
poezia mea „Minunea Repetabilă” din
volumul „Insomnia Iubirii” afirm că
pentru mine poezia este:
„acea
pasăre rară/care migrează din generație în generație/ Cu penajul minunat
împodobit/...Care transmite cititorilor inefabilul și mirabilul/ pentru viitor.
... este ca lumină din focul Soarelui cu zorile care învie ziua/...Aerul ce
sărută primul și ultimul viața/... Apa Vie care scaldă, și ea, prima, viețile/...Pământul care ne
crește/...Este la fel de frumoasă ca pasărea paradisului/ și își colorează
penajul, din ploile
viselor, în culorile curcubeielor!”
De asemenea,
pentru mine poezia poate avea aceeași tărie cu rugăciunea. Este dorința
arzătoare și cerința poetului, ca rugă, pentru o lume liberă, pașnică, dreaptă
și nepoluată, pentru acum și pentru viitor. Prin rugă aspirăm către modalitatea
de a ne integra în absolut, însă poetul se roagă și pentru o viață mai bună,
atât pentru contemporanii săi, cât și, pentru generațiile viitoare!
Din păcate,
în prezent lumea în care trăim este un loc plin de contradicții, cu nedreptăți,
anxietate, frustrări, instabilitate, zbucium și dezumanizare. Apar iarăși fenomenele reprobabile din
trecutul tenebros: războaie, rasismul, inegalitatea, ura, dezbinarea,
alienarea, din cauza goanei pentru câștig, a imundului etic și moral și, poate și, din cauza atenuării prestigiului și
a credibilității instituțiilor statale și internaționale, în contextul crizei
globale, pornită din necesitatea de noi materii prime, a schimbării climatice
și a dezvoltării tehnologice accelerate. Tehnologia ne dă iluzia că suntem Zei,
pe social media: Facebook, Tik-tok, Instragram, etc. dar, în realitate, suntem
prizonierii acestora. În acest context al nesiguranței și incertitudinii,
poezia nu reprezintă bagheta magică pentru transformare a răului în bine, de
rezistență și, nici nu declanșează convulsiuni sociale. Poezia întruchipează
oaza spirituală care aduce aerul, apa, lumina, solul fertil, pacea, speranța și
mângâierea, reliefând concomitent și nedreptatea, precum și dezagreabilul,
înfiorătorul și tot ce dezumanizează, pentru că
reflectă și realitatea.
Pentru a
realiza cât este de importantă poezia pentru viața noastră, e util să prezint părerea despre
poezie a Laureatului cu Premiul Nobel
pentru literatură, poetul grec Giorgos
Seferis, care,referitor la poezie, a scris:
„ Lumea actuală în care trăim, terorizată de teamă și
neliniști, are nevoie de poezie. Poezia își are rădăcinile în respirația omului și oare ce am deveni dacă ar
diminua respirația”
?
Pentru
mine, când am publicat poeziile în Grecia, a fost un eveniment foarte onorant,
deoarece acest tărâm mitic și binecuvântat este leagănul culturii Europene și
Mondiale. Aici, poezia este ca un edificiu impunător și stabil, pentru că a
fost creată pe temeliile solide ale unei tradiții foarte îndelungate. E deajuns
să citez numai pe câțiva dintre marii poeți greci începând cu Homer, primul mare poet antic, cel care
a creat „Iliada” și „Odisea” sau, pe
poeții Sapfo și Alkeo din epoca arhaică, Eskil,
Sofocle, Euripide, Aristofanis și
Pindar ai epocii de aur, cea clasică
,a lui Pericle, din Atena secolului al V-lea,( î.H).
După
revoluția de eliberare de sub jugul Otoman, începută în anul 1821, tradiția poetică a continuat prin
diverse creații populare și folclorice și cu poeții: Dionysios Solomos
și Andreas Kalvos și a ajuns până în
zilele noastre, prin poeziile lui: Konstantinos
Kavafis, Giorgos Seferis, Odysseas Elytis, Yannis Rițos, Nikiforos
Vrettakos, A. Sikelianos, Kostis
Palamas, Kostas Varnalis, Kostas Karyotakis, Nikos Kazantzakis, Kiki
Dimula și ale
multor alți poeți contemporani valoroși.
Pot să afirm,
fără a exagera, că limba greacă, conform conceptului enunțat de Platon este „ artetipul” majorității
limbilor care se vorbesc. Este limba
care ocupă un loc de frunte și în istoria Apusului și nu numai. În limba greacă s-au creat
foarte multe dintre textele fundamentale și științifice ale lumii. Este
suficient să citez numai „Noul Testament” !
Pentru că ador
poezia, doresc să ne delectăm cu versurile superbe dedicate de marele poet grec
Nikiforos Vrettakos limbii sale materne, pentru a o omagia, în
cunoscuta sa poezie „Limba Greacă”:
„Atunci când voi lăsa această lumină/ Mă voi furișa
către înalt/ ca un pârâu șopotind/ Și dacă întâmplător undeva/ între
coridoarele albastre/ voi întâlni îngeri/ le voi vorbi pe grecește/ Pentru că
îngerii nu cunosc limbaje./ Vorbesc între ei prin muzică!”
Poezia „Mi-a fost Dată Limba Greacă” (imnul al
II-lea[ B’] din gruparea „Patimile” a
ciclului de poezii „Inestimabil Este” a
poetului grec, Laureat al Premiului
Nobel pentru literatură, Odysseas
Elytis, reprezintă un imn de gratitudine și de respect nemărginit pentru
limba greacă și pentru toți cei care o vorbesc și o difuzează în prezent : „
Mi-a fost dată Limba Greacă/ casa săracă pe plajele cu nisip ale lui Homer”.
Citind acest distih constatăm că se face o comparație între două entități
diferite, cu alte dimensiuni, între
limba vorbită și casă. Limba este „Greacă” iar casa „săracă”. Limba
vorbită reprezintă istoria și valoarea uriașă a culturii locului, adică este
imensă ca dimensiune, spre deosebire de casa cea săracă, mică! Poezia se
încheie cu două versuri superbe, duioase, pline de responsabilitate pentru poet
și, pentru toți cei care vorbesc limba greacă: „Iubirile
mele secrete sunt primele cuvinte ale Imnului/ Unica mea îngrijorare”.
Cunoscuta
poetă-academician, Kiki Dimula, prin poeziile sale din volumul „Sunetul Îndepărtărilor” își exprimă atitudinea de dezaprobare față
de sărăcia lexicală contemporană și preamărește atotpternicia pe care o are limba greacă, în poezia
„Sistem orb de comunicare”. În
această poezie, ea își exprimă profundul respect față de limba sa maternă care,
este considerată sacră, fiind identificată cu o sfântă, și, căreia îi consacră
ruga sa: „Mă închin ție, Limba mea
maternă / minunile tale sunt nenumărate!”
Așadar,
poezia care conferă oxigenul spiritului, în condițiile actuale a avalanșei
informaționale care ne asaltează, are stringentă nevoie de o promovare cât mai
potrivită, nu numai pentru iubitorii de poezie ci, și pentru toți oamenii,
începând cu cei mai mici cititori. De aceea, unul dintre mijloacele cele mai
potrivite pentru a fi cunoscută poezia îl constituie festivalul de poezie care, în Grecia se află în sălașul cel mai
firesc.
BIOGRAFIE
FLORIN GHEORGHIU s-a născut pe 22-02-1951, în municipiul Huși,jud.Vaslui. A absolvit ca șef de promoție Facultatea de Biologie a
Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În anul 1980,
la Universitatea din Timișoara, a obținut Premui I pe țară, la Conferința
Națională a Cercurilor Științifice Studențești, cu lucrarea „Polimorfism
Citogenetic în Leucemia Mieloidă Cronică la Copil” și, a devenit doctor în
biochimie (Ph.D), la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, în anul 1999.
Din anul 1985
s-a stabilit în Atena, împreună cu soția sa, Vasiliki Gheorghiu și copilul lor,
Dimitris-Florin, în prezent, medic chirurg-ortoped, la Spitalul de Urgențe
(K.A.T.), din Atena.
A debutat în
literatură în anul 1992, publicând primele poezii în revista „Literatorul”Anul II,Nr.37 (54), din 4
septembrie 1992, a cărui redactor-șef era marele poet MARIN SORESCU.
În anul 1992 editează și finanțează „Ateneul Eleno-Român”, prima revistă în
limba română din Grecia. În același an, împreună cu un grup de susținători
fondează și prima Comunitate Română din Atena, pe care o denumește „Ștefan Cel Mare”și, timp de doi ani,
este și primul președinte al acestei comunități.
În 1993, participă la înființarea Asociației
Culturale „Balkania Contemporană”, din Atena.
Poezii și traduceri ale sale au fost publicate în
revistele: „ Literatorul”, „Curierul Românesc,” „Ateneul Eleno-Român”, „Ελπίς- Speranța ”, „Zorile”, „Vatra Veche”, „Leviathan”,
„Milesciana”, „Rexpublica”, „Nord-Est-Cultural”ș.a.
În perioada
24-27 mai, 1994, participă la Congresul „România și Românii în Știința
Contemporană”, organizat sub egida Ministerului Culturii din România, a
Academiei României și a Fundației Culturale Române, din inițiațiva Prof.dr. George-Emil Palade, laureat al
Premiului Nobel pentru Medicină și
Fiziologie,în anul 1974.
Primul volum de poezii, „Sentimente în Chihlimbar”, îl publică la editura PIM, Iași,
2012, al doilea, „Pe Urma Zborului ”
în 2013, tot la editura PIM, Iași și
cel de al treilea, „Insomnia Iubirii”,
la editura DOXOLOGIA,Iași, 2020.
Poezii ale sale
au fost publicate și în antologia „Florilegiu Poetic Vasluian ”, la ed. SFERA, Bârlad, 2015, pag.263-271.
La editura
„Gavriilidis” din Atena publică, în traducere proprie: „Pe urma Zborului”(„Στα Ίχνη της Πτήσης”, în 2015 și „Sentimente în Chihlimbar” („Συναισθήματα σε Κεχριμπάρι”), în anul 2018. În același an , participă cu ediția în l.greacă a
volumului „Sentimente în Chihlimbar”, la Târgul Internațional de Carte din
salonic Salonic, ediția a XV-a, 3-6 mai 2018.
La editura „Κοινωνία των (δε) κάτων”( „Societatea celor modești”), din
Atena au fost publicate poezii ale sale, în două antologii: “Poeziile anului
2015”(„Τα ποιήματα του2015”),
Atena,2016 și „Poeziile anului 1018”(„Τα ποιήματα
του 2018”), Atena,2019.
La ed. „Biblioghigi”
(„Βιβλιοπηγή”) publică în
traducere personală „Insomnia Iubirii”,(„ Η Αϋπνία της Αγάπης, Kifissia, 2024. În perioada 8-11 mai 2025, cu ultimul
volum publicat în l.greacă, „ Insomnia Iubirii”, participă la a XXI-a ediție a
Târgului Internațional de Carte ,de la Salonic.Tot în anul 2025 este invitat și
participă la a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie din orașul
Patras( 8th Patras World Poetry Festival), 15-21 septembrie 2025.
Note bio-bibliografice
1. Neagu Udroiu, „Florin
Gheorghiu-Grecia” în volumul „Români la Nord și la Sud de Ecuator”
, Editura Fundației Culturale Române, Βucurești, 1994, pag. 37-38.
2.Monica
Săvulescu-Voudouri, „Florin și Vasso
Gheorghiu”, în volumul ”Balcania
veșnica noastră reîntoarcere” , volumul I Editura „Omonia”, București, 2004, pag. 247-252.
3. Dr. Valentina
Teclici, Noua Zeelandă, „Sentimente
în Chihlimbar “ în „ Art-Emis Academy”
Revistă de literatură artă și opinii,
Germania 04-o4- 2012, vezi și:
https://www.art-emis/.ro/cronica-de-carte/florin-gheorghiu-sentimente-in-chihlimbar.
4.Dr. Valentina
Teclici, Florin Gheorghiu – „Sentimente în Chihlimbar “, în „Melidonium” , Revistă de cultură, artă,
tradiții, credință,istorie și educație, Roman, Neamț, România, 02-10- 2012.
5.Mioara
Dragomir, Florin Gheorghiu „ Pe
urma Zborului prezentare de carte”, «Ελπις-Speranța» Revistă care se editează în România la fiecare două luni, iulie-
septembrie 2013, București.
4.Mioara Dragomir, „ Pe urma
Zborului” , de Florin Gheorghiu- Pledoarie
în versuri a iubirii pentru cuvânt, cultură,
creativitate, ca expresii ale Harului Divin în om”, în volumul „Receptarea
Sfintei Scripturi între filologie, hermeneutică și traductologie”, Lucrările Simpozionului Internațional
„Exploarări în Tradiția Biblică Românească și Europeană”, IV, Iași, 8-10/mai 2014, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Iași, 2016, pag. 77-86.
5.Valentina Teclici, în: Wordpress-Grădina cu lecturi, „Florin Gheorghiu- cu
două patrii pe Harta Lumii”.
6.Monica Ioan
Chihaia, „Pe urma Zborului”,în: „Occidentul Românesc”, Revista românilor
din Occident, Spania 02 aprilie, 2014,
vezi și:
https://occidentul-romanesc.com-monica-ioan-chihaia-pe-urma-zborului
7. Valerica Mitu,
„Pe Urma Zborului”, Atena, 31 mai 2016, vezi și:
https://balkaniacontemporana.wordpress.com/2016/05/31/pe-urma-zborului/.
8. Γιώργος Σταματόπουλος,( Giorgios
Stamatopulos –„ Zbor al iubirii”( «Πτήση Αγάπής)- Φλωρίν Γεωργίου Στα Ίχνη της Πτήσης»FlorinGheorghiu în “Ziarul redactorilor” (στην Εφημερίδα των Συντακτών), Lecturi Fundamentale(Ριζοσπαστικές
Αναγνώσεις), Atena(Αθήνα), 06—03/ 2017,pag. 26.
9. Ciprian-Lucrețius Suciu (Τσιπριάν- Λουκρέτσιους Σούτσιου), Florin Gheorghiu (Φλωρίν Γεωργίου), în volumul „Pe Urma Scriitorilor Români în Grecia”« Στα βήματα των Ρουμάνων Συγγραφέων στην Ελλάδα », Editura(Εκδόσεις Κ & Μ.ΑΝΤ. ΣΤΑΜΟΥΛΗ, Θεσσ/νίκη, 2017,Salonic, Pag. 258-260.
10. Γιώργος Σταματόπουλος
(Giorgios
Stamatopulos ) „ Pe obraz maci și florile soarelui în privire” «Παπαρούνες στα μάγουλα, Ηλιοτρόπια στα μάτια»Florin Gheorghiu( Φλώριν Γεωργίου) “Sentimente în Chihlimbar”)»Συναισθήματα σε Κεχριμπαρι»în (στην Εφημερίδα των Συντακτών), în: „Ziarul redactorilor”24-01(24 Ιανουαρίου) 2020, pag. 228.
11.Dr. Valentina Teclici, „Dr.Florin Gheorghiu, un Hușean care nu-și
uită rădăcinile” , în voumul „Colegiul Național Cuza
Voda din Huși-Centenar- 1918-2018”, Editura PIM, Iași, pag. 117-123.
12.Petru Ioan, „Florin Gheorghiu”,
în volumul „ Școala literară de la Huși”, Editura „Ștefan Lupașcu”,Iași 2019,
Pag. 141-143.
13. Angela Brațu ,
Atena, Florin Gheorghiu, în „Ελπίς-Speranța” Revista bilunară, București, 29/12/2020.
14.Vasilica Grigoraș, în revista „Logos &Agape”:
„Cu Insomnia Iubirii spre Eden”, 03-01-2021.
15.Vasilica Grigoraș, în Armonii Culturale „ Cu
Insomnia Iubirii Spre Eden”,Revistă
globală de creație și cultură, Adjud,
Vrancea, 04 ianuarie, 2021.
16. Consulatul
General al României la Salonic, Târgul
Internațional de Carte de la Salonic. Standul României „Insomnia Iubirii”. Editura „Bibliopighi”,Atena, 2024, Salonic 12-05- 2025.
Βλ.https://share.google/ISMTiE9PbJcZp1Ra4
17.Νίκος Μόσχοβος, “Un cadou din Suflet în Epoca Auto-anulării este
volumul de poezii al lui Florin Gheorghiu, „Insomnia Iubirii “(« Ένα δώρο ψυχής στην εποχή της αυτό-ακύρωσης είναι η ποιητική συλλογή του Φλωρίν Γεωργίου «Η Αϋπνία της Αγάπης», Typologos.com, 02-06(2 Ιουνίου) 2025, vezi și:
18. Ben Todica, Australia, „ A apărut la ATENA Voumul de
poezii al lui Florin Gheorghiu,Insomnia Iubirii”, Melbοurnε, 17 Ιουλίου 2025, vezi și: https://bentodica.blogspot.com.
19. Nicolae Băciuț, Florin Gheorghiu”, în revista „Vatra Veche”, Lunar de cultură, Serie
Nouă, Anul XVII, Nr.9 ( 201), Septembrie 2025, ISNN 2066-0952, pag. 61-68.
20. Costin Tuchilă, Traduceri în l.greacă, dr.Florin
Gheorghiu, poet, Atena,Grecia, în „LEVIATHAN”, Revistă de Cultură,Publicație trimestrială a
Asociației Culturale „LEVIATHAN”,
Anul VIII,Nr.3(28), iulie-septembrie 2025, pag.37.
21. Prof.dr.Ciprian-Lucrețius Suciu, în „Milesciana” revistă semestrială , Note
de lectură, „Insomnia Iubirii, o Recenzie”, pag. 134-137. Dr.Ciprian –Laurențius Suciu este profesor universitar la Universitatea„Makedonia” din Salonic,Grecia, la Catedra de Studii Balcanice, Slave și Orientale
22. Călin-Flavius Dengel, „POEZIA ARTA ARTELOR” de FLORIN
GHEORGHIU în revista „Rexpublica”, Hub
independent de cultură urbană și literatură, Ploiești Nr.11-12,decembrie 2025,
pag.85-89.
23. Vasilica Grigoraș, în revista „Nord-Est-Cultural”Nr.24, IULIE-AUGUST-SEPTEMBRIE , Cu „Insomnia Iubirii” spre Eden, Iași, pag 38-43.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu