SFÂNTUL MARE MUCENIC
GHEORGHE-PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU
„O,
cârmuitorilor, opriţi nebunia voastră,
şi nu proclamaţi a
fi dumnezei cele care nu
sunt dumnezei; fie
ca zeii care nu au făcut
cerul şi pământul
să piară! Cât despre mine,
voi slăvi doar pe
unul Dumnezeu,
Pe Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos
şi pe Duhul Sfânt.” (Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe)
Actele
martirice ne dezvăluie personalitatea suprafirească, credinţa, curajul,
răbdarea, suferinţa, patimile, faptele deosebite, minunile, dragostea, jerta,
suferite de supra-eroi pentru Mirele
Hristos-Martirul dumnezeiesc prin excelenţă.
Întruparea Fiului lui Dumnezeu în Fecioara
Maria, prin Duhul Sfânt, cu Voia Tatălui-Atotcreatorul a deschis Calea cerului
pentru pogorârea harului Duhului Sfânt peste cei doritori să cunoască Adevărul
revelat, Credinţa dreaptă, Evanghelia-Învăţătura şi Faptele Mântuitorului,
Crucea şi Învierea Domnului Iisus Hristos, Iubirea, Libertatea, Sfinţenia şi
Nemurirea dumnezeiască, netezind astfel calea omului chemat şi ales spre
Sfinţenie: „Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi
întru adevăr.” (Ioan 17, 19) Nu este vorba aici de un urcuş al
dumnezeirii lui Hristos, Care este Domnul absolut al sfinţeniei, ci de altă
tâlcuire: Pentru ei (pentru toţi
oamenii, pentru viitorii creştini îndeosebi) Eu Mă jertfesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie jertfiţi întru Adevăr- întru
Mine. Adică, cei chemaţi să dobândească sfinţenia, după cum ne îndeamnă
şi Marele Pavel: „Nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună
cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu, zidiţi fiind pe temelia
apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Iisus
Hristos.” (Efeseni 2, 19-20)
Atingerea
sfinţeniei este Urmarea lui Hristos, prin sălăşluirea lui Hristos în om: „nu
eu, ci Hristos trăieşte în mine.” (Galateni 2, 20)
Fiind
Mântuitorul Hristos în om, creştinul trebuie să trăiască viaţa lui în viaţa lui
Hristos, până la biruinţa asupra patimilor proprii şi permanenta creştere în
Iisus Hristos, adică: „până la statura bărbatului desăvârşit, la
măsura deplinătăţii în Hristos.” (Efeseni 4, 13)
Actele martirice sunt faptele divine
ale creştinilor persecutaţi religios de către duşmanii lui Dumnezeu-puternicii
politicieni vremelnici din toate timpurile.
„Martirajul
şi Minunile Sfântului Mare Mucenic-Megalo-martir-Gheorghe reprezintă un
monument literar de inestimabilă valoare duhovnicească şi o mărturie a tăriei
statornice în pătimire ca obol adus adevărului hristic, dar şi a sprijinului pe
care Însuşi Hristos îl acordă tuturor celor care îşi asumă pătimirea şi moartea
pentru El (v. I Petru 2, 20; I
Petru 3, 14-15; I Corinteni 15, 31; II Corinteni 4, 11). Ba mai mult, prin minunile sale, prin sprijinul dat celor care l-au
chemat în ajutor, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ne desluşeşte, dezvăluindu-ne,
taina vieţii şi a lucrării sfinţilor. Minunatele sale fapte sunt săvârşite
mereu prin puterea şi lucrarea, în şi prin el, lui Iisus Hristos.” (Mucenicia şi faptele minunate ale Sfântului
Gheorghe. Trad. de Lidia Rus. Introducere, note şi comentarii: Remus Rus.
Ed. Sofia, Bucureşti-2016, pp. 26)
Actele martirice-carte scrisă cu sângele sfânt al martirilor
ocupă locul de aur, de lângă Sfânta Scriptură, care a fost mărturisită cu
dragostea şi jertfa lor supremă. Traducerea Actelor martirice a fost
dorinţa marelui părinte profesor
Ioan Rămureanu al Facultăţii de Teologie-Bucureşti, traducere publicată în Actele
martirice, Părinţi şi Scriitori
Bisericeşti, vol. 11. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti-1982. În cartea Actele martirice locul de frunte îl
ocupă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul
dintre cei mai de seamă sfinţi ai Bisericii Ortodoxe Apostolice Universale a
lui Iisus Hristos.
Istoricul
şi scriitorul elveţian Jacob Burckhardt (1818-1897), descoperă în platoul
vulcanic Hawran (Ţinutul peşterilor) din
sud-vestul Siriei, o inscripţie datând din anul 323 d. Hr, cu referire la
Sfânul Gheorghe. În Documentul istoric Chronicon
Pascale scris pe la 354, completat în 629 şi 1042 se menţionează: <<În
anul 255 de la Înălţarea Domnului a avut loc o prigoană a creştinilor, iar
mulţi au îndurat mucenicia, între care a fost martirizat şi Sfântul
Gheorghe.>> (Bully, Margaret H., Sf. George for Merrie England, George Allen & Sons, Londra, 1908).
Codul Vindobonensis latin scris pe la
954, dezvăluie biografia Sfântului
Gheorghe. (Informaţiile sunt preluate din Piotr Grotowski, Cracovia, „The Legend of St. George Saving a Youth
from Captivity and its Depiction în Art”, art. reprodus din Series
Byzantina I, Varşovia, 2003, pp. 27-77)
Martirologiul siriac îl menţionează pe
Sfântul Gheorghe pe data de 24, iar Martirologium
Heronymianum îl consemnează cu zilele de pătimire în 23, 24 şi 25 Aprilie.
(„Martirologiu”, art. de R. Rus în Dicţionar enciclopedic de Literatură Creştină
din primul mileniu. Ed. Lidia, Bucureşti-2003, p. 552)
În secolul al
XI-lea cunoscutul cronicar bizantin, autorul faimoasei Istorii scurte a lumii, scrisă
în 1050, de la crearea lumii până în
vremea sa, George Kedrenos / Georgius Cedrenus, face referire la
persecuţia Sfântului Gheorghe ordonată de împăratul Diocleţian. În Viaţa Sfântului Teodor din Sykeon,
scrisă în veacul al VII-lea, aflăm că tânărul getodac Gheorghe era general în
armata traco-romană. (Three Byzantine
Saints. Contemporary Biographies of St. Daniel the Stylite, St. Theodore of
Sykeon and St. John the Almsgiver, trad. E. Dawes şi N. H. Baynes, St.
Vladimir’s Seminary Press, Crestwood,New York, 1977, cap. 5, p. 89)
Cronicarul
italian, arhiepiscopul de Genova Jacob
de Voragine/ Giacomo da varazze (1230-1298),
ne spune că nobilul Gheorghe era
cavaler, prinţ de Cappadocia, ajuns în provincia Libya, în cetatea Silene/
Selene, unde se petrece episodul cu balaurul. (Legenda aurea. Vulgo historica lombardica dicta, recensuit Dr. Th.
Graesse, Editio secunda, cum Aprobatione Rev. Administratoris Ecclesiastici per
Superiorem Lusatiam, Lipsiae, impensis Librariae Arnoldianae, MDCCCL.)
Stareţul
Mănăstirii Eysham, Aelfric (955-1020), face cunoscută viaţa Sfântului Gheorghe,
cu faptele deosebite, minunile, jertfa şi mucenicia lui în literatura
medievală, fiind traduse în limba anglo-saxonă. (Adamnan. De locis sanctis, ed. Denis Meehan, Dublin Institute for
Advanced Studies, Dublin, 1958; Aelfric,
Lives of Saints, ed. Walter Skeat, Early English Text Society, Londra,
1881; The Anglo-Saxon Chronicle, ed.
James Ingram, trad. James H. Ford, El Paso Norte Press, Texas, 2005)
Dincolo de bogata
sa hagiografie şi de varietatea reprezentărilor artistice deosebite, Sfântul
Gheorghe, purtând aura Cavalerului Trac
se bucură deopotrivă de marea popularitate a Pământului: prin mulţimea
lăcaşurilor de cult, biserici şi mănăstiri, patron al diferitelor bresle,
ocrotitor al ordinelor cavalereşti, al armatei, marinei, cercetaşilor,
ţăranilor, protector spiritual al numeroşilor cavaleri, prinţi, regi, împăraţi,
voievozi (Ştefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Petru Rareş, Constantin
Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Bibescu, etc.), ocrotitor al multor
ţări, oraşe, comune, ape, munţi din lumea creştină: Anglia, Antiohia, Aragon,
Armenia, Barcelona, Bucureşti, Catalonia, Constantinopol, Franţa, Ferrara,
Georgia, Georgia (USA); Georgia de Sud, Georgetown, Sfântul Gheorghe, Gheorghieni,
Sângeorz-Băi, Giurgiu, Germania, Grecia, Genova, Lituania, Portugalia, România,
Veneţia, precum şi de slava Cerului:
<<Îmbărbătează-te şi te veseleşte, iubite Gheorghe (îi
spune Mântuitorul Hristos), căci Eu te voi
întări să rabzi toate aceste chinuri la care te-au supus. Şi Mă jur pe Mine şi
pe sfinţii îngeri, că dintre cei născuţi din femeie nici unul nu este mai mare
decât Ioan Botezătorul, şi că după tine nu se va mai ridica nimeni asemenea
ţie.” (Acta
Sanctorum, aprilie 23, (1675-), pp. 100-163; The Martyrdom and Miracles of
Saint George of Cappadocia, Oriental Text Series I, textele coptice editate
cu o traducere englezească de E. A. Wallis Budge, Londra, D. Nutt, 270, Strand,
1888, p. 52)
De asemene o mare cinstire sfântului
Gheorghe i-o poartă Însăşi Maica Domnului-MARIA Fecioara-Crăiasa Cerului şi a
Pământului.
Tradiţia şi
obiceiurile populare dacoromâne îl prezintă pe Sângeorz ca pe împlinătorul ciclului vieţii, lund cheile de la
confratele său întru Hristos, Sâmedru, cărora văzând Domnezeu că cei doi se
bucură cel mai mult de cinstire în lumea creştină le-a zis: -Iaca,
de acuma, vă încredinţez vouă cheile vremii, şi la porunca Mea aveţi să
închideţi, devreme ori mai târziu, vremile omului, după cum adecă voi vedea
purtarea oamenilor.( Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de
Biruinţă Viaţa, minunile, legendele şi obiceiurile. Selecţie şi adaptarea
textelor de Costion Nicolescu. Ed.Meteor Press; I.Ghinoiu, Mitologie Română,
Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti-2013; Panteonul Românesc. Ed.
Enciclopedică Bucureşti-2001).
Sfântul Gheorghe deschide porţile Primăverii: „când
o nouă viaţă îşi croieşte drum spre lumină şi mai ales răstimpul în care viaţa
însăşi este purificată, curăţită prin apă, prin alungarea duhurilor rele; acum
animalele, dobândind parcă darul gândirii raţionale, vorbesc; cerurile îşi
deschid porţile ca iubirea de sus să se pogoare asupra pământului şi a
pământenilor, dându-le totodată sănătate,vioiciune şi dragoste.” (The
Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia,op. cit. p. 36)
23 Aprilie este Ziua încoronării Sfântului Mare Mucenic Gheorghe cu aura
veşnică a sfinţeniei.
Rugămintea Mucenicului Gheorghe către
Împăratul său Hristos, împlinită: „O, Domnul meu Iisus Hristos, cu stăruinţă
te rog, binevoieşte ca numele meu să tămăduiască pe toţi cei chinuiţi de duhuri
necurate, care vor pomeni pe robul Tău Gheorghe! O, Doamne, Dumnezeul meu, fă
ca toţi cei care sunt cumpliţi înfricoşaţi la locul de judecată să păşească în
pace dacă pomenesc numele meu; şi să scrii în Cartea Vieţii numele oricui va
scrie despre mucenicia mea şi despre patimile pe care le-am îndurat! Dacă
cerurile opresc căderea ploii pe pământ, iar oamenii pomenesc numele
Dumnezeului lui Gheorghe, cu stăruinţă Te rog, dă-le ajutorul Tău care să le
fie grabnic sprijin! O, Dumnezeule al adevărului, de dragul Aceluia pentru al
Cărui sfânt nume am pătimit aceste dureri, adu-Ţi aminte de toţi cei care arată
bunătate celor săraci în numele meu, şi le iartă lor păcatele pe care le-au
săvârşit!” (The Martyrdom and
Miracles of Saint George of Cappadocia,op. cit. p. 85-86)
Prietenilor mei
dragi, George Roca, Dumitru Ionescu-marele bibliofil şi
tuturor celorlaţi purtători sau nu ai sfântului Nume, întru mulţi ani
binecuvântaţi cu bucurie şi cu dragoste!
La
ceas de sărbătoare să aducem un gând pios marilor personalităţi, eroi, martiri,
sfinţi descendenţi ai Dinastiei Sf. Gheorghe care sunt alături de noi aici sau în Ceruri :
George Gramaticul (sec.VI)-aut.
pnegiricului închinat Sf. Ap. Barnaba; George
de Sykeon (sec. VI-VII)-călugăr-hagiograf; George (sec. VII)-autorul tratatului De haeresibus Epiphanisum-Despre erezii; George Pisidul-diacon-poet-istoric: Despre expediţia lui Heraclie contra perşilor; George al Arabilor (sec.
VIII)-episcop şi istoric erudit; George
de Be’elthan (sec. VIII)-patriarh
de Antiohia, scriitor, deţinut politic-religios; George Sincelu-călugăr-consilier
patriarhal-istoric: Chronographia,
istoria lumii până în 285; George
Hamartolos (sec.IX)-a scris Chronicon
Syntomon- istoria lumii de la origini până în 842, în 4 cărţi; Gelu-cneaz-erou-martir; George I-rege
al Marii Britanii şi Irlandei (1714-1727), fondator al dinastiei de Hanovra; George I-rege al Greciei (1836-1913); George V-rege al Marii Britanii,
Irlandei de Nord şi Împărat al Indiei (1910-1936), dinastia
Saxa-Coburg-Gotha-Windsor; Gheorghe Doja-erou-martir; Gheorghe Lazăr-dascăl teolog, întemeietorul învăţământului modern
românesc; Moşul Gheorghe Lazăr-pustnic-închinător
al Mănăstirii Varatec; Gheorghe Eminovici-tatăl Luceafărului-Mihail
Eminescu; George Enescu-muzician
genial, compozitor ilustru; Gheorghe
Brătianu-istoric, prof. univ.-om politic-martir; Gheorghe Buzatu-prof.
univ.-istoric erudit-om politic; George Coşbuc-poet-genial; George Gregorian-poet; Gheorghe Magheru- general-om
politic-erou; George Bariţiu-publicist-istoric-om
politic; Gheorghe Ghica I-Domn capabil şi luminat; Gheorghe Grigore Ghica- Domn bogat
la minte şi plin de demnitate; Gheorghe
Bibescu-Domnitor-istoric-reformator; Gheorghe
Dinică-actor emerit; Gheorghe
Cantacuzino-Grănicerul, mare general, prinţ, om politic-erou; Gheorghe Avrămescu-mare general-erou-martir; Gheorghe Arsănescu-colonel-erou-martir;
Gheorghe Clime,
inginer-avocat-erou-martir, Gheorghe
Costea-memorialist, publicist; Gheorghe
Furdui-Dr. în Teologie, erou-martir; Gheorghe
Manu-prinţ, erou-savant-martir; Gheorghe
Apostolescu-erou-martir; Gheorghe Proca-erou-martir; Gheorghe Istrate-erou-martir; Gheorghe Constantin-erou-martir, Gheorghe Constantin-dascăl-profesor-teolog; Gheorghe Teodorescu-erou-martir; Gheorghe Tiponuţ-erou-martir; Gheorghe
Galus-erou-martir; Gheorghe
Dragomir-Jilava-erou-mărturisitor; Gheorghe
Racoveanu-prof. univ.-erou-mărturisitor;
George Uscătescu-profesor-erou; Gheorghe
Calciu-Dumitreasa-preot-erou-mărturisitor; Gheorghe Turda-rapsod;
Gheorghe Răşoga-rapsod; Gheorghe
Gheorghe-artist popular; Gherghina
Stancu-artist popular; Gheorghe
Clement-erou-mărturisitor; Gheorghe Negrea-erou-martir; Gheorghe Brahonschi-inginer-erou-mărturisitor;
Gheorghe Atofanei-erou-mărturisitor;
Gheorghe Urdăreanu-erou-martir; Gheorghe Comănici-preot-erou-mărturisitor;
Gheorghe Leaţu-erou-mărurisitor; Gheorghe Gligor-erou-martir; Gheorghe
Popovici-erou-martir; Gheorghe Smultea-erou-martir; Gheorghe Luminosu-erou-martir; Gheorghe Pavelescu-avocat-erou-martir; Gheorghe Nicolicescu-inginer-erou-martir;
Gheorghe Volocaru-erou-martir; Gheorghe Mancoş-erou-martir; Gheorghe Popescu-erou-martir; Gheorghe Surugiu-erou-martir; Gheorghe Barbu-erou-martir; Gheorghe Munteanu-erou-martir; Gheorghe Niculescu-erou-martir; Gheorghe Ghindă-erou-martir; Gheorghe Bârză-erou-martir; Gheorghe Căsăneanu-erou-martir; Gheorghe Năstase-poet-erou-mărturisitor;
Gheorghe Dragomir-martir; Gheorghe Lascăr-martir; Gheorghe Stănescu-poet-mărturisitor; Gheorghe Olteanu-poet-mărturisitor; Gheorghe Vrânceanu-martir; Gheorghe Dincă-erou-martir; Gheorghe Dincă-preot-mărturisitor
(devenit monah la M-rea Cernica); Gheorghe
Jijie-erou-mărturisitor; Gheorghe
Grecu-erou-mărturisitor; Gheorghe Cuma-erou-martir; Gheorghe Haşu-erou-martir; George-Tutoveanu-mărturisitor-publicist;
Gheorghe Geagea-erou-martir; Gheorghe Ardeleanu-erou-poet-mărturisitor;
Gheorghe Bujgoli-erou-martir; Gheorghe Negrea-erou-martir; Gheorghe Popescu-Vâlcea-poet-erou-mărturisitor; Gheorghe Popescu-Glogoveanu-scriitor-erou-mărturisitor;
Gheorghe Ionescu-erou-mărturisitor; Gheorghe Jimboiu-erou-martir; Gheorghe Niţescu-erou-martir; Gheorghe Opriş-preot-erou-mărturisitor;
Gheorghe Ramba-medic
veterinar-erou-preot-mărturisitor; Gheorghe
Şerban-preot-erou-martir; Gheorghe
Gorunescu-Penciu-poet-erou-mărturisitor Gheorghe Tarcea-preot-erou-martir; Gheorghe Dragomirescu-preot-erou-martir; Gheorghe Guţescu-preot-martir; Gheorghe
Radu Şerban-preot-martir; Gheorghe
Tomescu-preot-erou-martir; Gheorghe
Ungureanu-preot-erou-martir; Gheorghe
Iancu Anastase-preot-erou-martir; Gheorghe
Beju-preot-erou-martir; Gheorghe
Calotă-preot-erou-martir; Gheorghe
Boboc-ieroschimonah, Sfântul
Gheorghe-stareţul de la Cernica; Gheorghe
Zamfir-regele naiului românesc şi universal; Gheorghie Karslidis-Sfântul Gheorghie cel Nou-Arghiropole-Pont; Gheorghiţa-mama mea.
(R. Rus în Dicţionar
enciclopedic de Literatură Creştină din primul mileniu. Ed. Lidia, Bucureşti-2003;
Mic Dicţionar Enciclopedic. Ed.
enciclopedică română. Bucureşti-1972; Cristache Gheorghe/ Florian Tucă/ Cezar
Dobre, Voievozi, Domnitori, Principi.
Regi, Preşedinţi şi alţi Şefi de stat din spaţiul românesc. Dicţionar. Ed.
DC Promotion, Bucureşti-2004; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia Dreptei Româneşti (1927-1941. Ed.
FF Press, Bucureşti-1996; Dr. Flor Strejnicu, Hronic Legionar. Ed. Imago, Sibiu-2000; Fabian Seiche, Martiri şi mărturisitori din secolul XX
Închisorile comuniste din România. Ed. Agaton, Făgăraş-2010; Martiri pentru Hristos, din România, în
perioada regimului comunist. Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti-2007; Pagini de Pateric Românesc. Ed.
Anastasis, Sibiu-2009; Antologia Poeziei
Religioase Româneşti. Ed. Albatros, Bucureşti-1992; Poeţii După Gratii. Mănăstirea Petru Vodă, 2010; Monahul Moise
Aghioritul, Viaţa Sfântului Gheorghie cel
Nou. Trad. din lb. greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu. Schitul
Lacu-Sfântul Munte Athos. Ed. Evanghelismos, Bucureşti-2014; Arhim. Ioanichie
Bălan, Patericul Românesc. Ed.
Episcopiei Romanului-2001)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu