MAI POT ORASELE "PROGRESISTE” SA FIE SALVATE?
Ianuarie 22, 2025
Mai pot orașele
„progresiste” să fie salvate?
Putem răspunde
acestei intrebari uitându-ne la ce se întâmplă în San Francisco, capitala
mondială a decadenței și imoralității sexuale. Ceea
ce se întâmplă în San Francisco, însă, se întâmplă în majoritatea metropolelor
din America și din Occident. Comentariul de azi este desemnat să fie și o
atenționare pentru România unde generația tânără vrea o Românie „ca afară”. De
fapt, și în România avem unele zone urbane „ca afară” care au îmbrățișat
progresismul, cum e Bucureștiul, Clujul și Timișoara. Ele încep să se asemene
tot mai mult cu orașele decadente „din afară”, iar migrația care începe să ia
amploare și în România va contribui și ea la declinul moral al acestor orașe,
dar și altele, din România.
Dosar privind subiectul
În vara anului trecut, The Atlantic a publicat un
dosar detaliat privind declinul lent dar constant al orașelor „progresiste” din
America, focusul principal fiind San Francisco. Ne-am obișnuit de mult timp să
citim materiale despre declinul moral al acestui oraș, dar cel publicat în vara
deschide o fereastră spre aspecte mult mai serioase decât traficul și consumul
de droguri, prostituția, sau manifestările vulgare sexuale din spațiul public.
Titlul articolului este „Can San Francisco be Saved / Mai poate fi salvat San
Francisco”? [Link: https://www.theatlantic.com/.../can-san-francisco.../683594/]
Titlul și subiectul sunt neobișnuite pentru o
publicație cu inclinații progresiste. La fel subtitlul articolului care
întreabă, retoric, „what does it take to escape one’s demons / ce trebuie făcut
să scapi de proprii demoni”? Aluzia la „demoni” e legată de capcanele în care
au căzut, cu miile, drogații și dezumanizații din San Francisco. Ce, insa, e
nou în San Francisco, pe lângă realitățile deja bine cunoscute? Furtul
intenționat din magazine, traficul în furt de articole furate, rețelele imense
de grupuri criminale implicate în furt și trafic, și distrugerea a mii si mii
de vieți a celor care se droghează.
Autoritățile orașului au devenit neputincioase să
combată acest flagel, iar, într-un fel, tot ele le-au cauzat. Fenomenul
corespunde ascensiunii progresismului în politica statului California. Cu mai
mulți ani în urmă California a depenalizat furtul sub 1000 de dolari. Pe scurt,
procurorii marilor orașe din California au încetat să ducă în instanță cazuri
de furt unde valoarea articolelor furate e sub 1000 de dolari.
Oamenii străzii au invadat de mulți ani spațiul public
al marilor orașe americane. În 2024 s-a atins un nou record: 771.480 de oameni
ai străzii. 8.000 dintre ei locuiesc în San Francisco. Pe majoritatea dintre ei
nu îi cunoaște nimeni, ei nu își mai cunosc familiile, sunt bolnavi mintal,
drogați. Majoritatea lor covârșitoare se află în Portland, Seattle, San
Francisco, Los Angeles, Las Vegas și Philadelphia. În zonele în care locuiesc,
sub cerul liber ori sub autostrăzi și poduri, ordinea socială s-a dezintegrat
total. În timpul zilei, majoritatea dintre ei cerșesc, stând în trafic sau la
colțurile străzii pentru 10 dolari pe zi. Din acești bani trăiesc.
Dar aceștia sunt cei care muncesc. Ceilalți fură. Nu de la trecători, ci din magazine.
Efectiv, intră în magazine, își umplu buzunarele cu ce apucă și pleacă fără să
plătească. Nu mâncare, ci articole de consum pe care după aceea le vând la
„brokers” (intermediari), care la rândul lor le distribuie prin rețelele lor
altor grupuri sociale, în primul rând migranții ilegali.
“Demonii” orașelor progresiste
În San Francisco, furtul a devenit o meserie, un mod
de a câștiga pâinea cea de toate zilele. Iar banii pe care acești oameni îi
câștigă sunt folosiți cu precădere pentru a cumpăra droguri. Între ei, acești
oameni declasați numesc ceea ce fac „a job / un loc de muncă”, „making a living
/ cistigarea unui trai”. Din furt, acești oameni câștigă câteva sute de
dolari pe zi, bani care merg pe fentanil. Această îndeletnicire formează o
economie aparte, în umbră, o economie paralelă numită „the stealing and selling
economy / economia furtului și a vânzărilor”.
Banii merg pe fentanil, cel mai groaznic drog care
împânzește lumea. Fabricat în China și adus ilegal în Mexic, fentanilul ajunge
ilegal în America și Canada. Și Mexicul produce fentanil. Trump nu a visat când
a atenționat, la puține zile după inaugurare, că va pune presiune pe China și
Mexic să elimine producția de fentanil și să interzică transferul lui în
America.
Anul trecut, cel mai mare traficant de fentanil, un
cetățean chinez, a fost arestat în Cuba și transferat în Mexic, de unde a fost
extrădat în SUA. Iar summitul dintre Trump și Xi a avut în vedere și
fentanilul. Și tot în toamnâ, marina americană a distrus mai multe vase în ape
internaționale suspectate de transport de droguri (în primul rând fentanil)
către America.
Hoții din San Francisco spun că furtul nu îi expune la
niciun risc. Nimeni nu pune mâna pe ei, iar autoritățile nu intervin. Între
hoți există și un clasament al magazinelor unde se poate fura cel mai ușor și
cel mai greu. Cel mai ușor
furt se poate face la Target.
Distruși de
fentanil, hoții ajung de la o vreme în spital, cu un picior în groapă, fără
putere, slabi. În spitale sunt tratați din fonduri publice. Numărul celor
decedați este enorm. Pe perioada pandemiei, tot la o persoană care murea de
Covid în San Francisco (1.400), două mureau de fentanil (aproape 3.000).
Profilul
unui oras progresist
Asta e profilul
unui oraș progresist din America: oamenii străzii, dependența de droguri,
furtul din magazine, furtul de și din mașini, magazine care se închid,
cetățenii care se mută din centrul orașului, firmele cu birouri din clădirile
înalte ale orașelor care părăsesc centrul orașelor. Vreme de ani de zile,
angajații care munceau în San Francisco trebuiau – pentru a ajunge la birou –
să treacă pe lângă (ori peste) trupuri întinse pe trotuar, pe lângă
excremente, în miros de urină, pe lângă seringi, vomă, oameni bolnavi mintal.
În ultimii ani, centrul orașului San Francisco a
pierdut sute de mii de angajați. Scrie articolul: „San Francisco has lost
about two thirds of its daytime population, that’s hundreds of thousands of
commuters and office workers gone … / San Francisco și-a pierdut aproximativ
două treimi din populația zilnică din cursul săptămânii, adică sute de mii de
angajați care munceau în centrul orașului și făceau naveta.”
Unii dintre acești oameni ai străzii sunt tați, foști
soți, foști tehnicieni IT, mecanici auto, specialiști în diferite domenii care,
sub presiunea vieții, au luat un colț greșit în viață și au ajuns în coloniile
celor fără adăpost și rost în viață. Remediile nu sunt ușor de găsit, afirmă
articolul. Politicienii vorbesc vag despre problema asta. Portland a luat
măsuri. În 2021 a legalizat consumul de droguri în incinta orașului, dar anul
trecut a revenit la politica de penalizare.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A
DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a
Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale,
barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea
sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia
constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la
ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere
drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom
continua sa le pledam. Sunt
cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str.
Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu